Jubileul Informaticii Economice, IE ' 50

1. Incepand cu mecanografia

In iarna anului 1965, s-a decis infiintarea Sectiei de Mecanizare si Automatizare a calculului Economic, in cadrul Facultatii de Economie Politica din cadrul Institutului de Stiinte Economice, fost Institutul de Stiinte Economice si Politice V. I. Lenin, fost Academia Inalte Studii Comerciala, care ulterior, in anul 1967 a devenit Academia de Studii Economice, denumire ce exista si azi. Si azi se mai vede sigla initia la a primei denumiri a prestigioasei institutii. Deci, in acea iarna a lui 1965, au fost selectati studentii cu cele mai bune note de la admitere, punandu-se accent pe nota de lala proba de matematica, iar dupa ce s-a obtinut acceptul lor, s-a format o grupa cu noua specializare si s-a pornit la drum. Drumul a insemnat:
- schimbarea planului de invatamant
- cooptarea de cadre didactice valoroase pentru noua specializare
- aparitia de discipline tehnice
- cresterea ponderii orelor de matematica
- aparitia de laboratoare
- lupta permanenta intre vechi si nou, care nu a incetat nici azi
- adaptarea din mers la ritmul accelerat din domeniul tehnologiei informatice
- realizarea jonctiunii intre economic si tehnic
- acceptarea expansiunii unui nou domeniu de instruire la nivel inalt
- selectia profesorilor din ASE care sa predea la noua sectie si mai tarziu la noua facultate
- atragerea de specialisti proaspat intorsi de la studii in URSS care activau in productie
- scrierea de cursuri universitare pentru noile discipline
- invingerea inertiei unui sistem de invatamant superior in care politicul era prioritar
- trasarea drumului spre formarea de elite prin autoexigenta
- crearea cadrului organizatoric administrativ
- asigurarea spatiilor pentru laboratoare si pentru managementul noilor constructii.
In rezumat, informatica economica s-a regasit in timp sub titulaturi diferite dupa cum urmeaza:
1965 -1968, Sectia de Mecanizarea si Automatizarea calculului Economic din facultatea de Economie Politica
1968-1978, Sectia Informatica Economica din Facultatea de Cibernetica si Statistica Economica
1978-1989 a disparut, functionand numai o singura sectie care avea numele facultatii Planificare si cibernetica economica
1990 - in prezent, sectia de Informatica economica din facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica.
O foaie matricolaa unui absolvent din primele doua serii ai Sectiei de Mecanizare si Automatizare a calculului Economic includea disciplinele:

Anul I Matematici superioare 1 Electrotehnica Desen tehnic Economie politica Matematici superioare 2 Masini de calcul Electronica Mecanica tehnica Limba franceza Educatie fizica	Anul II Electronica Mecanica tehnica Masini de calcul Economie politica Matematici superioare Materialism Teoria evidentei contabile Limba franceza Practica in productie	Anul III Masini de calcul 1 Statistica teoretica Planificarea economiei nationale Socialism stiintific Organizarea si planificarea intreprinderilor Evidenta contabila Masini de calcul 2 Limba franceza 1 Limba franceza 2 Practica in productie
Anul IV Evidenta contabila a ramurilor economiei Programari matematice Masini electronice de calcul Calcul economic si statistic Cibernetica economicadisciplina 1 Organizarea si proiectarea lucrarilor de calcul economic si statistic Programarea calculatoarelor electronice Practica in productie	Anul V Cibernetica economica Masini electronice de calcul Organizarea si proiectarea mecanizarii si automatizarii lucrarilor de calcul economic si statistic Programarea calculatoarelor electronice Practica in productie	Examenul de diploma Elaborarea sub indrumarea unui specialist de inalta clasa a unei lucrari complexe in al X-lea semestru de scoala si sustinerea in fata unei comisii, iar promovarea era conditionata de obtinerea unei note de cel putin 6(sase).

Fata de tot ce se preda in ASE in acele timpuri, diferentele erau radicale, orientarea spre latura tehnica fiind evidenta, din moment ce se lucra cu masini construite pe principiile mecanicii, electromecanicii si mecanografiei. Mult mai tarziu au aparut masinile de calcul electronomecanice si in ASE au fost achizitionate primele calculatoare electronice IBM si NEAC dupa anul 1968.
Sa nu se uite o clipa ca pana in 1989, invatamantul superior era astfel structurat incat studentii aveau activitati didactice de luni pana sambata, zilnic cate 6(sase) ore si in ziua de joi de regula in partea a doua a zilei mai aparea o activitate. Bibliotecile ASE erau pline cu studenti caqre invatau, pentru ca student vine de la cuvantul studiu. Separat erau activitatile de asociatie studenteasca sau politice. Prezenta era obligatorie, consemnata in condica grupei, iar la un numar de absente nemotivate se trecea la sanctionarea studentilor care nu veneau la cursuri sau la seminarii. Sanctiunile constau in taierea bursei, se dadeau mustrari, iar in cazuri speciale, mai ales legate de frauda prin copiere si repetari consecutive ale anului universitar, studentul era exmatriculat. Cu timpul, structurile programelor de invatamant s-au modificat, reflectand atitudini, ambitii, viziuni sau moduri de a trata invatamantul ca mijloc de manifestare, nu ca sursa de forta de minca inalt calificata pentru necesitatile economiei. Nu existau credite transferabile. Asa se face ca amfiteatrele si salile de curs si de seminarii erau intesate cu studenti si pe holurile ASE in pauze era o forfota de nedescris. La 13,30 cand se incheiau cursurile, fluxurile de studenti faceau Piata Romana sa se schimbe radical, sa prinda viata, caci tinerii erua si veseli si zgomotosi dar mai ales grabiti sa ajunga la cantinele Iorga sau Grivita.
Studentii primei promotii aisectiei de Mecanizarea si Automatizarea Calcului Economic au format o singura grupa. Dupa sustinerea examenului de diploma, tinerii absolventi Constantin Gelu APOSTOL si Valer ROSCA, au fost selectati in vara anului 1969 sa ramana in calitate de asistenti universitari in catedra de Cibernetica Economica.
A doua promotie 1965 - 1970 a sectiei de Mecanizarea si Automatizarea Calcului Economic a fost formata din doua grupe, iar doi dintre absolventii acesteia, Traian SURCEL si cu mine am activat pana la pensionare in domeniul informaticii, mai intai in Catedra de Cibernetica Economica, dupa 1989 in Catedra de Informatica Economica, iar din 2011 in Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica - DICE.
Cu trecerea anilor, numarul de grupe la specializarea de Mecanizare si Automatizare a Calcului Economic s-a marit, au crescut numarul de serii, ajungand la un moment dat sa existe trei serii de Informatica Economica, o serie la invatamantul seral si inca o serie la invatamantul fara frecventa.
Decanii care au asigurat dezvoltarea sectiei de Mecanizare si Automatizare a Calcului Economic numita astfel pana la reforma invatamantului economic din 1968, iar dupa reforma s-a numit sectia de Informatica Economica, denumire care exista si azi, au fost urmatorii:
Prof. univ.dr. Constantin DANCIU
Prof. univ.dr.ing. Edmond NICOLAU
Prof. univ.dr.ing. Nicolae RACOVEANU
Prof. univ.dr. Gheorghe VASILESCU
Prof. univ.dr. Virgil SORA
Prof. univ.dr. Eugen TIGANESCU
Prof. univ.dr. Gheorghe VASILESCU
Prof. univ.dr. Dumitru MARIN
Prof. univ.dr. Constantin MITRUT
Prof. univ.dr. Ion SMEUREANU.
Tendintele care s-au manifestat in intregul invatamant superior romanesc au fost reflectat si in Facultatea de Cibernetica, uneori mai sever decat in alte cazuri si aceasta numai si numai pentru faptul ca lupta dintre vechi si nou, face de multe ori victime si asa cum se intampla in istoria noastra minunile nu tin mai mult de trei zile, iar pentru o constructie solida, buna si utila se gasesc cu rapiditate demolatorii care vin si cu argumente si cu buldozere.
In catedra de Cibernetica Economica a functionat si colectivul de informatica economica, alaturi de cel de cibernetica economica si d cel de statistica industriala si agrara, dar fata de celelalte, colectivul de informatica avea conducere operativa formata din specialisti din afara catedrei impreuna cu directori ai Centrului de Calcul, pentru ca primisera insarcinarea de la Manea Manescu de a tine stindardul cat mai sus in ceea ce priveste alinierea la cele mai noi cunostinte din domeniu. In acest context favorabil, pe langa activitatile curente de la cursuri si seminarii, s-a dezvoltat o puternica activitate de cercetare stiintifica avandu-i pe studenti in centrul preocuparilor, precum si celebrul concurs de a alege pe cel mai bun programator, care avea darul sa dezvolte preocupari speciale in domeniul tehnicilor de programare si sa impuna profesionisti adevarati.

Text de pus...............

Text de pus..............

Text de pus....

2. Calculatoarele electronice

Cand in anul universitar 1967 - 1968 am pasit in laboratorul de la parterul Cladirii din Eminescu unde se afla calculatorul CIFA 102 Economist eram deja intr-o lume speciala. Lipsea zgomotul de la tabulatoare, zgomot pe care aveam sa-l resimt o luna dezile la Pitesti la Directia Judeteana de Statistica - DJS, unde se faceau prelucrari de date numai pe tabulatoarele rusesti SAM, in vederea obtinerii rezultatelor necesare completatii Darilor de Seama Statistice. Se foloseau cartelele perforate, iar citirea era pe baza contactelor cu niste perii metalice. Intreg tabulatorul era un angrenaj de roti dintate, pargii si relee. Cele doua tabulatoare scoteau un zgomot cat o hala de razboaie electromecanice dintr-o tesatorie.
Calculatorul romanesc CIFA 102 Economist plasa Romania pe locul al treilea in lume ca producator de calculatoare electronice. Era produs la IFA si functiona cu tuburi catodice. Introduceera de adte se realiza folosind banda perforata. Se lucra in cod masina si la acea vreme se solutionau probleme cu grad ridicat de complexitate. Se spunea ca un baraj din tara noastra a fost proiectat solutionand un sistem de ecuatii de 30 de ecuatii cu 30 de necunoscute. Se spunea ca si unele probleme de optimizare din industria petrochimica si din industria metalurgica au fost solutionate cu programe romaqnesti scrise in cod masina de programatori foarte buni.
In anul universitar urmator la programare, am avut ocazia sa scriu programe si sa rulez aceste programe pe calculatorul japonez NEAC 1240. Se lucra intr-un limbaj de asamblare numit COPCODER, mult mai usor decat daca s-ar fi lucrat in cod masina. Erau utilizate menmonice foarte apropiate de semnificatia instructiunilor limbajelor de asamblare de azi. Cine stie un limbaj de asamblare modern, cu foarte mare usurinta va trece sa scrie programe in COPCODER daca ar avea curiozitatea. mai mult, un translator COPCORED - ASM nu ridica probleme majore de realizare. Daca primul calculator romanesc era de dimensiunea unei pianine, calculatorul NEAC 1240 era de dimensiunea unui frigider mediu, care te fascina prin multimea de luminite care clipeau, aratand ca functioneaza. Existau nenumarate butoane cu diverse destinatii, multe dintre functii fiind activate manual. Odata activate, calculatorul functiona la parametri stabiliti.
In anul 1969 a fost achizitionat calculatorul IBM 360 care a fost adus si instalat la parter in Cladirea Centrului de Calcul, unde acum este laboratorul ORACLE. La subsol era instalata o puernica instalatie de climatizare, intrucat functionarea claculatorului necesita o anumita temperatura, deswtul de scazuta, lucru de acre se plangeau vesnic operatorii. Acest calculator permitea introducerea datelor de la consola, in volum extrem de redus, de pe cartele, cel mai adesea, de pe banda magnetica dar si de pe disc magnetic. Unitatile de banda erau niste dulapuri mari, iar unitatea de discuri si ea era destul de mare undeva la 120cm inaltime si cu mici variatii cam tot atat celelalte dimensiuni, oricum era un paralelipiped. S-a creat un circuit al cartelelor. Programatorii veneau la dispecerat cu cartelele fie stiva tinute in mana, fie in cutie sau chiar in mai multe cutii numerotate cu 1, 2 si 3. Ei predau cartelele unui dispecer si erau consemnate pe niste foi. Ti se spunea cam peste cate ore sau zile sa treci sa iei cartelele si imprimanta dupa ce se facea rularea pe claculator.

Erau zile foarte bune in care veneau cartelele cu imprimanta si aceasta continea textul sursa dar si rezultate corecte si complete.

Erau zile bune in care veneau cartelele cu imprimanta si rezultate partiale pentru ca se inregistrase o eroare majora care determina intreruperea executiei.

Erau zile mai putin bune in care se inapoiau cartelele si o bucata de imprimanta in care arata ca programul executase editarea de legaturi dar nu intrase in executie pentru ca se apela o procedura care nu exista sau se solicita un echipament inexistent.

Erau si zile slabe cand cartelele erau insotite de o imprimanta cu o puzderie de erori de sintaxa.

Zilele proaste se inregistrau atunci cand cartelele erau insotite de o fasie de imprimanta intrucat cartelele nu erau citite, una dintre ele fiind rupta.

Zilele catastrofice erau acelea in care cartela de JOB era incorecta, fasia de imprimanta fiind penibil de subtire.

Ani de zile s-a lucrat in acest mod si Revolutia din decembrie 1989 ne-a prins cu datul si preluatul de cartele de la dispecerat. Era o munca interesanta care presupunea mult mai multa atentie decat este in utilizarea de PC-uri. daca privim cum se tasteaza textele azi si cat de multe corectii se fac de catre programatori, avem imaginea cate foi de programare ar fi fost rebutate si cate cartele perforate ar fi fost aruncate si de cate ori ar fi trebuit rulat un program pana sa se obtina ceea ce trebuia. Se schimba obiceiurile, numai ca acele obiceiuri mai bune se pierd in neant.
Dupa terminarea facultatii am lucrat si in Laboratoarele Centrului de Calcul si la catedra de Cibernetica Economica si am scris programe si am urmaric cum studentii cu care lucram la seminarii scriau, perforau cartele si rulau programele pe calculatorul IBM 360 si cativa ani mai tarziu, pe calculatorul IBM 370 intrat in dotarea Centrului de Clacul al ASE.
Lucrau la dispecerat Stefan PREDA, Virgil HORNOIU, Marcel VOICA.
Studentii scria programe pentru a lucra la seminarii si scriau programe pentru a elabora proiecte. Pana in anul 1978 cand s-a produs distrugerea sectiei de Informatica Economica, atat programele de seminarii, cat si proiectele aveau un nivel de complexitate ridicat, dorindu-se rezolvarea de probleme din industrie, fiecare student constientixzand ca dupa absolvire performanta sa este data de calitatea programelor pe care le va scrie si de cat de scurta este perioada de acomodare cu locul de unca, adica in cat timp absolventul se integreaza la noul sau loc de munca.
Nu trebuie sa facem abstractie de faptul ca la etajul intai in Centrul de Calcul al ASE, la sala 106 exista sala de operare, unde erau instalate masinile de perforat JUCKY de provenienta japoneza, unde cercetatorii si programatorii din laboratoare dar si cadrele didactice si studentii duceau foile de programare pentru a obtine cartelele perforate care mai apoi erau duse la calcualtor. Trebuie spus ca doamnele de acolo munceau din greu, inconditii foarte dificile de zgomot si scoteau lucrari foarte importante de foarte buna calitate. Nenumarate foi de programare ale studentilor au fost duse acolo acolo si au perforate cartele dupa ele. Cativa ani mai tarziu au fost duse masini de perforat la parterul cladirii din Dorobanti si acolo studentii isi perforau singuri cartelele programelor lor si duceau cartelele la dispeceratul studentilor pentru a fi rulate. cand era vorba de programe pentru proiecte de diploma, perforarea cartelelor si rularea programelor se facea dupa regulile aplicate cerceattorilor si programatorilor din Centrul de Calcul. Exista o problema deosebita legata de stocarea programelor care in lipsa memoriilor de masa asa cum sunt in zilele noastre, impuneau stocarea de sute de cutii de cartele si de sute de cutii cu benzi magnetice. calitatea cartelelor era variabila daca umiditatea era necontrolata si ne trezeam ca din cauza unei cartele rupte la citire, trebuia reluata intreaga procedura. Ceea ce se intampla acum cu stocarea unui Gb de memorie este parfum, in raport cu dimensiunile uriase ale unor discuri ale calculatorului IBM 360 care aveau o capacitate de memorare ce nu depasa 30Mb. Pentru a gestiona bine aceste resurse era implementat un management de calitate, fiecare stiind ce are de facut si disciplina era pe primul plan. Sa nu se uite ca la calculatoarele IBM 360 si IBM 370 lucrau nenumarati beneficiari, dintre care ICEPRONAV, ISPH era de baza. marile petroliere au fost proiectate fundamentand calculele aici de catre cei de la galati. Ce vremuri...
Fiecare student avea un cod al lui, fiecare profesor avea un cod al lui. Se faceau analize intrucat se stia exact fiecare grupa de studenti cate minute a rulat pe calculatoare si la fel si pentru fiecare profesor sau programator sau cercetator. La fiecare sedinta de catedra se discuta necesitatea intensificarii lucrului pe calculator, ca fiind singura modalitate de a-i lega pe studenti de cerintele practice de la viitoarele lor locuri de munca.
Nu trebuie uitat ca in laboratoarele de calculatoare de birou exista si PROGRAMMA 101, un echipament cu totul special, programabil, cu stocarea pe cartele magnetice si cu mari performante, fiind un veritabil calculator electronic de birou, un precursor exceptional al PC-urilor.

3. Lucrand pe calculatoare romanesti

La un moment dat au aparut in Centrul de Calcul al ASE doua calculatoare romanesti, mai intai un FELIX C 512 si cativa ani mai tarziu, un calculator FELIX C 1024. Noua filosofie de lucru a impus din partea noastra un efort suplimentar pentru ca sistemul de operare era altul, cartelele de comanda erau altele, iar limbajul de asamblare ASSIRIS era si el total diferit de limbajul ASSEMBLER de la IBM cu care eram familiarizat. Din mers s-a produs trecerea pe calculatoare romanesti a lucrarilor, intrucat in centrele Teritoriale de calcul si pe marile platforme industriale centrele de Calcul aveau in dotare calculatoarele facute la fabrica de Calculatoare de la Pipera.
In ceea ce priveste fluxurile de prelucrare nu au aparut mari modificari. Cursurile de FORTRAN, de COBOL si de programe aplicative au fost adaptate pentru a prelua restrictiile impuse de componentele hardware si software de baza ale calculatoarelor din clasa FELIX. Se trecea de la rigoarea americana a calculatorului IBM la modul specific al unui calculator care nu se mai producea in tara unde fusese conceput, adica in Franta. Cartile aparute despre acest calculator erau cele realizate de tineri care facusera specializari in Franta, iar documentatiile erau sumare si contineau pagini cu foarte putin text si multe elemente de natura descriptivista, fara prea multe exemple complete asa cum ne obisnuisera cartile bine scrise de la IBM.
Existenta BNP - Biblioteca Nationala de Programe de la ICI si includerea in Conbsiliul Profesoral al Facultatii de Cibernetica si Statistica Economica a foactorilor de conducere din unitati reprezentative ale economiei nationale, a permis crearea contextului favorabil ca studentii informaticieni sa lucreze cu pachete de programe pentru rezolvarea de probleme complexe de programare liniara, de stocare optima, de alocare si nivelare de resurse, de drum critic, existente in BNP si cu care se lucra in mod curent in toate centrele de calcul din intreprinderile din tara. Absolventii facultatii de Cibernetica cand mergeau in productie se integrau rapid atunci cand era vorba de a utiliza programe precum OPALINE, GESTOC sau MFIX.
Apartinand cam aceleiasi generatii, calculatoarele romanesti nu aduceau elemente in plus fata de calculatorul IBM. Ceea ce era diferit erau numai elemente de finete legate de necesitatea unor conversii la apelul anumitor proceduri sau de modul in acre se reprezentau in memorie diferite structuri de date. Daca se umbla la detalii apareau deosebiri legate de faptul ca inainte foloseam cuvantul byte, iar acum foloseam cuvantul octet pentru a desemna sirul celor 8 biti. In schim, rigiditatea limbajului COBOL nu scazuse. cel mult, o versiune mai noua adusese implementarea tabelelor de decizii cu rol de optimizare a expresiilor relationale concretizate printr-o secventa de instructiuni IF-THEN-ELSE cu efecte in zona reducerii duratei de executie. Oricum limbajele erau gestionate prin standarde internationale si prea multe abateri de la regulile stabilite acolo nu existau. Stiu numai ca din cauza absebtei stabilizatoarelor de curent, se produceau dereglaje cu consecinte neplacute in functionarea acestor calculatoare. Cand s-a inmultit fluctuatiile de tensiune, se vorbea pe la colturi ca nu este de conceput sa se dea un milion de lei pe un calculator si sa nu se gaseasca treizeci de mii de lei pentru un stabilizator care ar fi salvat mai ales zona de periferoice, dibntre acre unitatile de discuri erau cele mai expuse riscurilor de defectare.
Colectivul de la disciplina Baze de adte a utilizat pentru a dezvolta aplicatii complexe SGBD-ul SOCRATE.
Centrul de calcul al DCS era o institutie fanion pentru informatica, avand in vedere importanta data de politicile centralizate, bazate pe agregare la nivel maxim. Acolo se organizau manifestari stiintifice importante si profesorul Constantin Ionescu a fost la un anumit moment dat director general al DCS. El a elaborat o comunicare despre care spun ca si azi este de foarte mare actualitate, birocratia fundamentata pe teama trebuind si azi sa aiba solutii. Desi calculatorul I100 a fost dat in functiune dupa 1977, in facultatea de Cibernetica a aparut dupa 1985 si modul in care au fost concepute fluxurile de prelucrare au tinut mult timp lumea departe de ele. Acest minicalculator era construit in ideea de interactivitate, ceea ce nu se prea intampla avand in vedere ca lipseau terminalele. Asa ca mult timp minicalculatorul I100 a ramas numai un element experimental pentru toti care doreau sa lucreze in limbajul C pentru ca pe niciun alt calculator nu era incarcat compilator pentru acest limbaj. Tot pe I100 se lucra FORTRAN interactiv, desi undeva unde se conducea proses de productie in timp real era mult mai nimerit. Un calculator I100 era instalat la parterul cladirii din Dorobanti si era destul de frecventat mai ales de catre tinerii asistenti sau de catre studentii din anii mari care intuiau ca viitorul este al echipamentelor care ocupa spatiu restrans, nu necesita conditii speciale si programatorul este cel care isi introduce singur programul si il ruleaza, deci coordoneaza intreg procesul, exact cum este acum la claculatoarele personale.
Desi ne referim la o perioada trista, cand dintr-o fuziune nefericita a iesit o facultate care a fost de fapt un transfer de notorietate al Ciberneticii catre o Planificare insignifianta, studentii s-au remarcat prin participari la manifestari stiintifice nationale in diferite centre universitare, precum Iasi si Timisoara, dar si la sesiunile cercurilor stiintifice studentesti cu caracter anual din ASE, care se tineau de regula in luna aprilie a fiecarui an universitar.
Incercarile tinerilor din colectivul de Informatica Economica de a iesi in lume au fost nenumarate, caracterizate prin tenacitate si prin eforturi foarte mari. Acestia au participat cu regularitate la Simpozionul de la Slatina din 1977, la Conferintele de Cibernetica organizate de manea Manescu in 1981, 1982, 1983, 2013.
In cadrul catedrei de Cibernetica Economica era conturat un colectiv puternic coordonat de profesorul doctor docent Constantin Ionescu. Acest colectiv se ocupa de analiza si proiectarea sistemelor informationale si era de o discretie fantastica desi disciplinele asimilate acestui domeniu erau prezente in toate planurile de invatamant. La inceputul deceniului al IX-lea a aparut prima a unui curs, despre care studentii si specialistii au facut aprecieri exceptionale si ani de-a randul ceea ce s-a publicat in acelasi domeniu, a avut ca sursa lucrarea respectiva. Nu am crezut ca voi mai avea ocazia de a discuta despre acest material, dar o intamplare fericita mi-a prilejuit ocazia sa am in mana republicarea din 1982. Din lista de autori se vede ca punctullor de pornire a fost sub auspicii deosebite, intrucat Nicolae Apopei, Gelu Apostol, Ion Lungu, Gheorghe Sabau, Traian Surcel, Ilie Tamas, Octavian Zaharia, deveniti profesori, sunt nume de referinta in zona de cercetare si didactica inclusa in aceasta macheta.

4. Un nou departament

Imediat dupa Revolutia din decembrie 1989 au aparut marile probleme sau mai corect spus, marile provocari, in vechea catedra de Cibernetica Economica. Nu mai era manea Manescu si deruta instalata a lasat urme adanci. A aparut o sedinta de catedra cu cel mai stupid subiect, in care seful de catedra ii intreba pe colegii sai daca doresc sa promoveze. Au aparut doua tabere, din care dominanta era tabara colegilor care doreau sa promoveze, pentru faptul ca de prin 1977 nu mai fusese organizat niciun concurs de ocupare de post de conferentiar. Cealalta tabara venea cu argumentul aiuritor, ca economia, adica bugetul nu are cum sa suporte aceste mariri de salariu, in conditiile in care in ASE avusesera loc vreo doua valuri de promovari si fosti studenti de-ai nostri ajunsesera conferentiari, iar noi cei de la colectivul de informatica eram si cu doctorate si cu lucrari si lectori cu vechime de peste 10 ani.
Asa se face ca in acel climat confuz, prin interventia salutara a profesorului Ghorghe Boldur si a rectorului Constantin Barbulescu, ministrul Sora a semnat suplimentarea de ultima ora a unor posturi de conferentiar si s-au organizat concursuri incat s-a produs si promovarea noastra, cu intarzaiere, ceea ce a fost picatura care a facut ca paharul sa dea pe dinafara.
Un grup de cadre didactice format din:

Constantin Gelu APOSTOL

Nicolae APOPEI

Constantin BARON

Constanta BODEA

Gheorghe DODESCU

Adriana IONESCU

Afrodita IORGULESCU

Ion IVAN

Ion LUNGU

Rodica MIHALCA

Ioan ODAGESCU

Florin PILAT

Ion Gh. ROSCA

Valer ROSCA

Ioan ROXIN

Ghoerghe SABAU

Gheorghe SOFRONIE

Magdalena STANCIU

Ileana VREJBA
au luat hotararea de a se desprind de catedra mama de Cibernetica Economica, pentru a forma o noua catedra, anume Catedra de Informatica Economica
S-au inceput demersurile, au fost obtinute aprobarile necesare, astfel incat noua catedra a inceput sa functioneze cu anul universitar 1990 - 1991, cu stat propriu de dunctii, cu conducere proprie. Primul sef al catedrei a fost foarte tanarul lector universitar doctor Ion Gh. ROSCA. Persoana cu vasta experienta in a lucra cu oamenii, noul sef de actedra a avut o viziune foarte clara legata de
- precizarea cu claritate a ceea ce inseamna Sectia de Informatica Economica in CSIE si in ASE
- dinamica promovarilor cadrelor didactice
- structura planurilor de invatamant
- pozitionarea corecta a sectiei de Informatica economica in structura facultatii
- obtinerea de fonduri pentru efectuarea de dotari cu PC-uri
- organizarea activitatii de cercetare stiintifica a studentilor
- elaborarea de materiale didactice
- organizarea la nivel maxim de exigenta a concursurilor pentru admiterea in catedra
- continuarea traditiei concursului de cel mai bun programator
- distribuirea de discipline noi pentru a fi pregatite conform noului plan de invatamant
- alocarea de spatii pentru laboratoare si pentru birouri.
Este o poveste frumoasa care trebuie stiuta exact asa cum a fost ea.
Seful de actedra a avut biroul, ca si acum in sala 2311, sediul catedrei este in sala 2313, birourile pentru profesori au fost alocate pentru salile 2315, 2317, 2209, 2210 precum si salile de la parter de langa laboratoarele 2001a si 2001d dar si salile de la parterul cladirii Centrului de Calcul, obtinute cativa ani mai tarziu.
Treptat-treptat s-a ajuns ca fiecare cadru didactic sa aiba calculatorul sau laptopul sau, iar la nivel de subcolective au fost bsolutionate problemele de copiere si imprimare. S-a creat acel context favorabil scrierii de materiale didactice de foarte buna calitate.
Munca de secretariat a fost asigurata rand pe rand, de doamna Maria Dicu si in mod special de doamna Doina Moraru.

5. La viteza maxima

Anul 1993 este un an de referinta in viata catedrei de informatica Economica, din toate punctele de vedere. De atunci a inceput acel drum de nestavilit care a deschis noi cai spre lume dar si spre noi insine, pentru a deveni mai buni, mai performanti, mai competitivi, astfel incat sa avem un invatamant orientat spre calitate si spre nevoile pietei fortei de munca, neprecupetind niciun efort, mai ales pentru ca aproape toti membrii catedrei erau tineri sau maturi in deplinatatea fortelor lor creatoare.
Anii au trecut si au avut loc modificari structurale, insotite de cresterea calitativa a domeniului informatica economica, prin:

crearea Conferintei Internationale de Informatica Economica, avand prima editie in mai 1993 si care la inceput era bianuala, iar din 2011 a devenit anuala si este indexata in numeroase baze de date dar si in ISI Proceedings, incepand cu anul 2012

editarea revistei Informatica Economica din anul 1997, la inceput fiind tiparita, uar mai apoi fiind prezentata si in format electronic la adresa www.revistaie.ase.ro, an de an obtinandu-se cresterea exigentei in ceea ce priveste tematica, nivelul stiintific si originalitatea abordarilor

publicarea incepanf cu anul 2001 a revistei ECONOMY INFORMATICScare are menirea de a face cunoscute cele mai noi rezultate ale cercetatorilor din tara noastra in domeniul informaticii aplicate in economie, articolele fiind publicate in limba engleza, articole care se gasesc la adresa www.economyinformatics.ase.ro/

infiintarea cursurilor de master orientate pe cercetare, asa cum este masterul de aprofundare pentru Informatica Economica, dar si a masterelor profesionale de Securitate Informatica, Managementul Informatizat al Proiectelor, Sisteme Informatice pentru Managementul Resurselor si Proceselor Economice, E-Business, Baze de Date - Suport pentru Afaceri, toate fiind cursuri de mare succes prin tematica abordata, cadrele didactice si specialisti care asigura predarea si seminarizarea dar si prin performantele studentilor

regruparea fortelor in Scoala Doctorala de Informatica Economica, asa cum a rezultat din Legea Invatamantului votata in ianuarie 2011 de Parlamentul Romaniei, ceea ce a condus la o noua abordare a intregii problematici in contextul existtentei programului finantat prin POSDRU/6/1.5/S/11 Doctorat si doctoranzi in triunghiul educatie-cercetare-inovare (DOC-ECI), cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

trecerea la structura impusa de Programul de la Bologna al UE, in care cursul de licenta are durata de 3 ani, este urmat de cursul de master de 2 ani si ultima forma de instruire, cea doctorala este de 3 ani, ceea ce a presupus o schimbare profunda de conceptie privind nivelul cunostintelor care sunt transmise fiecarui nivel si reechilibrarea necesara intre teorie si practica, intreaga abordare presupunand un nivel de flexibilitate foarte ridicat

modernizarea laboratoarelor, astfel incat sa se obtina acel nivel de accesare a resurselor specifice noilor tehnologii de dezvoltare si de implementare a aplicatiilor informatice complexe, asigurand in acest fel alinierea pregatirii absolventilor sectiei de Informatica Economica la exigentele pietei IT&C

crearea de colective pe grupe de discipline astfel incat sa se obtina acel nivel de comunicare necesar realizarii de lucrari stiintifice orientate pe domenii strict delimitate si sa se obtina mentinerea cunostintelor predate studentilor la cel mai inalt nivel, prin gestionarea redundantei intre discipline

participarea la competitii de obtinere a finantarii unor proiecte importante a permis abordarea de teme de larg interes pentru dezvoltarea cercetarii in domeniul informaticii economice, realizarii de contacte cu cadre didactice din marile centre universitare ale Europei dar si achizitionarii echipamente, de carti de specialitate si de produse software care sa permita finalizarea obiectivelor definite

expunerea la avizier a realizarilor care au constat mai intai in carti, cursuri, articole in reviste, apoi volumele Conferinteri Internationale de Informatica Economica, ceva mai tarziu numerele reviste Informatica Economica si acum de ultima ora, volumele conferintei de Securitate Informatica

aparitia laboratorului Microsoft la sala 2319 undeva prin anul 1998, in care cu regularitate se desfasoara activitati sub egida prestigioasei companii de software, in care vin si prezinta probleme de mare actualitate specialistii Microsoft si la care participa studenti din facultatea CSIE si nu numai

desfasurarea concursului profesional in colaborare cu firma CRYSTAL, firma care are o colaborare excelenta cu DICE si care impreuna au amenajat sala 2220 si se preocupa de un masterat deosebit de important, SIMPRE; an de an organizeaza concursuri profesionale, iar studentii de pe primele locuri primesc importante premii; trebuie amintit ca intr-un an, a fost acordat ca premiu un atutoturism DACIA.
Informatica Economica s-a impus constant, iar la fiecare editie a Conferintei Internationale de Informatica Economica, publicarea monografiei a fost un prilej exceptional de a prezenta realizarile obtinute de cadrele didactice, de catre studenti dar si de personalul tehnica, fara de acre procesul de invatamant este de neconceput. Din totdeauna cadrele didactice din colectivul de informatica economica si-au dorit sa dispuna de locuri de munca adecvate specificului, lucru solutionat in foarte mare masura acum.

Text de pus....

6. O unire prin absorbitie - DICE

Legea invatamantului, votata in ianuarie 2011 a adus modificaristructurale fundamentale, dintre care au fost si cele ale organizarii pe departamente a cadrelor didactice. Normele de aplicare au oferit o serie de cifre limita care sa defineasca un departament, impunand si situatiile de exceptie prin care un departament exista si fara un numar mai mic de 50 de cadre didactice. Desi la nivelul Facultatii de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica existau catedrele de Cibernetica Economica, Informatica Economica, Matematici Aplicate si Statistica Economica de mari dimensiuni, dupa indelungi analize, s-a ajuns la concluzia ca singura catedra care nu indeplineste criteriile este catedra de Cibernetica Economica, exact catedra care da numele facultatii si care particularizeaza denumirea facultatii. Nimeni cand se prezinta nu spune predau sau studiez sau lucrez la Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica, ci spune predau sau studiez sau lucrez la Cibernetica. Asa ca dupa tatonari dintre cele mai interesante, s-a ajuns la concluzia de a se forma un departament mastodont prin absorbtia celor de la Cibernetica de catdre catedra de Informatica Economica. Noul departament se numeste DICE - departamentul de Informatica si Cibernetica Economica.
In opinia mea, acest moment reprezinta rezultatul unor decizii nefericite, bazata pe elemente mai mult subiective, datorate unor relatii interpersonale si nimic altceva. Catedra de Cibernetica Economica avea specificul ei, reprezenta o traditie si un brand. Informatica Economica reprezenta o entitate distincta, cu obiectivele ei. Daca disciplinele de cibernetica migrau spre celelalte facultati, cautandu-se si alte abordari decat cele elitiste, cu siguranta ca lucrurile ar fi stat altfel. Daca grija pentru atragerea tinerilor spre invatamantul superior ar fi fost mult mai insistenta, numarul cadrelor didactice nu ar mai fi reprezentat bariera care sa duca la disparitia acelei catedre. Grija exagerata pentru asigurarea de cumuluri pentru anumiti profesori, modul ciudat de a realiza selectia tinerilor si viziunile limitate care au bantuit managementul acolo a condus a situatia critica, fara iesire. Au existat si lupte interne, desi nejustificate, intrucat erau suficiente ore de predare si de seminarii si cu mai multa aplecare spre obtinerea prin participarea la licitatie in cadrul programelor nationale a contractelor de cercetare finantate, toate problemele se rezolvau fara socuri, satisfacand absolut toate orgoliile, de cele mai multe ori marunte si locale. Dupa restructurarea din 2011, au rezultat:

Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica

Departamentul de Statistica si Econometrie

Departamentul de Matematici Aplicate
Noua structura - Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica - este organizata pe colective de specialitate, fiecare avand ca responsabil un cadru didactiv cu experienta didactica si manageriala intrucat trebuie sa coordoneze activitati legate de:
- asigurarea unui continut stiintific actual al disciplinelor
- elaborarea cursurilor
- definirea structurilor curriculare ale disciplinelor pe cursuri si seminarii
- stabilirea bibliografiei obligatorii si a celei optionale
- modul de acoperire a cursurilor si seminariilor
- definirea componentelor strategice care sa fie incorporate in viziunea departamentului
- crearea si mentinerea unui de lucru, bazat pe creativitate si initiative
- participarea la promovarea si selectia de cadre didactice
- organizarea de manifestari stiintifice
- construirea de oferte de proiecte pentru obtinerea d finantare.
Noua organizare la nivelul universitatilor care a rezultat din Legea Invatamantului din 2011 a determinat schimbari majore si la nivelul departamentelor, conducand la o alta dinamica a vietii acestora si mai ales la o crestere a implicarii membrilor departamentelor in viata de zi cu zi a acestora.
Noua structura - DICE - este mai flexibila, are capacitate mai mare de adaptare si stilul de lucru abordat cu un nivel total de transparenta a condus la:
- promovarea tuturor celor care au indeplinit criteriile impuse
- organizarea de conferinte cu mentinerea unui inalt nivel stiintific
- restructurarea planurilor de invatamant in vederea includerii celor mai noi tendinte din IT&C
- rediscutarea cursurilor de master in vederea adancirii profesionalismului lor
- orientarea practicii in productie spre elemente de eficienta si de ordin calitativ
- integrarea totala in mediile virtuale prin SIMUR
- atragerea tinerilor in actul decizional.
In DICE a fost realizat schimbul de generatii, obtinandu-se trecerea pe un nou plan, exsistand certitudinea ca noua generatie duce intr-o directie buna informatica economica si cibernetica economica, dovada fiind activitatile demarate si finalizate cu curaj si cu succes de tinerii din departament.
revenire

afisat azi 27 octombrie 2015 ora 20,30