Oameni pe care i-am cunoscut
Deciziile luate de profesorul Constantin DANCIU au contat foarte mult pentru evolutia mea, caci acele decizii le-a luat de pe pozitia de decan al Facultatii de Economie Politica. In acea facultate s-a infiintat Sectia de Mecanizare si Automatizare a Calculului Economic in anul univewrsitar 1964 - 1965. Profesorul Constantin DANCIU lucra in Catedra de Planificare si a avut contributii fundamentale in domeniul planificarii. El a fost si presedinte al Asociatiei Filatelistilor di Romania - AFR. L-am intalnit prin Piata Amzei pe profesorul Constantin DANCIU, ani multi dupa pensionare si am discutat foarte mult despre vremurile de dinainte de 1989, oamenii traiau intr-un anume fel, foarte diferit de ceea ce traim in societatea democratica, pluripartidista.
Imi amintesc de faptul ca aveam o problema a catredrei de rezolvat, drept care am mers la prorectorul de resort. M-am anuntat la secretara. Aceasta a bagat capul pe usa cabinetului. Mi-a zis ca domnul prorector este ocupat un pic, dar imediat ce termina ma va chema: Am asteptat ceva maqi mult de 40 de minute si am rugat-o pe secretara sa mearga si sa vada daca domnul profesor ma poate primi. Secretara mi-a zis ca domnul profesor este plecat. N-am inteles. Am crezut ca mai era o alta iesire. Oricum, era o chestiune de comunicare si de management. In rest, 2000 de ani pace!
A fost profesor in Catedra de Informatica de Gestiune. Ori de cate ori ne intalneam discutam probleme strict profesionale. Ne-am intalnit si la conferinte stiintifice. Imi aduc aminte de anul in care noi cei de la subcolectivul de informatica economica din Catedra de Cibernetica Economica nu am mai avut ore si am migrat temporar la Catedra de Informatica de Gestiune. Atunci colegii de la noul nostru loc de muncane-au primit foarte bine si tanarulDAVIDESCU a fost un exemplu de comportament colegial. El a scris lucrari precum:
Proiectarea sistemelor informatice - 1989
Profesorul si prodecanul de azi mi-a produs prin 1994 cea mai mare surpriza prin modul exemplar in care a gestionat seriile si grupele de studenti lasate de mine atunci cand am mers la o bursa de 3 luni in Belfort Franta. El a facut totul perfect si asa a dovedit ca stie sa faca fiecare pas in cariera lui. Este taticul a doua copile de nota 10. El ca om m-a dezamagit.
Pe Vasile DEAC parca il stiam de o viata. L-am intalnit la o conferinta stiintifica organizata de Catedra de Management. El era un tip de toata isprava. El a scris carti precum:
Este acel specialist in IT&C care stie sa te scoata din situatii dificile cu mare eficienta. Lucrand in MEC in perioada Bacalaureatului au transpirat niste subiecte si s-a pus problema retransmiterii altor subiecte catre centrele judetene. In miez de noapte Cristian a stiut procedurile si in timp ce toti erau de-a dreptul socati, el a derulat pasii si a facut ceea ce trebuia solutionand fara zgomot o problema care daca nu era rezolvata devenea un fel de bomba atomica pentru presa. A doua zi nici nu s-a mai stiut de marea chestie care devenise o gogoasa necrescuta. Am inceput sa colaboram pentru ca intotdeauna cand respect pe cineva ca meserias, caut sa-i fiu in preajma si sa folosesc ceea ce stie respectivul.
I se spunea M.C. DEMETRESCU si era unul dintre distinsii profesori din catedra de Cibernetica Economica. Era un profesor de mare cultura caci l-am auzit recitand in limba franceza versuri din volumul Les Fleurs du mal de Charles BAUDELAIRE. Era renumit profesorul M. C. DEMETRESCU pentru studiile sale de marketing si de aplicarea metodelor cantitative in acest domeniu. Monografia sa Metode de analiza in marketing aparuta în anul 2000 la Editura TEORA era celebra. Eu am avut admiratie fata de acest om care avea un colectiv de cercetare la etajul 6 din cladirea Centrului de Calcul al ASE, format din oameni de mare calibru si aici amintesc pe tinerii BOGDAN, GIUVELEA si NICULAE.
Ii mai ziceam si Jimy, nu stiu de ce. Am fost colegi doi ani, cat au stat parintii lui in Pitesti. Tatal lui era arhitect si mama lui era medic. Jimy avea o biblioteca fantastica si la el am vazut carti de arta frantuzesti. De la terminarea liceului nu l-am mai intalnit decat atunci cat eram student in anul intai. Am discutat orice, numai unde este student nu l-am intrebat. Ne-am promis sa ne mai vedem, dar nu ne-am luat date de contact.
Doamna Gica DESPA era profesoara de matematica la Scoala Generala nr. 194 din Berceni De la doamna profesoara Gica DESPA am invatat proverbul machedonesc: daca intr-o oala de ciorba pui o lingura de c-c-t, totul c-c-t se numeste. Mare adevar este in acest proverb, caci in viata lucrurile stau chiar asa. Nu este nevoie sa torni o cisterna de c-c-t intr-o chestie ca sa sevada ca nimic nu mai este cum trebuia. Este nevoie doar de un cuvant, pentru a demola o caracterizare care se dorea a fi favorabila. Doamna Gica DESPA era un om echilibrat, o profesoara foarte buna, pe care o iubeau elevii. Avea doi copii minunati, care au cariere bine definite la randul lor.
A fost studentul si doctorandul meu. El a finalizat stagiul doctoral sustinand teza intitulata Managementul proiectelor IT orientate pe inovatie in anul 2015. Am avut o colaborare stransa concretizata prin realizarea de articole si comunicari la conferinte de specialitate. dau aici exemplul unei comunicari definite prin:
A fost colegul meu de catedra, in catedra veche de Cibernetica Economica. Am facut cercetare stiintifica impreuna la Institutul de Legume si Fructe si am redefinit indicatorul CUC, de calculul utilizarii capacitatii mijloacelor de transport, diferentiind tipul de material transportat, caci capacitatea unui autocamion intr-un fel arata cand se transporta caramizi si cu totul altfel cand se transporta baloti de paie. Mircea s-a casatorit la Stutgart si a emigrat in RF a Germaniei, cu taraboiul de rigoare in adunarea de partid, unde colegii lui l-au pus la zid si l-au jignit in lipsa, la greu. L-am reintalnit pe Mircea dupa 1990 si am discutat cu placere despre vremurile noastre de demult, de cand eram tineri.
Gabriel DIACONESCU a fost primul cadru didactic pentru care am tinut eu seminarii la cursul de ASSEMBLER, in anul universitar 1971 - 1972. In vremurile acelea, beneficiam de documentatia IBM de ASSEMBY LANGUAGE, attat ghidul pentru incepatori, ghidul pentru avansati si limbajul de referinta. Acea documentatie era completa. Gabriel DIACONESCU a facut fata de mine cateva erori impardonabile. Prima eroare a fost ca nu a discutat cu mine nimic si m-a lasat de capul meu desi eram in primul an de activitate didactica si el stia acest lucru. A doua eroare a fost ca la un moment dat el a cerut ca asistentii sa fie testati, desi el nu s-a supus acelui test organizat de IBM la Bucuresti pentru programare in ASSEMBLER. A treia eroare a fost ca nu m-a implicat sub niciun aspect in ceea ce privea examenul la disciplina pe care el a predat-o. El era matematician si nu si-a facut doctorat in matematica asa cum era si normal, ci in anul 1979 a sustinut o teza intitulata Proiectarea unei baze de date statistice sub conducerea profesorului universitar de demobrafie, deci care nu avea nicio tangenta cu bazele de date, Mircea BULGARU. Gabriel DIACONESCU a coordonat un colectiv de programatori care a implementat algoritmi originali de stocare si de regasire a informatiilor intr-o baza de date a cadrelor didactice din invatamantul romanesc, cu peste 400.000 de articole, ceea ce la acea vreme era ceva exceptional, aplicatia informatica fiind operationala. Ceva mai tarziu, el a publicat cartea freferita prin:
Avenit la noi in clasa printr-a III-a si a asezat-o invatatoarea intr-o banca mai in fata ca era destul de mititica. Provenea dintr-o familie buna caci venea foarte curat imbracata. Era in clasa noastra un obicei, adica acela de a se canta imnul de stat si aveam o colega Mariana Ilie care dadea tonul. M-a socat cand intr-o dimineata Gabriela Diaconescu a cerut sa dea ea tonul. Avea o voce care parca venea dintr-o alta lume. Asa ca ea a ramas cea mai buna la muzica. Dar invata si la alte materii foarte bne. Ne vorbea frumos, dar noi mai obisnuiti ca la coada vacii cu cuvinte mai din topor, nu raspundeam frumos. Nici despre gabriela nu mai stiu nimic pentru ca ea a mers la un alt liceu. De fapt dintre colegii de generala niciunul nu a mers la liceul Odobescu pentru ca lumea il vedea ca pe al treilea liceu, desi avea rata cea mai mare de admisi in facultati din oras.
Era unul dintre studentii si doctoranzii mei cei mai buni. El avea doua facultati. El a realizat teza de doctorat intitulata Evaluarea operationalitatii sistemelor software complexe pe care a sustinut-o in anul 2007. Mi-a facut placere sa tin legatura cu Cristian. El avea o familie frumoasa cu un baiat si o fetita. Am apreciat ca el si sotia lui dansau frumos. Dorind mai acum ceva vreme sa reiau legatura cu Cristian, am aflat cu tristete ca el nu mai este printre noi.
Era o eleva silitoare, disciplinata care raspundea frumos la intrebarile profesorilor, ceea ce arata ca acasa invata foarte mult. Cand eram student m-am nimerit in acelasi tren si vagon cu ea si am aflat ca era studenta la Facultatea de Chimmie, dar nu stiu daca la Politehnica sau la Universitate. De atunci nu am mai intalnit-o.
Este tanarul a carui evolutie a aratat ca un om care vrea sa-si redefineasca intreaga cariera o face dar pentru aceasta trebuie sa-si sacrifice multe din planurile anterioare. Si-a facut un doctorat. A intrat in invatamant. Munca lui trebuie respectata si eu ma plec in fata tuturor clor care doresc sa-si depaseasca conditia nadusind din greu si sacrificandu-si tineretea, pentru a fi altfel, pentru a atinge un ideal pe care si l-a definit si pentru care este dispus sa munceasca foarte, foarte mult.
Este profesorul de la care am invatat foarte multe, inclusiv sa nu vorbesc niciodata despre ceea ce nu stiu. Am lucrat cu acest profesor care avea verbul la el si care stia sa puna punctul pe I si care niciodata nu ocolea problemele oricat de spinoase ar fi fost. Imi zicea ca in ASE sunt nenumarati indivizi aciuati care au stat cu pistolul la tampla taranului roman sa-l convinga sa-si dea pamantul ca in 1961 sa se anunte incheierea colectivizarii in toata tara. Pe unul, cu figura de sobolan mi l-a aratat si mi-a zis ca nu avea cum sa fie conferentiar fara doctorat si totusi era. respectivul trecea mereu ca o umbra si mai multi spuneau ca avea mainile manjite cu sange de taran. Am respectat tot timpul pe marele Dinescu, desi m-a tras de urechi ca nu i-am trecut in bibliografia tezei mele de doctorat nicio lucrare de-a lui, din respect ca-mi fusese profesor. Avea dreptate in felul sau, dar atunci cand am scris teza am zis sa nu aiba elemente artificiale sau de complezenta in ea, ci sa fie ceva care ma reprezinte si de care sa nu ma dezic niciodata.
Ion DINU a fost directorul liceului Alexandru ODOBESCU din Pitesti in vremea in care eu am fost elev. Era un om distant, care vorbea putin si care nu dorea sa aiba vizibilitate. Acolo altele erau vedetele, dintre care unele chiar dadeau cu bata in balta prin atitudine si prin ceea ce spuneau. Profesorul Ion M. DINU a scris cele doua volume ale lucrarii Oameni de seama ai Argesului de ieri si de azi, aparute in anul 2004 - vol 1, 431 pg si, respectiv, 2006 - vol 2, 276 pg. Volumele au apartu la editura TIPARG. Am citit volumele acestea si mi-am schimbat total parerea despre fostul meu director de liceu. Era ca scriitor un bun cunoscator al realitatilor argesene si avea condei in a face portretele unora dintre profesorii pe care i-am avut si eu si pe care el i-a descris exact asa cum si eu i-am cunoscut.
Eu eram student care trecuse in anul al V-lea si locuiam la caminul SAHIA de langa Gradina Icoanei. Ramasesem in Bucuresti sa fac practica in productie la Centrul de Calcul alASE: Era perioada examenelor de admitere si atunci l-am intalnit pe DINU Marin care dadea examen de admitere la ASE, la facultatea de Economie Politica. Din start, l-am remarcat pe tanarul DINU Marin caci avea ceva al lui. Stia sa vorbeasca si se comporta ca un tanar cu mult peste cei 19 ani ai lui, ca gandire. Toamna l-am intalnit pe studentul in primul an de facultate DINU Marin si ori de cate ori il vedeam ba la biblioteca, ba la cantina, ba pe culoarele ASE-ului, discutam cu el si vedeam de fiecare data evolutii spectaculoase la el. Au trecut anii si l-am regasit pe DINU Marin ca tanar asistent universitar in Catedra de Economie Politica. El a urcat rand pe rand treptele din mediul academic, devenind profesor universitar. Eu am colaborat cu el pe cand lucra la REVISTA Economica si am scris p=multe articole la suplimentul ECTAP.
DINU Marin a fost decan.
Andreea DIOȘTEANU a fost acum ceva ani studenta mea si am remarcat faptul ca la disciplinele de care ma ocupam eu ea a obtinute numai note de 10(zece) ca la finalul facultatii, media ei sa fie zece curat, adica toate notele ei din carnetul de studenta au fost numai si numai note de 10(zece).Andreea DIOȘTEANU a sustinut în anul 2011 teza de doctorat intitulata Business ontologies for small and medium entrerpises, pe care a coordonat-o profesorul universitar Ion SMEUREANU. Am fost in comisia de sustinere a tezei in sedinta publica si referatul facut de mine a scos in evidenta solutii originale incluse in teza, teza pe care eu am apreciat-o ca fiind foarte buna. Andreea DIOȘTEANU a ramas preparatoare universitara in Catedra de Informatica Economica dar conditiile vitrege, caci ea avea o mare anvergura si restrictiile din catedra au determinat-o pe aceasta absolventa de exceptie sa pleca, sa lucreze in industrie. Asa s-a intamplat cu multi tineri valorosi, caci unora din managementul departamentului le-a placut sa-si miroase sosetele cu asistentii, in loc sa-i incurajeze sa lucreze in industrie si sa vina de acolo cu noutati pe acre sa le impartaseaasca studentilor. Plecarea lui Andreea DIOȘTEANU in industrie a fost o mare pierdere. Eu sunt prieten pe FACEBOOK cu Andreea DIOȘTEANU. Este casatorita si are doi baieti frumosi.
A fost profesoara de stiintele naturii la Scoala generala 194 din Berceni. Este autoare de manuale scolare. Imi aduc aminte ca atunci cand a facut nunta cu unul dintre fiii sai am fost anuntati ca nu ne ridicam la nivelul invitatilor lor. Mi s-a parut o marlanie fara margini. Problema se rezolva simplu: nu dadeai invitatie si punct. Nu am uitat acest lucru si filmul s-a rupt din punctul meu de vedere. Eu nu accept sa se urce cineva in capul meu si sa-si faca nevoile, dupa care sa-mi ceara sa spun ca ma simt foarte bine.
Este absolvent al Facultatii de Calcul Economic si Cibernetica Economica, sectia de Cibernetica Economica de pe vremea cand avea durata de 5 ani. A lucrat mai intai in Centrul de Calcul al ASE si dupa aceea a venit prin concurs ca asistent universitar in Catedra de Cibernetica Economica, unde a urcat rand pe rand toate treptele, ajungand profesor universitar. A fost profecan al Facultatii de Planificare si Cibernetica Economica. Eu am avut o colaborare excelenta cu profesorul Ion DOBRE, caci ori de cate ori aveam nevoie un articol pe probleme de teoria deciziei unde el era specialist, mergeam, ii adresam rugamintea de a scrie un articol si profesorul DOBRE aducea acel articol, care de fiecare data era o lucrare stiintifica deosebit de valoroasa.
Am colaborat inainte de Revolutia din 1989 la realizarea unei lucrari referite rin:
Este cel care m-a injurat de mama. Nu l-am uitat si nici nu l-am iertat. De aceea nu voi scrie nimic despre el, nici de bine si nici de rau. Cand a avut ocazia sa-mi faca un bine si sa fie corect, nu a fost.
A fost doctoranda mea si am colaborat pentru realizarea unei teze de doctorat cu tema Managementul calitatii software destinat cuantificarii eficientei tratamentelor radiologice, ea sustinand aceasta teza cu succes in anul 2003. Carmen DOGARU a lucrat cu doctori de la Spitalul Coltea si avea imprimat un stil de munca extrem de riguros, ceea ce mi-a adus aminte de vremurile in care si eu ca tanar asistent universitar lucram cu medici de la Institutul de Ftiziologie pentru studiul formelor rotunde, unde am folosit 16.000 de inregistrari pe care le-am prelucrat cu produsul software VERONICA scris de Lucian Doru DUȚĂ si de Csaba FABIAN. Acum dupa trecerea multor ani, lucrurile stateau altfel, caci calculatoarele personale au schimbat radical stilul de a face prelucrari pe volume mari de date in comparatie cu lucrul cu cartele perforate. Carmen DOGARU a sustinut o teza frumoasa si in comisie am invitat un domn profesor de la UMF care a avut cuvinte de lauda la adresa lucrarii de doctorat, mai ales in ceea ce priveste rezultatele experimentale.
Cand a devenit rector al ASE, Gheorghe DOLGU era un tanar, frumos, inalt, sportiv si li se scurgeau privirile femeilor dupa el. Se vedea de departe ca era facut din alt aluat. Pentrru mine, Gheorghe DOLGU este sinonim cu curatenia de la admiterea din ASE, caci el a strivit musuroiul afacerilor cu examenele de admitere de s-au dus la puscarie unii si au fost dati afara din ASE altii. Erau si tipi din catedrele de Matematica si Economie politica sanctionati sau le tremurau nadragii pe ei ca vor zbura din ASE. L-am revazut pe profesorul Gheorghe DOLGU cand a fost omagiat la 80 de ani de viata si i s-a decernat diploma si medalia de aur Virgil MADGEARU.
Valentin DRAGOMIR a fost studentul meu la Sectia de Informatica Economica din Facultatea CSIE. L-am remarcat ca pe un student de exceptie, numai ca un eveniment nefericit a facut sa se rupa filmul. Am reluat legatura cu studentul Valentin DRAGOMIR si am inceput o colaborare care s-a concretizat prin elaborarea unor materiale pe care le enumer aici:
Face parte din noua generatie de profesori universitari tineri, cu dorinta fierbinte de a se afirma ca profesionisti desavarsiti. Octavian a publicat multe articole in revista Informatica Economica a Catedrei de Informatica Economica din ASE si a scris si publicat carti de informatica. L-am intalnit de multe ori la conferinte stiintifice de informatica si mi-a lasat o impresie excelenta, a unui tanar cu cultura informatica profunda, care face cercetare stiintifica adevarata.
Doamna DRĂGOESCU a fost invatatoarea fiicei mele, de la Scoala Generala 194 din Berceni. Dupa ce a invatat fiica mea de la doamna invatatoare DRĂGOESCU, eu i-am dat acesteia nota 10 cu plus. Copiii o iubeau pe doamna lor invatatoare DRĂGOESCU, iar doamna invatatoare DRĂGOESCU ii invata pe copii numai lucruri frumoase si avea un dar de a se face inteleasa, rar intalnit. Intr-o zi a venit fiica mea acasa, a rasturnat ghiozdanul si m-a intrebat:
A fost studentul cu care am lucrat la elaborarea cartii referita prin:
Ion IVAN, Marius POPA, Paul POCATILU (coorodnatori) - Structuri de date,vol. 1 si vol. 2, Editura ASE, Bucuresti, 2008.
Este cel cu care trei ani, dimineata de dimineata am batut tot orasul pentru a ajunge pe strada Exercitiu unde era sediul Liceului Odobescu intre 1963-1965. Zi de zi pe drumul de dus-intors am discutat tot felul de lucruri, caci deveniseram buni prieteni. Viata ne-a despartit brutal, caci dupa terminarea liceului ne-am urmat fiecare drumul lui. Intre baieti nu exista obiceiul cu scrisorile si de aceea cand dupa zece ani ne-am intalnit ne-am bucurat. Stiam ca sta prin cartierul soacrei mele dar n-am gasit momentele de intersectare a drumurilor. Au fost vremuri frumoase, au fost amintiri tot frumoase de care nu ma departez niciodata.
Era un profesor de mare cultura, ceea ce la Catedra de Filosofie conta enorm, mai ales cand cei care predau filosofia materialista erau destul de mult incorsetati. Profesorul Florin DRUȚĂ era lector la universitatea de partid, unde trebuia sa navigheze cu multa maiestrie, caci cei ce urmau acea forma de invatamant politic, trebuiau sa aprofundeze niste aspecte, care cu greu trebuiau sa fie explicate folosind dogme extrase din documentele de partd. Profesorukl Florin DRUȚĂ avea un discurs placut tuturor cursantilor, care-l apreciau pentru argumente, pentru demonstratii si pentru coerenta abordarii. Florin DRUȚĂ avea o cultura solida si am vazut cum dezvolta ideile in jurul unor teme de mare actualitate. Se vedea de departe ca Florin DRUȚĂ era facut dintr-un aluat special, bazat de munca, pe profunzime si pe dialog constructiv.
Costică a fost studentul meu la Facultatea de Planificare si cibernetica economica si nu a fost un student oarecare, ci unul dintre studentii mei cei mai buni, cu care am tinut legatura ani in sir dupa ce el a terminat facultatea. Cand am aflat ca s-au scos posturi la concurs la Universitatea din Brasov, l-am sunat pe Costica, l-am anuntat, caci el lucra la Centrul de Calcul de la Uzinele DACIA de autoturisme de la Mioveni. A dat concurs, a devenit asistent si acelasi lucru l-a facut si Liliana, sotia lui. A sustinut in anul 2001 teza de doctorat intitulata Dinamica economiei romanesti in anii '90 ai secolului al XX-lea sub coordonarea profesorului Nita DOBROTA. A fost prorector al universitatii si este conferentiar. Suntem prieteni pe FACEBOOK si de Sf. Constantin si Elena il sun si-l felicit.
A fost studenta mea si era in aceeasi serie cu viitorul ei sot. Ea era din Brasov. A intrat prin concurs la Universitatea Transilvania ca asistenta universitara. A sustinut teza de doctorat intitulata Strategii de cercetare a pietei prin metode statistice cu aplicatii la S.C.Roman S.A Brasov sub coordonarea profesorului Geo VASILESCU, in anul 1999. Acum este profesoara universitara si conducatoare stiintifica de doctorat. De cate ori am trecut prin Brasov si am avut timp mi-a facut placere sa ma intalnesc cu ea si cu Costica sotul ei. Am marea bucurie sa vad doi fosti studenti ai mei ca au ajuns sa fie bunici, dupa cariere de exceptie in mediul academic.
Mi-a fost profesoara de Economie Politica si ei ii datorez intrarea mea la facultate, caci daca nu as fi avut caietul ei de notite n-as fi reusit in vecii-vecilor la acea disciplina sa iau o nota mare. Ea avea talentul de a ne captiva si de a face din lectiile de economie politica ceva frumos, caci cu mare usurinta deveneau plictisitoare daca profesoara ar fi insirat din zicerile lui Dej cu care era intesat manualul. La una din lectii a zis ceva despre crizele economice folosind o expresie ceva precum steeplechase dintr-un citat de marx, lucru care m-a impresionat eu nefacand engleza in scoala. Stiam bine lectiile din caietul construit prin magistrala contributie a profesoarei mele Dulea Livia si la examenul de la ASE intamplarea a facut sa-mi pice biletul cu crizele economice si eu am zis chestia cu steeplechase pe langa alte lucruri si profesorul examinator a fost impresionat. Peste ani am vazut ca examinatorul candidatului de atunci era marele N.N. Constantinescu, academicianul pe care l-am venerat de-a dreptul pentru gandirea sa absolut magnifica in vremuri in care nimeni nu avea voie sa sufle in front. El atunci a vorbit despre contradictii antagoniste, despre greve si despre cate si mai cate grozavii ce se vor produce inevitabil in societate socialista cre era foarte departe de a fi multilateral dezvoltata. Asa ca profesoarei Dulea Livia ii datorez 90% din cariera mea si 89,7% din cariera mea universitara caci ea m-a invatat sa gandesc in egala masura cu profesoara de matematica Minasian Eugenia.
I se spunea Mănel de catre parintii lui. Era colegul meu din primele clase elementare. Era un copil asezat, isi vedea de treburile lui. Se vedea ca provine dintr-o familie nevoiasa, ca marea majoritate dintre noi, elevii clasei. S-a intamplat ca intr-o zi Mănel sa apara in clasa pe la ora 10 si invatatoarea l-a intrebat de ce a intarziat. Mănel i-a zis ca a fost la spital, ceea ce pe invatatoare a scos-o din minti si a zis ca o minte, drept care l-a lovit cu dosul palmei peste fata. Ea avea un inel si cu piatra de la inel i-a facut o zgarietura urata pe obraz lui Mănel. Peste cateva zile am aflat ca Mănel a murit de apendicita. Cand am fost la el, noi cu clasa, am adunat viorele din padure si m-am ingrozit sa vad pe obrazul lui Mănel acea rana urata facuta de ineul invatatoarei mele Cecilia MOCANU.
A fost un coleg de liceu cu acelasi nume pe care il avea Mănel, colegul meu din scala elementara. Colegul meu din liceu era un baiat asezat, muncitor, venea de la tara si avea comportament de baiat timid de la care smulgeai cuvintele cu clestele. Un timp am fost coleg de banca cu el, dar m-am mutat din banca, nu mai stiu din ce motive. De la terminarea liceului nu am mai auzit decat ca a terminat o facultate din Politehnica bucuresteana.
Stian de profesorul Ioan DUMITRACHE cu multi ani inainte de 2001 cand a primit Diploma si Medalia Grigore MOISIL oferita de Catedra de Informatica Economica si de Asociatia profesionala INFOREC pentru contributii remarcabile la dezvoltarea invatamantului superior de informatica economica. El conducea organismul care se ocupa de finantarea cercetarii stiintifice din mediul academic din tara noastra - CNCSIS.
Când CNCSIS mi-a acordat diploma Opera Omnia pentru intreaga activitate de cercetare stiintifica din anul 2005, aceasta diploma a fost semnata de profesorul Ioan DUMITRACHE. M-a impresionat la acest om echilibrul sau si dorinta de a face ca lucrurile in cercetarea stiintifica din invatamantul superior sa progreseze, obtinand pentru aceasta fonduri importante pentru finantarea de proiecte.
Viorel DUMITRACHE a fost studentul sectiei de Informatica Economica in bvremurile cand durata facultatii era de 5 ani. El a lucrat la CSP si l-am intalnit de multe ori, caci venea des pe la facultate. Viorel DUMITRACHE a sustinut in anul 2000 teza de doctorat intitulata Economia informaticii in cadrul economiei sectorului informational, coordonata de profesorul universitar Constantin Gelu APOSTOL. Am participat la sustinerea tezei sale de doctorat si am fost impresionat de detaliile asupra carora Viorel s-a oprit, caci era un cercetator stiintific format. Viorel DUMITRACHE a scris carti de succes publicate in tiraje importante, din care enumer aici:
Bancile de date - 1982
Metode, tehnici si instrumente in ingineria programarii - 1985.
Am regretat foarte mult ca Viorel nu a devenit cadru didactic in catedra noastra pentru ca ar fi avut un viitor stralucit.
Desi stiam de Mihaela DUMITRANA de multi ani, am avut posibilitatea s-o cunosc pe doamna profesoara universitara Mihaela DUMITRANA in vremea cand coordonam consiliul de onoare al salariatilor din ASE, organism al senatului ASE. Am remarcat la doamna profesoara stilul de a aborda cele mai spinoase probleme, caci a dat dovada de fiecare data de calm, de intelepciune si de capacitatea de a recompune din piesele unui puzzle, un intreg foarte greu de descifrat. Am apreciat foarte mult rabdarea doamnei profesoare in fata unor indivizi care-si cautau dreptatea lor, asa cum o intelegeau ei, fara sa le pese de nimic altceva, decat de avantajele pe care musai ei trebuie sa le obtina, impreuna cu satisfactia de a li se recunoaste ca fiind drepte, toate aberatiile pe care ei si le construiau in continuu. Am apreciat capacitatea doamnei profesoare de a lua fraiele in maini si de a-i pune la punct pe toti cei care credeau ca adevarul este la degetul lor cel mic si de a-i aduce la realitate. Experienta din domeniul financiar a doamnei profesoare Mihaela DUMITRANA a fost esentiala. Am tot respectul pentru aceasta doamna.
In data de 22.11.2017 senatul ASE i-a conferit diploma de profesor emerit doamnei profesoare Mihaela DUMITRANA ca recunoastere a meritelor sale in dezvoltarea invatamantului de contabilitate si de audit din ASE.
A fost doctorandul meu. Era asistent universitar la catedra de Calculatoare de la Universitatea Craiova. El a realizat teza intitulata Optimizarea structurilor definite pentru aplicatii distribuite in informatica pe care a sustinut-o in anul 2008.
Am scris impreuna articolele:
Sau Jeni cum ii spuneam noi colegii ei din clasa a XI-a F de la Liceul Odobescu din Pitesti este absolventa de Calculatoare din primele promotii. M-a impresionat un gest al ei si anume, cand fata mea a plecat in America la doctorat ne-a dat un telefon si i-a oferit acesteia o suta cincizeci de dolari. Era un gest nobil, stiut fiind faptul ca atunci cand mergi in necunoscut, oricat de multi bani ai avea, o suma in plus este cresterea sigurantei ca a doua zi va fi mai bine. caracter mare jeni, exact asa cum era si in liceu!
A fost colegul meu in studentie la Sectia de Mecanizarea si Automatizarea Calcului Economic din Facultatea de Calcul Economic si Cibernetica Economica, grupa cealalta, caci eram doar doua grupe, fiind in total undeva la aproape 50 de studenti, despre care spun ca se transferase la sectia noastra in anul al II-lea de studentie. Avea pe fratele lui Vladimir DUMITRESCU in Centrul de calcul al ASE. Era un tip tacut, discret, care invata bine, dar care nu se amesteca cu noi ceilalti, caci facea parte dintr-o alta liga, fiind copil de preot, cum ziceau unii dintre colegii nostri si de aceea nu am a spune prea multe, caci de la terminarea facultatii nu am mai auzit de el.
Noi ii spuneam nea Gogu. Era vecinul nostru de peste drum. Avea in spatele casei doi duzi si el se ura in duzi, ii scutura si cadeau dudele intr-o patura, iar noi copiii mancam dude pe saturate. El avea si u n cires, dar ne lasa să mancam cirese doar cand erau coapte, caci se temea sa nu de imbolnavim de dezinterie. Nea Gogu facuse razboiul pana la Odesa si apoi pana in Muntii Tatra. Avea povesti teribile despre razboi, altfel decat citeam prin carti. Erau adevarate grozavii, caci mulți dintre ostasi nu se purtasera nici pe departe ca sfintii.
Era sef de laborator si asistentul nostru de sisteme de calcul, la cursul profesorului Nicolae Racoveanu. Am admirat la acst om rigoarea, cultura si calmul cu care te facea sa intelegi si lucruri aride asa cum era chestia cu zecimalul impachetat si zecimalul despachetat sau cu elementele de derivare si de integrare numerica, cu acei operatori dragalasi delta si nabla. L-am reintalnit in comisii de doctorat, eu fiind profesor alturi de fostul meu mare profesor, purtandu-i acelasi respect ca si in studentie.
Era un copil cand a murit. Ne jucam mult cu Nelu, cand era sanatos si dintr-o data a inceput sa mearga din spital in spital, pana intr-o zi cand l-au adus intre patru scanduri. Eram si eu tot copil ca el si m-a impresionat sa-l vad acolo cu mainile pe piept, fara viata, incaltat in picioare cu niste galosi. Cand l-au dus la groapa, era in aceeasi zi cand a fost inmormantat si unchiul lui. Ziceau babele din mahala ca Nelu, l-a tras cu piciorul pe Lache.
Mi-a fost coleg de scoala in clasele 1-7 si am numai cuvinte de lauda pentru acest baiat cu care am mers sapte ani de zile, zi de zi pe acelasi drum la dus si la intors. Ne-am jucat cat a fost ziua de mare, ne-am urcat in copaci peste tot si am coborat in ghetaria lui Lache unde ne-am speriat teribil. Langa padure erau nenumarate urme de bombe si acolo se strangea apa de dupa ploaie si soldatii faceau moriste si noi ne jucam cu ele admirand maiestria unora dintre ei. Am facut si multe nazbatii, am facut si circ, iar acum mi se face pielea de gaina cand ma gandesc la cate riscuri ne supuneam, fara a gandi prea mult la cate s-ar fi intamplat daca greseam cumva. Am mers si la rau cu Nicu, am mers si dupa ghinda, am mers si la Bascov unde el avea bunici. Nu am cum sa uit cand am mancat dintr-un dovleac otravit cu spanz de era sa dam ortul popii si numai laptele dulce crud ne-a salvat, desi mie imi era scarba sa beau lapte dulce nefiert. Timpul ne-a despartit si cand ne-am intalnit acum vreo treizeci de ani ne-am amintit cu mare placere de vremurile trecute, de tot ceea ce am facut cu mare placere, penbtru ca toata ziua aveam in fata dragostea de a ne juca, de a alerga si mai ales de a face tot felul de nazdravanii, asa cum faceau toti de varsta noastra. Nici parintii mei si nici ai lui nu agreau ideia de a duce oua si faina la scoala pentru a se face ptajituri ca apoi noi sa obtinem premii importante, asa cum facea si copilul unui popa si copilul unui croitor si copilul unui barman.
Tudor DUMITRESCU era profesor in noua Catedra de Cibernetica Economica. Ne-am cunoscut cu ocazia unei conferinte organizata de noua Catedra de Cibernetica Economica si de atunci am ramas intr-o relatie colegiala excelenta, pentru ca Tudor DUMITRESCU avea subiecte interesante de discutat. Eu aveam cursuri seara si de regula ne intalneam la etajul 4 al cladirii CENTRULUI DE Calcul al ASE, unde discutam indelung despre subiecte de mare actualitate pentru evolutia domeniilor in care lucram. El era tu tanar de mare anvergura, cu cultura vasta, un caracter absolut special. Cand am aflat ca a plecat dintre noi am fost foarte trist, caci soarta a fost foarte nedreapta cu el.
Este individul despre care nu vreau sa scriu decat ca a contribuit cu alti gealati, gascari si gunoaie la intarzaierea doctoratului meu cu sase luni, caci, ziceau ei ca nu au avut timp sa citeasca teza. Nici Bilciu, nici Paiu si nici el, caci ei au luat cuvantul in acea sedinta nu trebuiau sa spuna acest lucru caci ei trebuiau sa ma caracterizeze pentru ce faceam eu in catedra, adica profilul meu cel moral si cel politic cum era pe atunci. Folosindu-se de acest tertip, cozile de topor ale lui BV au lovit cu precizia necesara pentru cu totul alte lucruri daca ei ar fi fost in stare sa faca, dar nu erau.
A fost studentul meu, cu care am realizat si coordonarea lucrarii sale de licenta. Am scris impreuna un articol referit prin:
Isi zicea pe o eticheta MS ca facuse un master prin America, dar la un seminarmi-a zis ca spun prostii desi cei cu care facusem repetitie la prezentarea mea ziceau ca totul este in regula. L-am detestat pe acest individ care se napustise asupra mea care eram angajat doar de acteva luni in Centrul de Calcul, fara niciun motiv. I-au demostrat colegiimei cu mult mai multa experienta decat mine ca face o eroare dar persista in a ma balacari. Ori de cate ori am avut prilejul i-am aratat ca nu verau sa-i fac bine. Trebuie sa stie lumea ca eu nu am capacitatea sa intorc si celalalt obraz.
Caruia i se zicea LORDUL pentru caci tot timpul era tuns, aranjat, cu camasa alba si cravata, totul la costum. Mi-a fost coleg de facultate si l-am apreciat pentru profesionalism si pentru discretie. Fiica lui mi-a fost studenta si numai dupa ce a sustinut lucrarea de licenta am aflat ca respectiva studenta era fiica fostului meu coleg, iar cu Lordul m-am intalnit cativa ani mai tarziu. L-am felicitat pentru copilul sau exceptional.
A fost colega mea in scoala generala. Cand a venit in clasa era tunsa foarte scurt. Era o fetita inalta si slaba. Locuia in cladirile Intreprinderii Textila Gavana. Scria frumos si profesorii o apreciau foarte mult pe colega mea, pe care unele fete care faceau pe vedetele clasei n-o vedeau cu ochi buni, caci Petruta era o eleva foarte buna, care la teste, ducea foarte repede solutiile la tovarasa invatatoare sau la profesori, acestia le evaluau si ea primea note foarte bune, spre disperarea pilosilor din clasa, caci si pe vremea mea erau nedreptati din moment ce profesorii treceau pe la unii parinti si luau masa sau primeau cadouri.
A fost colegul meu in scala elementara, din clasa a I-a pana in clasa a VII-a. Dupa terminarea scolii elementare nu l-am mai vazut pe Silvian si nu stiu ce a facut in viata, cum nu stiu ce au facut multi dintre colegii mei din scoala elementara. Silvian era premiantul clasei. Primea premiul intrai. Pe vremea aceea nu era coronita care se pune pe capul celui care ia premiul intai. Stiu ca parintii lui Silvian veneau la serbare si ca orice parinte care se mandreste cu fiul lor, parintii lui Silvian stateau in primul rand si aveau buchete imense de flori de crin invelite in celofan, iar invatatoarea si mai apoi dirigintele primea cu mare placere acele buchete imense de flori de crin, cu tulpini foarte lungi.
D
DANCIU Constantin
DARDAC Nicolae
DAVIDESCU Nicolae
Tehnologii informationale aplicate in economie - 2010
El a sustinut teza de doctorat cu succes. A continuat activitatea de cercetare stiintifica, concretizata prin articole publicate.
DÂRDALĂ Marian
DEAC Vasile
Managementul mentenantei industriale : metode si modele - 2000
Strategia firmei - 2000
Organizarea, flexibilitatea si mentenanta sistemelor de productie - 2010
Managementul organizatiei - 2008
Managementul productiei industriale : studii de caz si aplicatii practice complexe - 1999
Management - 2012
Analiza strategica a mediului concurential - 2002
El a sustinut teza intitulata Metode si modele utilizate in activitatea de mentenanta a echipamentelor industriale, in anul 1998, coordonata de profesorul universitar Constantin BARBULESCU. Ori de cate ori ne-am intalnit am discutat despre evolutia din punct de vedere a managementului a intreprinderilor care activeaza in mediul privat. Vasile mi-a vorbit de ambitia de a merge saptamanal la Sinaia, dar cu timpul s-a estompat totul, caci viata cotidiana este cea care impune programul si depindem de alte chestii, dictate de altii, caci altii definesc contextul si noi suntem actori care joaca intr-un spectacol, scris de un alt dramaturg.
DEACU Cristian
DEMETRESCU C. Mihai
DEMETRESCU Vladimir
DESPA Gica
DESPA Mihai
Ion IVAN, Mihai DESPA, Eduard BUDACU - Using Profiling to Assemble an Agile Collaborative Software Development Team Made up of Freelancers (ID 72), ITQM 2019, 7th International Confrenece on Information Technology and Quantitative Management, November 3-6, 2019, Granada, Spain, Conference program, page 16/32
Eu tin legatura cu Mihai caci el este la curent cu ceea ce este nou in informatica aplicata. Ne vedem frecvent la o cafea si ne auzim la telefon de zile importante ale noastre. El este un tanar eficient, cu un caracter special si care cand incepe un lucru, il duce la bun sfarsit in conditii de calitate foarte inalta.
DESPA Mircea
DIACONESCU Gabriel
Gabriel DIACONESCU, Ion LUNGU - Limbajul de programare ASSEMBLER, Editura ASE, Bucuresti, 1975, 219 pg.
DIACONESCU Gabriela
DIACONU Cristian
DIMOIU Rodica
DINA Razvan
DINESCU Constantin
DINU Ion
DINU Marin
DINU Marin a fostsenator.
DINU Marin a fost in consiliul de administratie al BNR.
DINU Marin a primit titlul de Doctor Honoris Causa la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti in 2017.
Profesorul DINU Marin a scris carti precum:
Economicitatea : peisajul epistemic -2014
Economia Romaniei : limitari manageriale - 2000
Globalizarea si aproximarile - 2014
Economie contemporana : ce este tranzitia? - 2000
Modelul european de integrare - 2002
dar si altele.
In23.11.2016 senatul ASE a decernat profesorului DINU Marin Diploma si medalia de aur Virgil MADGEARU in sedinta festiva din Aula Magna, pentru merite deosebite in dezvoltarea invatamantului economic superior.
DIOȘTEANU Andreea
DOBRAN Floarea
DOBRE Ion
Ion ODAGESCU, Ion IVAN, Pavel NASTASE, Rodica MIHALCA, Ioan ROXIN, Ion DOBRE, Radu MARSANU, Ion SMEUREANU, Vasile PETROVICI - PROGRAME APLICATIVE, culegere de probleme, Lito ASE, Bucuresti, 1984, 429pg
A fost dovada ca printr-o coordonare facuta cum trebuie, se reunesc mai multe persoane, care lucreaza in domenii diferite si fac ceva bun.
DODESCU Gheorghe
DOGARU Carmen
DOLGU Gheorghe
DRAGOMIR Valentin
Ion IVAN, Marian DARDALA, Gabriel SUTAC, Valentin DRAGOMIR - Referirea datelor in structuri complexe prin proceduri assembler, revista Informatica Economica, vol. 2, nr. 3, 1998, pg. 30 - 37
Ion IVAN, Paul POCATILU, Doru CAZAN -coordonatori - Practica dezvoltarii software in plimbaje de asamblare, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pg. 560, ISBN 973-590-652-X.
Ion IVAN, Valentin DRAGOMIR - Dezvoltarea de aplicatii informatice cu programe rezidente, Editura Inforec, Bucuresti 1999, 25 pg., ISBN 973-98508-9-8.
Dupa terminarea cursului de Limbaje de asamblare Valentin DRAGOMIR a incetat colaborarea cu mine si a plecat in industrie. La nivelul sau de performanta sunt sigur ca el are rezultate dintre cele mai bune pentru ca era un student disciplinat, serios, dedicat profesiei de informatician, cu o gandire bine structurata pentru abordarea problemelor de mare complexitate. Mi-ar fi placut sa facem un doctorat impreuna.
DOSPINESCU Octavian
DRĂGOESCU Doina
- Tu stii ce este acesta?
- Un ghizdan gol. Am raspuns.
_ Vezi ca nu stii nimic! Aceasta este o multime vida.
Intr-o alta zi, mergeam prin cartier si cand am ajuns la capatul liniilor de autobuz si de trolibuz, fiica mea m-a intrebat:
- Acestea ce sunt?
- Ce sa fie? Troleibuze, autobuze...
- Nu este adevarat: Aceasta este multimea mijloacelor de transport in comun. Daca erau numai troleibuze, aveam multimea troleibuzelor, iar daca erau numai autobuze, aveam multimea autobuzelor.
Toate le stia de la doamna invatatoare DRĂGOESCU care tinea ca totul sa fie foarte riguros.
Eu nu am avut parte de o invatatoare buna si cu atat mai mult am apreciat-o pe doamna invatatoare Doina
Toate le stia de la doamna invatatoare DRĂGOESCU care tinea ca totul sa fie foarte riguros.
Eu nu am avut parte de o invatatoare buna si cu atat mai mult am apreciat-o pe doamna invatatoare Doina DRĂGOESCU, pentru ca a știut să modeleze sufletele unor copii, sa-i disciplineze si sa puna acele caramizi necesare, care sa-i faca in final oameni adevarati.
DRĂGOI Roland
Vol. 1:Tipologii de structuri de date, 770 pag., ISBN 978-606-505-032-7.
Vol. 2:Managementul structurilor de date, 534 pag., ISBN 978-606-505-033-4.
Carte acre in anul 2008 a obtinut premiul Tudor TANASESCU al Academiei Romane. Lui Roland ii plac calatoriile. Corespondez cu el pe FACEBOOK
DRĂGUȚESCU Mihai
DRUȚĂ Florin
DUGULEANĂ Constantin
DUGULEANĂ Liliana
DULEA Livia
DUMINICĂ Ion
DUMINICĂ Ion
DUMITRACHE Ioan
DUMITRACHE Viorel
DUMITRANA Mihaela
DUMITRAȘCU Eugen
Ion IVAN, Eugen DUMITRASCU, Daniel MILODIN, Dragos PALAGHITA - Optimum Criteria for Developing Defined Structures , Informatica Economica, vol. 12, nr. 2, 2008, pg. 43 - 54, ISSN 1453-1305
Ion IVAN, Eugen DUMITRASCU - Stable Structures for Distributed Applications, Informatica Economica, vol. 12, nr. 1, 2008, pg. 81 - 95, ISSN 1453-1305
Mi-am propus ca atunci cand voi ajunge in Craiova sa-l sun si sa ne vedem sa bem o cafea, sa vad cum a evoluat el profesional, caci am identificat la Eugen resurse extraordinare, care-i permit sa evolueze in cariera de informatician pe pozitii de top.
DUMITRESCU Elena Eugenia
DUMITRESCU Corneliu
DUMITRESCU Gheorghe
DUMITRESCU Ioan
DUMITRESCU Ion
DUMITRESCU Nicolae
DUMTRESCU Tudor
DUMITRESCU Vladimir
DUMITRU Sorin
Ion IVAN, Daniel MILODIN, Sorin-Nicolae DUMITRU - Ortogonalitatea programelor C++, Revista Romana de Automatica si Informatica, vol.17, nr. 2, 2007, pg 39 - 54
Mi-ar fi placut sa facem impreuna un doctorat, dar forte obscure s-au opus acestui demers si eu am regretat foarte mult, caci Sorin DUMITRU avea exact acele resurse care-i permiteau tra=versarea cu succes a unui stagiu doctoral. Suntem prieteni pe FACEBOOK si ori de cate ori apar postari ale lui, ma bucur sa vad ca evolueaza frumos si dovedeste ca este omul pe care l-am cunoscut in studentie, cu calitati speciale de profesionist desavarsit.
DUMITRU Vincentiu
DUȘAN Ion
DUȚĂ Petruța
DUȚESCU Silvian
revenire
...