Profesorul Gigel Sabau mi-a relatat ca de la venirea sa in catedra in iarna anului 1969, colectivul de Informatica Economica era format din profesorii:
Constantin BARON
Vasile BITA
Gheorghe DODESCU
Ioan DUMITRESCU
Grigore GRAMA
Dan IONESCU
Rodica MIHALCA
Tudor MISDOLEA
Livia NISIPEANU
Valeriu PESCARU
Marin PREDESCU
Nicolae RACOVEANU
Gheorghe SABAU
Gheorghe SOFRONIE.
Acestora li s-au adaugat in toamna anului 1969 Constantin Gelu APOSTOL si Valer ROSCA. Pana la finele anului 1072 au devenit cadre didactice Ion Gh. ROSCA, Ion IVAN, Adriana IONESCU si Ioan ODAGESCU.
Dupa anul 1975, colectivul de informatica economica a avut un cabinet, sala 2604, unde mai multi erau arondati la cate un birou si il ocupa fiecare cam cum exista disponibilitatea. Era ca un peron din gara de Nord unde venea omul in pauza de la cursuri sau de la seminarii. Rareori acolo se purtau discutii legate de discipline sau de scrierea unor cursuri. Acea atmosfera era intretinuta de responsabilul de colectiv, persoana care lucra cam de unul singur, care nu a stiut niciodata sa construiasca o echipa, dar care avea placerea sa domine, nejustificat mai ales prin aceea ca productiile sale era carti facute din acrti.
Colectivul de informatica economica era format din cadre deidactice platite de pe statul actedrei (Constantin BAROB, Gheorghe DODESCU, Dan IONESCU, Rodica MIHALCA, Tudor MISDOLEA,Livia NISIPEANU, Marin PREDESCU, Nicolae RACOVEANU, Gheorghe SABAU, Gheorghe SOFRONIE, Constantin Gelu APOSTOL, Afrodita IORGULESCU, Valer ROSCA, Ion Gh. ROSCA, Ion IVAN, Adriana IONESCU si Ioan ODAGESCU), specialisti cu rol de management (Vasile BITA, Valeriu PESCARU, Constantin BILCIU si Grigore GRAMA), precum si din cadre didactice asociate, care erau de fapt specialisti din DCS, ICI si din laboratoarele Centrului de Calcul al ASE (Gheorghe WEISS< Doru Lucuan DUTA, Ioan CATONA, Stefan MUSTATEA, Margareta PENCEA, Cristian POPESCU, Gabriel DIACONESCU, Ion MARCU, Mircea MAGDA, Codrin IONESCU, Doina FUSARU, Manole VELICANU, Ion TEODOR, Ion LUNGU, Vladimir DUMITRESCU, Iulian SATRAN, Octavian PAIU, Vasile IONESCU, Radu MARSANU).
Intrucat seful de colectiv, adica acela care prezida sedintele cu toata lumea, cadre didactice si specialisti, era din afara ASE, nu se vorbea de o strategie coerenta care sa dezvolte viata de catedra, iar seful de catedra nici atat nu era interesat sa coafuleze forte creatoare. Asa se explica o serie de actiuni ale unor mici colective pentru a realiza cursuri pentru studenti sau lucrari in edituri. In sedintele de colectiv de informatica se luau in discutie:
- referate de doctorat, de cele mai multe ori nuantat, dupa locul de provenienta al doctorandului si mai ales dupa pozitia sa
- rezultatele sesiunilor de examene
- modalitati de distribuire a orelor de curs si de seminarii pentru specialisti
- ce trebuie sa se predea la disciplinele de sisteme de calcul si la programare
- directivele trasate de Manaea Manescu legate de integrarea invatamantului cu cercetarea si productia
- aspecte reclamate de studenti referitoare la calitatea cursurilor si seminariilor
- caracterizarea cadrelor didactice pentru a sustine teze de doctorat
- caracterizarea cadrelor didactice pentru avansari de la asistent la lector universitar
- cate ceva despre carti publicate de cei importanti din colectiv
- despre ce au vazut cei alesi de soarta pe la conferinte de prin occident
- intamplari ale unor fericiti colegi care derulasera stagii prin USA pe baza unor burse.
In cei aproape 20 de ani petrecuti in colectivul de Informatica Economica al catedrei de Cibernetica Economica, lucrurile despre care voi scrie sunt legate de:
- modul in care am lucrat in cadrul subcolectivului de limbaje de programare in acre au activat Valer ROSCA, Ion Gh ROSCA, Adriana IONESCU, Afrodita IORGULESCU, Ileana VREJBA; existau la aceasta disciplina foarte multe cadre didactice asociate, majoritatea provenind din Centrul de Calcul al ASE; se tineau cursuri de FORTRAN si de COBOL; la seminarii se lucra la tabla si studentii aveau la dispozitie posibilitatea de a scrie programe pe foi speciale de programare, care mergeau la etajul intai in cladirea Centrului de Calcul, unde se perforau cartelele; se forma cu cartelele de la studenti un stream care era dat la parter, acolo unde acum este sala 2016, la dispecerat si se astepta sa vina imprimanta cu cartelele dupa ce erau rulate fie pe calculatorul IBM 370, fie pe calculatorul FELIX C-512. la seminarul urmator se faceau analize, se corectau erorile si dintr-un numar de 3-5 rulari, se obtineau rezultatele; era o activitate dificila pentru ca fiecare student avea modul sau de a scrie programe si erorile care apareau aveau cauze dintre cele mai putin asteptate si tocmai de aceea trebuia mare atentie la depanare, pentru a nu merge spre lucruri dificile, cand in realitate, erorile aveau cauze de-a dreptul banale dar neasteptate;
- constituirea grupului de lucru format din Valer ROSCA, Ion Gh ROSCA, Ion IVAN si Constantin APOSTOL, grup acre a trecut la elaborarea unor materiale didactice de care sunt mandru si acum pentru ca de acolo am invatat ce inseamna creativitate, exigenta si spirit de echipa; toate materialele erau elaborate dupa ce se realiza o documentare solida, dupa ce erau definite probleme noi si numai dupa ce se scriau programe care erau rulate in multe variante, pana se ajungea la forma ceam mai curata; a fost o scoala adevarata, pentru ca era modul corect de a scrie cursuri, numai dupa ce subiectul abordat este stapanit pana in cele mai mici detalii; am vazut ulterior cum se scriau carti pe masura ce autorul invata limbajul de programare si includea acolo lucruri neverificate si mai rau, neintelese; lucrurile au mers perfect atat timp cat acest grup de lucru nu a devenit un pericol pentru cei care nu intelegeau ca asa trebuie procedat; incet-incet, fiecare dintre noi a fost atras in alte activitati si intr-un final ne-am dat seama ca a incetat colaborarea noastra, desi mai erau inca multe lucruri interesante de spus in domeniul tehnicilor si limbajelor de programare;
- animozitatile alimentate de sefi pentru a tulbura apele prin modul in care se efectuau promovarile; exista inca in arhivele ASE statele de functii pe ani universitari, din care se vede cu ochiul liber ca gradul de ocupare in zona informaticii era sub 40%; inseamna ca nu se puneau probleme de promovare, mai ales prin faptul ca un post de lector necesita doua ore de predare pe semestru, adica foarte putine ore de curs din cate existau; numai ca managementul gaunos al conducerii actedrei, alimentat si cu scheme din interiorul colectivului au facut sa apara situatii conflictuale cu colegi care s-au concurat pe un post, iar cei acre au pierdut, uneori pe nedrept, au pastrat pentru totdeauna in sufletele lor momentele nefaste, marcati si mai ales demobilizati, pentru mult timp; lipsa unei strategii, o rautate inexplicabila si mai ales setea de a domina prin resurse abundente dar neaccesibile, a fost sursa insatisfactiilor pentru tinerii din colectivul de Informatica Economica, tineri care ajungeau dupa anul 1980 sa fie lectori universitari numai dupa sustinerea tezei de doctorat, daca nu erau in gratiile sefului de catedra; se crease o atmosfera apasatoare, mai ales in jurul perioadelor in care se construia statul de functiuni, fiind la discretia sefului de catedra si a unuia dintre alesii lui, modul in care se alcatuia norma fiecaruia; erau situatii in care se zicea ca nu sunt ore si atunci,pentru a-l chinui pe cel care dorea sa promoveze, ii construia un post in care erau discipline la care respectivul nu lucrare; exista dovezi clare in acest sens, afirmatiile au acoperire in documente tiparite si semnate; primitivismul sefilor si a sefisorilor a fosta cauza fundamentala a stagnarii in evolutia tinerilor, lucru replicat si in zilele noastre, ca o mostenire nenorocita a unor fapte coboratoare din istorii intunecate cu fantome, strigoi si alte aratari de pe la salile 2601, 2602 sau 2603, unde s-aun scris mascari pe usi, candva.
Indiferent cat de mici au fost unii si cat de sub vremuri s-au manifestat, marile idei au ramas in picioare si plasarea clara in structura catedrei a colectivului de informatica economica a permis dezvoltarea de relatii exceptionale cu compartimentele de specialitate din Centrul de Calcul al ASE. Numerosi studenti isi desfasurau activitatile de practica in productie si multe cadre didactice tinere lucrau efectiv in
colectivele de cercetatori. Numai asa se explica venirea dupa Revolutie prin concurs a profesorilor Csaba FABIAN, Manole VELICANU in catedra de Informatica Economica.
