Oameni pe care i-am cunoscut
Era doctor in chimie cu doctorat obtinut in Uniunea Sovietica. Lucra la ICECHIM si se zicea ca era consilierul Elenei CEAUSESCU.A fost in comisia mea de sustinere a tezei de doctorat, la propunerea unui alt membru al comisiei, profesorul Eugeniu NICULESCU-MIZIL. Eu i-am dat un telefon. Am stabilit cand sa merg la ICECHIM sa-i duc teza. La data si ora stabilita l-am intalnit pe dr.ing. BADEA Leonard. I-am dat teza. Nu a durat mult si am primit referatul favorabil. La sustinere a avut cuvinte frunoase la adresa mea. Se vedea de departe ca era un cercetator stiintific rasat, cu o pozitioe stiintifica in ICECHIM remarcabila, din moment ce atunci cand se auzea ca in comisia mea de doctorat este BADEA Leonard, toti cateii care ar fi muscat, bateau in retragere si plecau cu cozile-ntre picioare. Dr.ing. BADEA Leonard mi-a propus sa scriu un articol cu probleme din teza de doctorat, ceea ce am si facut si am publicat articolul in Revista de Chimie, articole referit prin:
Este cercetator stiintific I in ICI si ne cunoastem de 40 de ani. Am scris articole, am lucrat la contracte de cercetare impreuna si am colaborat in nenumarate domenii. Am admirat profunzimea studiului sau, complexitatea abordarilor si aplecarea spre documentare inainte de a porni orice munca de cercetare in vederea obtinerii de solutii originale. A facut un doctorat stralucitor sub coordonarea profesorului geo vasilescu si a scris carti exceptionale pe calitate software. Respect sandu pentru ceea ce esti tu in cercetarea din informatica romaneasca!
Era scriitor si pe cand cochetam in liceu cu poezia l-am intalnit la Cenaclul Literar de la palatul de Cultura din Pitesti, undeva prin anii 1964 si 1965. El scrisese cartea CONTEMPORAN CU EI de la care am si un autograf, cu care ma madresc si azi. La cenaclu a venit si era un batranel simpatic care ne-a zis cum i-a cunoscut pe Rebreanu, Arghezi, Sadoveanu, Zaharia Stancu si pe multi altii dintre cei foarte mari scriitori interbelici. Ne-a zis si niste glumite cu zaharia Stancu care ducea politica partidului in randul scriitorilor ca presedinte al USR dar caruia Arghesi vazandu-l ca fumeaza Kent i-a zis ca una vorbeste si alta fumeaza.
Pana in 1990 am fost colegi de catredra. Marius BACESCU impreuna cu Gelu APOSTO si Ion Gh ROSCA au foramt grupul de lucru BAR,. iar eticheta de pe usa unde lucrau eu si era scris simpu BAR ridicat multe semne de intrebare si genera multe comentarii. Acest grup de lucru a avut ca obiectiv studiul informaticii din punct de vedere economic, dar grupul s-a destramat, din motive pe care un coleg, altul decat Marius BACESCU mi le-a explicat. Stiu ca la primirea in partid a lui Mariu BACESCU, pentru ca si el a fost membru pcr pentru ca intr-o institutie de invatamant superior economic, daca nu erai membru de partid, nici asistent universitar nu ramaneai, cand i s-a citit fisa de cadre, cel care a citit- a enumera 10 locuri de munca pe unde el a peregrinat, anul si locul. Marius a devenit lector, dupa Revolutie a devenit conferentiar si apoi si profesor. Era in sala in care am vazut cum l-au fentat colegii de a pierdut o runda de la concursul de promovare pe profesor. El a scris multe carti pe economie moderna, ceea ce a iritat pe unii din catedra de Economie Politica. Eu am avut o intersectie de neuitat in 25 decembrie 1989 cu Marius BACESCU, dar toate facturile au fost achitate.
Adrian BĂDESCU este absolvent al Sectiei de Cibernetica Economica din Facultatea de Calcul Economic si Cibernetica Economica, promotia 1973, cand facultatea era facultate caci se invata 5 ani si scoala era scoala. Adrian BĂDESCU sustinut etza de doctorat in anul 1996, undeva la 45 de ani, intitulata Modelarea sistemului avutiei acumulate, sub coordonarea profesorului universitar Mircea BULGARU.
Adrian BĂDESCU a scris carti ca singur autor sau in colaborare, precum:
Georgeta BĂDESCU a fost una dintre cele mai bune studente ale mele de la Sectia de Informatica Economica. A devenit preparatoare in Catedra de Informatica Economica. Ea s-a casatorit cu Mircea BĂDESCU si nu dupa mult timp au plecat amandoi in strainatate unde s-au si stabilit.
Georgeta BĂDESCU a lucrat in colectivul de baze de date si a scris alaturi de profesorul Gheorghe SABAU cartea Baze de date relationale : aplicatii in turism, pe care au publicat-o in 1998, coautoare fiind Cristina IONITA. Sunt sigur ca ea a evoulat frumios acolo unde s-a stabilit. Am fost la nunta ei si am a ma lauda ca i-am adus un trandafir alb superb, olandez de origine, pe care l-am cumparat in Piata Amzei de la o florareasa. Acel trandafir a stat la loc de cinste pe masa mirilor, caci era superb!
Mircea BĂDESCU a fost studentul nostru la Sectia de Statistica Economica din Facultatea CSIE. Am lucrat cu el caci am avut acolo un curs de utilizarea informaticii in statistica. A devenit preparator in acea catedra, dar a plecat la o bursa in strainiotate si a ramas să continue sa se perfectioneze acolo. El s-a casatorit cu Georgeta. Am fost la nunta lor, asa cum am mai zis.Mircea era un tip extrem de performant si de dinamic si sunt sigur ca s-a remarcat acolo unde s-a stabilit, caci avea tot ce trebuie să fie un specialist deosebit de performant.
A fost studentul cu care am lucrat la elaborarea cartii referita prin:
Ion IVAN, Marius POPA, Paul POCATILU (coorodnatori) - Structuri de date,vol. 1 si vol. 2, Editura ASE, Bucuresti, 2008.
In vremurile comuniste crancene mi-a fost student. L-am cunoscut cand era in anul intai la o baza de practica. Un tip inalt, slab si cam smecheros, dar cu foarte multa educatie. Muncea mult si stia sa faca si glume, fara a sari peste cal, caci in agricultura riscul de a o lua razna mai ales daca practica se prelungea, era destul de mare. Am urmarit evolutia lui Manole si baiatul de Bucuresti, crescut in Amzei a fost o surpriza totala cand am vazut ca la media lui foarte buna alege sa plece la Buzau. Am tinut lewgatura multi ani. cand am fost la un bac in Beceni m-a cautat. cand am mai ajuns eu in Buzau l-am intalnit. A fost o placere reala sa vad cum a evoluat un tanar special, ce familie frumoasa si-a cladit. A ramas acelasi om plin de optimism care daca ar fi avut alt context, sunt sigur ca ar fi dat societatii cu mult mai mult pentru ca resursele sale au fost intotdeauna la standarde foarte ridicate.
M-a ajutat intr-un moment greu al vietii mele, cand foarte multi au luat piatra si au aruncat-o spre mine, unii dintre ei nimerindu-ma. Mi-a aratat prietenie si multe dintre tainele meseriei pe care abia o imbratisasem. I port un mare respect celui care multi ani mi-a fost profesor, pana cand a plecat tot profesor la o universitate privata unde a aratat ca are o inalta clasa, ca dascal si ca profesionist in ale informaticii.
A fost un mare profesor in statistica calitatii si am colaborat scriind nenumarate materiale. L-am admirat pentru deschidere, pentru temeinicia abordarilor si pentru caracterul sau. Cu timpul, lucrurile s-au schimbat, nu in bine si cand am aflat ca a plecat dintre noi mi-a parut rau ca un asemenea talent s-a risipit dintr-o data, iar multi dintre cei pe care i-a ajutat au tacut si au facut pe neputinciosii. Si acum cand mai deschid reviste sau lucrari unde sunt materiale scrise impreuna cu profesorul Tudor Baron am o strangere de inima pentru ca stiam ca resursele sale erau cu mult mai mari si avea inca multe de spus.
Traian BĂDICA a fost studentul meu, pe care l-am remarcat ca pe un excelent programator. L-am solicitat pentru a realiza o serie de aplicatii folosind structuri de date si textele sursa scrise de el, le-am inclus in lucrarea Structuri de date, premiate in anul 2008 de catre Academia Romana cu premiul TĂNĂSESCU. Am mai lucrat cu el pe probleme de agregare a schemelor logice si agregarea structurilor de date. Sunt sigur ca Traian BĂDICA are realizari importante in profesia lui.
A fost colega mea in studentie la Sectia de Mecanizarea si Automatizarea Calcului Economic din Facultatea de Calcul Economic si Cibernetica Economica, grupa cealalta, despre care spun ca invata bine, era discreta si comunicativa.
Paul BĂLĂNOIU a fost unul dintre cei mai buni studenti ai mei care programau in limbaj deasamblare. Am apreciat la el gandirea limpede, intelegerea mecanismelor specifice limbajului de asamblare si dorinta de a scrie texte sursa de calitate, prin alegerea celor mai convenabile moduri de adresare si definire a structurilor de date pe care sa le foloseasca. Atunci cand am realizat o lucrare de programare in limbaj de asamblare, l-am solicitat pe Paul BĂLĂNOIU sa vina cu o serie de texte sursa, lucru pe care l-a facut cu succes.
A fost colegul meu de studentie din anul intai. Am apreciat la el faptul ca arata ca un culturist adevarat. Avea o mostenire genetica de exceptie, caci din spusele lui, nu facea exercitii cu gantere sau sa practice un sport anume. Cu trecerea timpului, Mircea s-a ingrasat si a pierdut acea alura de sportiv care tragea de fiare. Dupa ce m-am transferat la alta facultate nu am mai tinut legatura cu Mircea si daca mai intrebam pe vreunul dintre fostii colegi, acestia ridicau din umeri.
Este fostul meu student si fostul meu coleg de catedra la DICE - Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica. Am apreciat la Alex faptul ca lucreaza in mediul privat, exact ceea ce trebuie sa faca orice asistent universitar sau lector sau conferentiar, pentru a aduce in fata studentilor probleme reale si nu chestiuni simpliste din cartile de programare pentru nou-nascuti. Cu Alex schimb mesaje pe Instagram sau pe FACEBOOK si de zilele speciale, il sun si il felicit.
I se spunea Tică BĂRBULESCU de catre toti cei din ASE, mai ales dupa ce a devenit rector, caci omul era un om cu suflet bun si toti cu care intra in dialog si-l doreau prietenul lor. El a fost primul rector al ASE de dupa Revolutie. Nu-mi a=mintesc să fi fost cineva care a intrat in cabinetul lui sa fi iesit fara problema rezolvata. Eu l-am cunoscut pe profesorul Constatin BĂRBULESCU, inainte de 1989, pe cand catedra de Management organiza Conferinte stiintifice si eu depuneam lucrari pentru a le prezenta acolo. Colegii mei din facultatea de Cibernetica mergeau preponderent la conferintele organizate de Manea MANESCU si evitau ceea ce se organiza in ASE. Aveam prieteni fie la Catedra de Management, fie la Facultatea de Agrara, fie la Catedra de Eficienta a Investitiilor si mie imi placea sa-i onorez cu prezenta si cu prezentari de lucrari pe problemele de care eu ma ocupau. Asa l-am cunoscut atunci pe profesorul BĂRBULESCU si ori de cate ori aveam ocazia sa-l intalnesc, schimbam cateva cuvinte. El a fost si la un examen al meu din stagiu de pregatire a doctoratului.
A fost studentul meu pe cand facultatea CSIE avea durata de 5 ani. El lucreaza in informatica. Dupa ani si ani, Cornel si-a propus sa faca un stagiu doctoral. Acum lucreaza la pregatirea examenului de admitere la doctorat.
Pe profesorul Gheorghe BĂȘANU il stiu de foarte multi ani, caci am venit in invatamantul superior cam in acelasi timp. M-a impresionat la el faptul ca intotdeauna l-am vazut la camasa albă si la cravata. Vorbea extrem de ingrijit, indiferent de persoana pe care o avea in fata. Ne intalneam la acele activitati care erau comune pentru cadre didactice de la diferite catedre, inainte de 1989. Gheorghe BĂȘANU a scris carti ca singur autor sau in colaborare, dintre care redau aici cateva:
Cu Gelu BĂTRÎNCA am facut cunostinta prin intermediul tezei sale de doctorat, intitulata Sistem interactiv pentru fundamentarea deciziilor in transportul maritim, coordonata de profesorul universitar Gheorghe SABĂU, in anul 2003, cand am fost membru in comisia de sustinere a tezei in sedinta publica. Am avut marea surpriza sa am infata o teza de doctorat valoroasa, scrisa cu mare grija, care includea in ea numeroase solutii originale. Dupa acea teza mi-am dat seama ca Gelu BĂTRÎNCA era un cercetator stiintific matur, cu reale calitati, un profesionist temeinic, creativ, cu perspective deosebite in munca de cadru didactic universitar. Sunt prieten cu Gelu BĂTRÎNCA pe FACEBOOK si-mi face placere sa vad evolutia lui deosebita in munca pe care o desfasoara la catedra. Acum el este conferentiar la Departamentul de Management in Transporturi de la Facultatea de Navigatie si Transport Naval din cadrul Universitatii Maritime din Constanta.
A fost studentul meu pe cand facultatea se numea Facultatea de Planificare si Cibernetica Economica. A devenit cadru didactic prin concurs si a urcat rand pe rand toate treptele academice, iar acum este profesor universitar. A fost sef al catedrei de Statistica din facultatea CSIE. Eu il apreciez pe Liviu pentru profesionistul care este, dar si pentru talentul lui literar. Astept sa primesc de la el un volum de poezii, pe care mi l-a promis.
O stiu pe Florentina BERBEC din studentie, caci am fost absolventi de ASE din aceeasi promotie. Inca din anul intai, Florentina BERBEC era un nume, caci se remarcase ca fiind o studenta exceptionala, asa cum era si colegul ei Nicolae FELEAGA. Se verifica teoria mea, conform careia un om e bun si punt. El nu devine bun, se naste bub, dovedeste ca e bub si atat. Cine zice ca un nene sau o tanti, care au fost oarecare, devin peste noapte buni, minte cu nerușinare. Dupa absolvirea facultatii, Florentina BERBEC a ramas asistenta stagiara in ASE si a parcurs toti pasii, iesind la pensie profesoara universitara. Ea a publicat carti ca singur autor sau in colaborare, dupa cum urmeaza:
A fost colega mea din scoala generala. Era o fata asezata, care venea la scoala mereu, care-si facea temele si care invata bine. Era in grupul nostru de copii care nu luau premiul intai, caci invatatorii si nprofesorii nostri nu treceau pe la familiile noastre fie pentru a primi cadouri, fie pentru a lua masa. De la terminarea scolii elementare nu mai stiu nimic despre Elena.
Acum este conferentiar universitar doctor. Ne cunoastem de cand era studenta. Sunt sigur ca va avea si in continuare o cariera stralucitioare pentru ca este foarte ambitioasa si temeinica.
Mi-a fost profesoara cand eram student, la disciplina de statistica teoretica. Am aprecfiat la profesoara mea calmul, claritatea si mai ales calitatea prelegerilor. Erau cu o structura perfecta si imbinau latura teoretica cu latura practica. Exista un echilibru in tot ceea ce facea in sala de curs si am ramas cu dorinta ca si eu daca voi ajunge la catedra sa fiu cat mai calm, cat mai clar in expunere si sa preyint lucrurile pe care le-am inteles perfect. Ori de cate ori am intalnit-o pe Doamna Biji am salutat-o respectuos si m-am inclinat in semn de respect pentru tot ce am invatat de la domnia sa.
A fost ani in sir director al Centrului de calcul al ASE si cand am avut eu nevoie de el, era doctor inginer. Primisem o invitatie de a face un dosar sa concurez pentru un post de asistent la o universitate din USA. Aveam nevoie de 3 recomandari. Conducatorul meu de doctorat profesorul Ludovic TOVISS imi dadea recomandare, Profesorul Geo VASILESCU imi dadea recomandare, dar imi trebuia o recomandare din zona informaticii si singurul care mi-o dadea ar fi fost acest BILCIU, adica Titel BILCIU, cum i se zicea prin folclor. Cnd am mers la el, m-a refuzat, ca daca-mi da recomandare si nu ma mai intorc, nu este OK. De parca daca as fi concurat si as fi fost admis, imi cadeau tiglele de pe casa si ma mai si intorceam. In realitate, el isi securiza ramanerea in USA cand pleca la Congresul de Cibernetica din Mexic, cum s-a si intamplat. El avea un management execrabil al promovarilor, caci adca avea un post de promovat, ii chema pe toti cei indreptatiti sa promoveze, le sugera sa se hotarasca si doar unul sa se inscrie. Se inscriau toti. Toti dadeau concurs. Postul se bloca si ani in sir, in Centrul de calcul al ASE nu apromovat nimeni.
Este profesoara la Universitatea de Vest din Timisoara - UVT si am cunoscut-o cand am fost la comisia de sustinere a tezei sale de doctorat. Facuse o teza foarte interesanta, pentru care am avut numai cuvinte de lauda. De atunci am ramas intr-o relatie buna pe FACEBOOK si ori de cate ori am ajuns in Timisoara la UVT am discutat cu ea si am constatat evolutia sa profesionala de exceptie. Am apreciat ca Simona lucreaza in mediu privat, lucru foarte bun pentru un cadru didactic, pentru a lua pulsul economiei reale si pentru a veni in fata studentilor cu probleme desprinse din realitate si a le oferi studentilor solutii, se asemenea reale.
Pe profesorul universitar Ionel BLAGA l-am cunoscut mai intai prin intermediul cartilor lui publicate in edituri importante. Apoi am avut prilejul sa-l aud vorbind in Sala de Consiliu a ASE si acolo am ramas cu gura cascata cand undeva pe la inceputul anilor 1980 profesorul Ionel BLAGA anunta ca in socialism vor apare greve si ca in socialism exista contradictii antagonsite. Ti se facea pielea de gaina cand il auzeai vorbind cu argumente solide despre lucruri ce contraziceau fundamentele economiei socialiste, unde in teorie curgea numai lapte si miere. Cand tot ASE-ul stia ca eu am un ARO 244D, am stat de vorba cu profesorul Ionel BLAGA si mi-a adresat rugamintea sa merg cu el la Ploiesti sa aducem un frigider, care incapea in masina mea.Am mers, am adus frigiderul si profesorul mi-a daruit o canistra cu benzina, desi eu aveam masina pe motorina, dar in acele vremuri benzina era aur curat. Eu am facut-o cadou acea canistra cu benzina unui vecin special al socrilor mei, dar ani in sir m-am gandit la gestul deosebit al profesorului BLAGA. Dupa Revolutia din 1989 am inteles ca a devenit deputat in parlamentul Romaniei si dupa cativa ani am aflat ca profesorul Ionel BLAGA ne-a parasit si l-am regretat ca era un profesionist si un ganditor in ale economiei, cum rar mi s-a intamplat sa intalnesc.
Pe profesorul Constantin BOB l-am cunoscut pe cand facea cercetare laetajul al VI-lea din cladirea Centrului de Calcul al ASE, in laboratorul de Marketing condus de profesorul M C DEMETRESCU. Facea parte dintr-o echipa foarte puternica. El a trecut in invatamantul superior, a facut un doctorat si a urcat toate treptele pana a devenit profesor universitar.
A publicat carti precum:
Ma cunosc cu Stefan BOBOC din vremurile de demult, de cand eram asistenti universitari. Ne intalneam la diferite activitati comune din ASE si aveam diferite prilejuri de a discuta tot felul de probleme legate de munca noastra de zi cu zi. Ne vedeam si la conferinte stiintifice organizate in ASE. Dupa Revolutia din 1989 a devenit profesor universitar si a ocupat diferite functii in administratia centrala. Dupa pensionare, ne-am regasit pe FACEBOOK si schimbam mesaje. Imi face mare placere sa citesc postarile lui Stefan BOBOC pentru ca sunt pline de substanta si scot in evidenta carentele societatii in care ne aflam.
Este singurul profesor de fizica din liceu despre care am pretentia ca stia cu adevarat fizica si nu o tocise sa o recite noua elevilor, asa cum, vai, faceau nenumarati dintre tovarasii sai de breasla. L-am admirat si acum peste ani, cand ni se adresa noua baietilor cu mai manzule. Ce frumos! Acum la peste 80 de ani este viguros si joaca teatru, lucru pentru care il admir pe marele meu profesor Boia cu care daca as fi facut fizica tot liceul nu numai un an, sunt sigur ca as fi devenit fizician si cine stie, daca nu as fi gasit freun printipiu, ceva acolo sa ma pomeneasca lumea sau sa ma injure elevii de patru care nu l-ar fi inteles.
A fost colegul meu de studentie in anul intai, pentru ca eu m-am transferat la o alta facultate. Circula legenda ca natura fusese foarte generoasa cu Dan BOERU si el isi cunostea cu adevarat valoarea, lucru extrem de important pentru a deveni un barbat de succes. Eram la camin, caci locuiam 18 insi in aceeasi camera si la un moment dat cineva a facut o gluma care-l viza pe Dan, iar el a zis ca a citit pe fata mea un zambet mefistofelic, moment din care am incetat orice dialog cu el. Ori de cate ori l-am intalnit, am evitat dialogul cu Dan in mod cat mai direct cu putinta, reamintindu-i de remarca facuta cu multi ani in urma.
A fost studentul meu, apoi a fost doctorandul meu. Am lucrat ĂŽnpreuna la disciplina Structuri de date, el fiind ĂŽn acele vremuri preparattor, apoi asistent universitar. Acum el este profesor universitar si conducator de doctorat. Am scris impreuna o serie de carti dintre care amintesc aici:
A fost colegul meu in Catedra de Cibernetica Economica. Inainte de 1989 Gheorghe BOLDUR era conferentiar universitar si ne-membru de partid. In vremurile cand eram secretar la cursul postuniversitar Sisteme Informatice Economice, unde directorul cursului invita doar mari specialisti din mediul academic sa predea cursuri, eu am avut o relatie buna cu conferentiarul Gheorghe BOLDUR, caci ma ajuta sa acopar golurile din orar cu activitati specifice disciplinei de Cercetari Operationale, caci invitatii directorului imi impuneau anumite ore la care sa vina sa tina cursurile, incay orarul arata la un moment dat ca un svaiter, care trebuia umplut. Ma ajutau colegii din Centrul de Calcul al ASE si conferentiarul BOLDUR. Nu trev=buie sa trec cu vederea ca el a fost in comisia de ocupare a unui post de lector universitar, unde eu am pierdut, desi eram doctor in stiinte, iar criteriul acordarii altei persoane a postului era varsta (eu fiind prea tanar) si prietenia dintre familia candidatei si a familia unui alt membru al comisiei, ceea ce m-a dezamagit. Dupa Revolutie, devenit profesor, Gheorghe BOLDUR si adaugat la nume si LĂȚESCU. A avut in noua catedra de Cibernetica Economica o pozitie privilegiata datorita statutului sau de luptator anti-comunist.
Am numai cuvinte de lauda la adresa profesorului de limba si literatura romasna Ion BOLOG de la Scoala Generala 194 din Berceni pentru ca:
Mi-a fost recomandat de regretatul profesor Stefan Nitchi pe cand ii era doctorand si am avut lungi conversatii pentru ca se ocupa tot de structuri de date, asa cum ma ocupam si eu. I-am citi cartea si i-am propus sa devina cu noi coautor la o carte in doua volume de structuri de cate cu un larg colectiv. Asa a devenit parte a unei lucrari ce a primit Premiul Academiei Romane prin 2010. Am mai discutat cu foarte tanarul doctor si am ajuns la concluzia ca trebuie sa se faca urgent conferentiar, adica sa munceasca din greu sa indeplineasca criteriile cerute de UBB pentru a trece de pe lector pe conferentiar. Este un tata foarte daruit al unui baietel minunat.
A fost studentul meu, iar acum este profesor universitar in Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica. In opinia mea, Razvan BOLOGA calca pe urmele lui Manea MANESCU din punct de vedere al realizarilor, caci concursurile pe care el le organizeaza in cadrul NEXTLAB.TECH sunt de maxima importanta pentru implementarea celor mai noi tehnologii de catre elevii din tara noastra.
A fost studentul meu la Masterul de Securitate Informatica - SIM si am colaborat cu el in conditii foarte bune. El a dorit sa faca un stagiu doctoral si s-a luptat foarte mult pentru acest lucru. Acum deruleaza un astfel de stagiu exact pe problematica pe care si-a dorit s-o abordeze. Astept ziua in care Vlad ma va suna sa-mi zica despre data la care are loc sustinerea tezei lui de dactorat.
Lucra la bibiloteca Centrului de calcul de la etajul al VII-lea al cladirii ASE din MACEDONSCHI. Ea s-a format la scoala doamnei Bella MIHNEA, care i-a fost sefa si de la care a invatat cum se gestioneaza o biblioteca. Daca am avut acces la cartile de specialitate de la acea biblioteca, datorez acest lucru lui Marilena BONTA. Ea avea doua fetite, care au fost eleve la scoala generala 194 din Berceni pe vremea cand sotia mea era directoarea scolii si avea numai cuvinte de lauda la adresa acelor copile, la educatia pe care o primeau din familie.
Este fostul meu coleg de studentie, cu doi ani mai mic decat mine. Ne-am cunoscut pe camnd locuiam amandoi in aceeasi camera de la Caminul de studenti din strada Alexandru SAHIA. M-a impresionat la el dragostea lui pentru meseria de informatician si dorinta de a avea o cultura cat mai solida. Citea foarte mult. La terminarea facultatii, Octavian a fost repartizat la Centrul de Calcul de la Comertul exterior. L-am vizitat si acolo am avut surpriza sa aud cum ministrul se adresa unui tinerel cu domnule general, ca peste ani sa-l vad pe respectivul ca mogul de televiziune, care usturoi nu mancase si nici gura nu-i putea. Dupa Revolutie nu l-am mai intalnit pe Octavian, dar i-am pastrat imaginea omului special, profesionistul desavarsit, pe care am avut ocazia sa-l intalnesc.
Este o fosta studenta de-a noastra de la facultatea de Cibernetica Economica, pe care am intalnit-o la Universitatea Romano-Americana - URA, fiind in comisia sa de concurs pentru postul de profesor universitar. Dosarul ei mi-a aratat ca aveam in fata un om cu totul remarcabil, cu realizari de exceptie. In timp profesoara Cornelia BOTEZATU a fost decan al Facultatii de Informatica de Gestiune. Cand am avut niste cursuri la Masterul de Informatica am discutat multe aspecte profesionale cu profesoara BOTEZATU. Mi-a facut mare placere sa vin la conferintele stiintifice organizate de URA si sa participa la sectiunile dedicate informaticii. Profesoara Cornelia BOTEZATU este un exemplu rar de profesor universitar de calitate!
Era o distinsa profesoara de la Catedra de Finante, pe care am cunoscut-o la Consiliul Profesoral al Facultatii de Cibernetica. Stiu ca era foarte apreciata de studentii cu care lucra. Am remarcat la doamna profesoara Aria BOTNAR frumusetea caracterului, caci gasea intotdeauna iesire la orice problema in favoarea celui care venea la ea cu o solicotare. Erau vremurile aspre inainte de q1989 si doamna Maria BOTNAR stia sa zambeasca, chiar daca zambetul ei era amar, dar era purtator de speranta.
Lumea ii zicea Fane BRAD, dar eu i-am zis dintotdeauna Ștefan BRAD. Facea parte din promotia de studenti de la Sectia de Informatica Economica din vremurile cand se facea carte adevarata 5 ani, de luni si pana sambata zi de zi cate 6 ore cel putin si lumea mergea cu sfintenie la biblioteca asa cum merg oamenii azi sa se inchine la sfintele moaste. El a lucrat in Centrul de Calcul al ASE si facea programare pe calculatoarele IBM 360 si FELIX C-256. La o sustinere de lucrari de diploma, eu eram secretar de comisie si Ștefan BRAD a facut imprudenta sa-mi zica despre lucrarile studentilor, pe care el le coordoneaza, ca sunt mai valoroase decat tezele noastre de doctorat, ale celor din catedra. Chestia m-a deranjat teribil de tare si nu a ramas netaxata, mai ales ca el a sustinut teza de doctorat la peste 20 de ani de la terminarea facultatii. El a scris carti precum:
Doamna profesoara Florina BRAN, desi era sotia rectorului Paul BRAN, era o personalitate distincta, care se manifesta plenar in plan didactic si in cercetarea stiintifica din zona managementului agrar si de dezvoltare a mediului. Am cunoscut-o din vremea in care eram sef de catredra si mai ales atunci cand mergeam la sesiunile stiintifice organizate de Academia de Studii Economice din Moldova - ASEM, la Chisinau. A scris multe lucrari, a scris multe articole, a participat la multe conferinte stiintifice. Era un om dinamic, hotarat si avea idei constructive. Am apreciat la profesoara Florina BRAN ca nu si-a eclipsat sotul, asa cum fac multe dintre femei, ca sa se afle si ele in treaba, pentru ca profesoara Florina BRAN era profesoara Florin BRAN, iar Paul BRAN era rectorul Paul BRAN si punct.
Mi-a fost rector pe durata a opt ani. L-am cunoscut din vremea cand era asistent universitar si avea locuinta in caminul din strada Roma, eu fiind student in primul an. Toata lumea din camin avea un respect deosebit. Si dupa ce am ramas in invatamant, de cate ori il intalneam il priveam cu admiratie pentru ca stiam ca are valoare. In Republica Moldova a facut lucruri speciale, inclusiv Academia de Studii Economice din Chisinau. Ca rector al ASE Bucuresti am colaborat excelent mai ales ca in calitatea mea de sef de catedra aveam mari solicitari pe care profesorul Bran a stiut sa li le solutioneye in cele mai bune conditii. A sfarsit nemeritat cand mai avea foarte multe de spus in institutia pe care a iubit-o atat de mult!
Florin era un baiat cuminte si silitor. Cand eu eram in clasa a VII-a am facut circ in curte si faceam tot felul de salturi periculoase, iar Florin era unul dintre actorii mei de circ, care era maestru in tot felul de rostogolisi in salturi de la trambulina. Dupa ce am plecat la liceu n-am mai facut nimic si trupa de circ s-a destramat. Mama zicea ca Florin a plecat sa invete meserie.
Gigel era si el unul dintre artistii trupei mele de circ. Montasem in curte o trambulina. Eu saream de la etaj. Gigel era la capatul celalalt al trambulinei. Cand aterizam pe trambulina, Gigel era propulsat in sus, se rasucea in aer si ateriza pe umerii lui Nicu, un alt artist, cu care eu eram coleg de clasa. Acum ma gandesc cu groaza la riscurile la care era supus Gigel, dar mintea de copil de atunci nu ne punea in nicio situatie si mergeam inainte de parca noi stapaneam lumea circului, desi in Pitesti veneau circuri, unde se lucra cu plasa de siguranta, ceea ce noi ignoram. Am regertat ca nu l-am mai intalnit pe Gigel sa ne reamintim de vremurile salturilor la trambulina, sa zâmbim si sa ne infioram de groaza a ceea ce s-ar fi putut intampla.
Nicolae BRATU sau Nicu, asa cum i se spunea, era tatal lui Gigel si al lui Florin. El muncea la Intreprinderea de incaltaminte Tudor VLADIMIRESCU, fosta Caprioara. Era un om asezat, dar cum toti oamenii buni n-au noroc, nici Nicu n-a avut noroc, pentru ca femeia lui l-a alungat si cu greu si-a refacut viata, dar n-a mai avut copii. Venea des sa-și vada baietii si de fiecare data se oprea sa vorbeasca cu mama, care-l safătuia sa-si vada de noua lui familie, caci face tot ce trebuie pentru baieti si ca traitul in trecut nu e o solutie. Cu trecerea anilor bietul Nicu s-a consolat cu realitatea si viata lui s-a derulat langa noua lui familie, caci baietii se facusera mari si nu mai aveau nevoie de el.
Tudor BRĂGARU este profesor la Academia de Studii Economice din Chisinau - ASEM si am avut onoarea sa-l cunosc atunci cand noi cei de la Asociatia oprofesionala INFOREC si Departamentul de Informatica Economica, organizam primele editii ale Conferintei Internationale de Informatica Economica, prilej cu care multe cadre didactice de la ASEM veneau la Bucuresti cu lucrari pe care le prezentau. Era in anul 1993. Tanarul Tudor BRĂGARU s-a remarcat atunci prin lucrari interesante. Apoi, el a facut un doctorat sub coordonarea profesorului Florin PILAT de la noi din Departament. Teza de doctorat s-a numit Tehnologii de realizare a informatizarii invatamantului
si cercetarii in Republica Moldova si a fost sustinuta in 19.04.2007. Am apreciat activitatea lui Tudor BRĂGARU din stagiul doctoral, caci in acele vremuri, referatele se sustineau in catedra si teza de doctorat, inainte de a fi prezentata in sedinta publica, se prezenta in catedra. Am urmarit activitatea profesionala a lui Tudor BRĂGARU si atunci cand mi s-a propus sa fiu membru in comisia lui de concurs pentru obtinerea postului de profesor universitar, m-am considerat un om deosebit de onorat. Referatul pe care l-am facut si semnat in 24 februarie 2021, arata eforturile lui Tudor BRĂGARU pentru a publica articole, cursuri universitare si de a fi un specialist apreciat de studentii lui. M-am bucurat enorm cand am aflat ca rezultatul ca concurs a fot finalizat cu acordarea postului de profesor universitar in ASEM lui Tudor BRĂGARU. Noi tinem legatura pe e-mail, dar si pe retele de socializare si este pentru mine o mare placere sa discut cu un om atat de deosebit, cum este Tudor BRĂGARU.
L-am cunoscut pr profesorul Constantin BRĂTIANU cu ocazia unor manifestari stiintifice din ASE. M-a impresionat CV-ul lui caci are doua doctorate, unul obtinut in 1980 si altul obtinut in 2002. Eu admir pe oamenii care fac lucruri deosebite, dar eu stiu ca nu sunt in stare sa tin doi pepeni intr-o mana. Constantin BRĂTIANU a scris multe carti, din care enumer aici doar cateva si anume:
Este acum profesor universitar la Universitatea de Vest din Timisoara, dar l-am cunoscut din vremea cand era asistent universitar si eu mergeam la cursuri de master pentru informatica economica la Timisoara. M-a impresionat la Claudiu dorinta de a lucra ca informatician in mediul privat, lucru cu care multi profesori nu sunt de acord, desi un tanar nu are cum sa se perfectioneze daca sta in catedra si citeste doar carti, fara a se confrunta cu eralitatea economica, realitate care cere sa se scrie produse software pentru a solutiona probleme concrete, nu sa se afle minimul dintr-un sir sau sa se inmulteasca doua matrice. La Claudiu BRANDAS am apreciat ca are o familie frumoasa cu patru copii, fiecare dintre copii fiind cu preocupari distincte, de care se ocupa ambii parinti. El a facut un doctorat frumos, a facut o teza de abilitate. Eu am colaborat cu Claudiu la scrierea unui articol definit prin coordonatele:
Este fostul meu student cu care mi-a facut placere sa ma intalnesc dintotdeauna. Am fost in comisia lui de doctorat. Am scris impreuna articole si o carte. Sunt vicepresedinte in fundatia lui PRO OECONOMICA si am organizat ani in sit TABARA STUDENTILOR ECONOMISTI de la Baile Tusnad. El are vocatia de a fi dascal numai ca viata l-a tinut aproape de Brasov si de tot ceea ce are o deschidere destul de limitata pentru ceea ce elk si-a dorit. In ultimul timp am incercat sa mai dezvoltam cate ceva dar eu iesind la pensie iar tinerii din DICE avand alte optiuni, n-am facut pasi importanti. Probabil in viitor sa punem de scris o carte caci el aree bogata experienta in economia reala. A participat la nenumarate privatizari si acum este proprietar al unor obiuective din Tusnad dar si din Balvanyos. Ce frumoase sunt acele locrui. Pacat ca nu se investeste mai mult in acea zona, pacat ca privatizarea a avut drept consecinta lasarea in paragina si ruina a numeroase vile superbe care acum stau sa cada. Sunt sigur ca mana de gospodar a lui Lukacs ar fi facut minuni acolo daca interese de doi bani nu ar fi fost dominante. Am inteles ca a facut si un pic de politica dar am inteles ca politicienii il vedeau ca avand un sac fara fund cu bani din care ei sa se infrupte, caci politica fara bani e ca rahatul fara miros si unei haznale ii stabine sa mute nasul oricarui trece pe langa ea. Cred ca si Lukacs s-a convins. Ultima data cand l-am vazut arata ca lucrurile nu merg asa de roz cum arata cresterea economica fara economie din acest 2015. In rest el este omul care daca pune mana pe ceva scoate calitate, caci restaurantul Veverita era locul unde se manca o ciorba de burta fantastica si unde venea u n lautar care canta din tambal muzica simfonica de cea mai buna calitate.
L-am cunoscut pe Paul BREȘFELEAN când mergeam la Catedra de Informatica Economica de la Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor din Universitatea BABES-BOLYAI fie la o comnisie de promovare pe post didactic, fie la sustinerea unei teze de doctorat. In anul 2009 cand a sustinut el teza de doctorat, am fost in comisie si impresia pe care mi-a lasat-o a fost una de exceptie, caci Paul BREȘFELEAN a prezentat o teza foarte valoroasa, cu multe solutii originale, care m-au imporesionat. I-am murmarit activitatea profesionala si am apreciat ca in ciuda tuturor greutatilor pe care viata i le-a scos in fata, Paul BREȘFELEAN a muncit si a razbatut. Astept ziua in care el va deveni profesor universitar.
A fost student al primei promotii de la Sectia de Mecanizare si Automatizare a Calclului Economic. La repartitie a optat pentru Centrul de calcul al Directiei Centrale de Statistica - DCS unde s-a remarcat prin calitati deosebite de programator, exact asa cum il stiam eu din studentie. Imediat cand eu am venit la catedra Alexansdru BRODEALA a fost iunvitat de seful de subcolectiv, inginerul Vasile BITA sa tina ore in plata cu ora la disciplinele de programare si studentii aveau numai cuvinte de lauda la adresa lui.
Este autorul unei frumoase teze de doctorat pe care am apreciat-o foarte mult. El are mari rezerve de dezvoltare. Sunt sigur ca viitorul va confirma acest lucru si mai ales linistea din jurul sau este un factor important al cresterii productivitatii sale stiintifice.
Eu discut cu Paul destul de frecvent si schimbam opinii despre multe subiecte. Cred ca in viitor vom colabora si voi fi mandru sa fiu intr-o echipa unde acest ardelean temeinic va lucra, caci lucrul ardelenesc este serios, verificat de o mie de ori si profund. Daca viata il va ajuta sa fie un barbat complet asa cum isi doreste, cariera sa va fi deosebita pentru ca el este un om deosebit.
Pe Dominic BUCERZAN l-am cunoscut în vremurile in care isi facea stagiul doctoral la Catedra de Informatica Economica. El a sustinut in anul 2005 teza de doctorat intitulata Securitatea informatiei economice in retele de calculatoare, coordonata de profesorul universitar Ion Gh. ROSCA. Peste cativa ani, mai exact în anul toamna anului 2016, am fost in comisia de concurs pentru ocuparea unui post de profesor universitar a lui Dominic BUCERZAN.
Despre Dominic BUCERZAN am scris pe blogul meu un articol referit prin linkul:
Pe actualul Robert BUCHMANN l-am cunoscut în anul 2005 cand am fost in comisia sa de doctorat si am apreciat teza pe care a realizat-o, teza care anunta un cercetator stiintific cu un potential de exceptie, ceea ce s-a si dovedit ulterior a fi. Despre Robert am adcis la mine pe blog un articol care se afla la adresa
Sau Bebe Bucur, era colegul meu de catedra, un om special. Am fost printre putinii care au participat la casatoria lui civila acum multi ani. A scris o culegere de probleme pe cand era asistent. datorita unor conditii artificial createcaci nimeni din colectivul lui de sisteme de calcul nu suporta sa aiba un absolvent de calculatoare autentic, in timp ce unii erau doar electronisti. A plecat in Politehnica la marele profesor Vlad Ionescu si Bebe a evoluat foarte frumos pentru ca el are calitati de dascal, este bine pregatit profesional si are acea deschidere pe care numai oamenii destepti o poseda si se vede de la o posta ca este un tip special. Baiatul meu l-a avut profesor dar si coechipier de rugby pe cand el era copil de clase primare si Bebe era un foarte tanar asistent, acolo pe plaja de la 2 Mai, unde mergea lumea artei, caci acolo era singurul loc unde se facea plaja in niste conditii greu de acceptat intr-un comunism obscur, rece si frivol, medicina indicand tuturor un mod sanatos de a expune oasele spongioase din scheletul uman razelor ultraviolete.
A fost studentul meu in vremurile de demult si l-am remarcat intr-o baza de practica agricola fiind intr-o echipa de studenti de anul intai, foarte muncitori si disciplinati. L-am urmarit pe Jean BUCUR ca student si s-a remarcat ca informatician de top. Si dupa absolvirea facultatii a lucrat in informatica. A facut informatica si la BNR. Dupa ani si ani, l-am intalnit pe Jean BUCUR la Baile Tusnad unde venise cu fiica lui la Universitatea de vara organizata de Fundatia PROECONOMICA. Fiica lui era si ea studenta la Sectia de Informatica Economica din CSIE. Eu am remarcat-o ca fiind o studenta eminenta. Peste alti cativa ani, am aflat ca fiica lui Jean BUCUR facea un doctorat la o univeristate renumita din Olanda. Sunt prieten cu Jean BUCUR pe FACEBOOK si ma bucur sa aflu noutati despre acest absolvent de Cibernetica Economica, realizat profesional la cel mai inalt nivel.
A fost studentul meu la Sectia de Informatica Economica de la facultatea de Cibernetica. Ne-am intalnit la sala de fitness din cartier si am discutat multe aspecte, el fiind preocupat de sistemele agile. Acum este plecat si lucreaza la o firma din Olanda. Ne-am mai auzit la telefon.
Mi-a fost sef de catedra multi ani, dar n-am avut pic de respect pentru acesta din momentul in care dorea sa ma racoleze contra unei beri in barul de la Hotelul Dorobanti, sa-i fiu turnatorul sau de casa. Era in prezenta a doi colegi pe care din acel moment i-am detestat. Si a mai vrut ceva acest individČ sa candidez pe postul unui coleg pe care nu-l aprecia pentru ca era un tip vertical. L-am refuzat. recita poezi la cursurile lui si-si arata mana paroasa studentilor. Nu avea caracter.
Mi-a fost coleg cinci ani de facultate, el fiind in cealalta grupa. Ardelean din Cluj, Lucica avea un fel al lui de a se bucura si de a vorbi. L-am apreciat pentru gandirea lui clara si pentru frazele lui scurte rostite tot timpul zambind. parca era un pusti ceva mai mare la infatisare, dar era foarte matur. Imi placea la el ca tot ce facea era lucru temeinic facut. Daca cereai o explicatie, Lucica gasea cele mai potrivite cuvinte pentru a se face inteles. Ne-am regasit dupa 40 de ani gratie retelei de socializare facebook si ori de cate ori am primit un mesaj, era bineinteles ceva vesel. Salut, Lucica!
A fost prima persoana cu care am stat de vorba in prima mea zi de studentie din toamna anului 1965, fiind colegi de camera la Caminul din strada Roma unde apoi a fost sediul CNST. Viata ne-a separat el mergand sa lucreze la Universitatea din Timisoara, iar eu ramanand in ASE. Prin anii 2000 ne-am reintalnit in Giurgiu pe cand eu ma ocupam de BRIE, acel masterat ravnit de toata lumea si ne-am adus aminte de vremurile frumoase din anii cand eram studenti, tineri si plini de viata. Dupa aceea nu ne-am mai intalnit si nici telefoane nu ne-am dat. In mintea mea, Vlad ramane un mare caracter, un om cu o gandire perfecta si care invatase meserie si stia meserie, caci era specialist in contabilitate. L-am invidiat pentru marea lui sansa de a lucra cu profesorul Olariu in timp ce eu cresteam ca o buruiana, in bataia vantului si fara vreo perspectiva, caci profesorii din catedra mea, cei pusi sa ne formeze se uitau la un pachet de detergent nu la cum se creaza o cariera solida, bazata pe munca. Norocul meu cu profesorul Tovissi dar care era de la statistica, caci el a stiut sa ma ghidoneze sa devin un ratat.
Doamana Diana BURCIU este tehnician in Departamentul de Informatica si Cibernetica Economica, la colectivul de Birotica din Cladirea Eminescu. Am apreciat la doamna Diana BURCIU efortul ei de mama in educarea celor doua fete, una ajunsa medic, iar cealalta este acum studenta in Fizica la o universitate in Germania. Doamana Diana BURCIU este caracterizata prin punctualitate, vorba aleasa fata de persoanele pe care le are in fata si un nivel de eficienta foarte ridicat. Colaborarea mea cu doamna Diana BURCIU pe o scara de la 1 la 10 este de nota 10.
Este marea doamna a matematicilor aplicate in economie. Spun marea doamna pentru ca a facut dovada. Lucram la un contract si aveam nevoie de o formula de statistica matematica. Am mers la o carte scrisa de un creier in domeniu. Am luat formula si surpriza: costurile ieseau negative, ceea ce insemna ca eu am gresit. Am verificat de o mie de ori. Credeam ca formula are o hiba. Am mers la doamna Burlacu si i-am spus ce si cum. Doamna a luat o carte si a vazut ca preluasem corect formula. Insemna ce ceva nu este in regula. Atunci a luat ipotezele si a facut demonstratia. Formula era gresita in carte. Nu din tipografie era eroarea, ci din modul in care fusese preluata dintr-o carte straina unde si acolo era gresit scrisa. In Ro se fac astfel de erori caci autorii in dorinta de a publica nu mai se uita si la calitate, scriind cu ambele maini si daca este posibil si cu cele doua picioare pentru a avea o productivitate de patru ori mai mare. Asa am solutionat eu problema mea, cu sprijinul acestei mari profesoare apreciata de generatii intregi de studenti. Doamna mai si fuma dar era ceva care ii dadea o distinctie aparte. Am observat ca nimeni nu-i trecea prin fata in catedra unde lucra si in 1975, anul cu probleme Burlacu veronica a stat drept ca un falnic stejar pentru ca nu avea ceva a-si reprosa. Admiratie totala!
Profesoara universitara Adriana BURLEA ȘCHIPOIU este o mprezenta activa la conferintele stiintifice din tara si din strainatate dedicate stiintelor economice moderne, caci ea este ancorata la noutatile de ultima ora din management. Ea a scris multe carti, din care redau aici doar cateva titluri precum:
Era medic pneumolog si cadru didactic la UMF Carol Davila si facea cercetare stiintifica intr-un mod cu totul exemplar. Am si colaborat intr-o echipa cu acest om deosebit, care mi-a pus la dispozitie cam 15.000 de fise cu date culese despre cancere pulmonare si factori favorizanti. Am folosit un program de prelucrare numit VERONICA si inca un alt program ANOVA si fumatul a rezultat ca este pe pozitia a saptea. L-am vazut pe acest stralucit medic cum a infirmat un diagnostic fatal, inlocuindu-l cu o aprindere de plamani cum se zice in popor pe care pacientul a tratat-o cu succes facand bai fierbinti si punand comprese cu tuica, asa cum se facea in mod traditional.
Era dirijorul orchestrei Doina Argesului cand eu eram copil. N-am vazut niciodata un om de provincie, pentru ca Pitestiul nu era capitala sau vreo metropola celebra, cu calitati manageriale mai bune ca la el. Stia sa struneasca acea colectivitate de mari lautari si mai ales sa aduca la Caminul Cultural Gavana nume dintre cele mai sonore ale muzicii populare romanesti precum Maria lataretu, Ioana Radu, Ileana Constantinescu, Emil Gavris, Angela Moldovan, iar eu am avut posibilitatea cu doi lei sa iau bilete si sa-i vad pe toti in carne si oase, nu ca acum cand CD-ul isi face treaba si pigmeii doar misca din buze, numind asa chiar cantareti de muzica populara de la care eu am oarece pretentii. Am admirat la Busuioc cel tanar tinuta, precizia si modestia. Pe strada era ca noi toti. Pe scena era altul, un monument de precizie.
Sau Busuioc cel batran, era tatal lui Alexandru si violonist. Tata ii repara pantofii si ori de cate ori venea la noi in casa admiram tinuta lui perfect dreapta desi era trecut de 60 de ani. El a cantat pentru prima data SARBA DE LA GAVANA si intotdeauna ma mandream ca cineva s-a gandit la acest colt de lume. Peste ani am mai auzit aceasta sarba, dar cum e ca la noi la nimenea, s-a pierdut si denumirea, s-a pierdut si autorul. Ce frumos ii zicea Constantin Busuioc din vioara pe scena, fara sa exagereze ca e tatal dirijorului, cum s-ar da in stamba cuplurile jalnice de cantareti, mai ales cei din campie care pe langa ca nu au voce arata si penibile prin gesturi.
Era frate cu Alexandru dar nu semanau deloc. Alexandru era violonist ca tatal sau si dirijor, in timp ce Ionita era potcovar. Avea o ghereta cu firma LA IONITA si cand facea un lucru il facea la cele mai inalte cote de calitate. Erau acolo multi potcovari, dar la el facea lumea coada sa-si potcoveasca boii si caii, in timp ce la altii potcovarii ardeau gazul cum se zice. Era mandru de ce stia sa faca si castiga foarte bine. Casa lui era mare si acoperita cu tabla in timp ce dirijorul o avea acoperita cu sita si era mai mica. Ionita era inalt, subtirel si purta mustata. Nu-si dadea palaria niciodata jos de pe cap desi avea un par des si frumos pieptanat. Nevasta-sa il tinea curat desi la potcovarie fierul incins, barosul si carbunii fac multa murdarie. Si ucenicii lui erau priceputi, iar respectul lor m-a uimit, caci asa cum era el, Ionita stia sa se impuna cu vorba buna, fara sa injure.
Sau cel mai tanar membru al catedrei la al carui concurs de titularizare am participat mi-a facut o excelenta impresie prin ceea ce stia despre domeniul sau de activitate, despre ceea ce citise si in egala masura mi-a placut lupta lui cu sine insusi pentru a fi o prezenta de departe mai mult decat agreabila, sportiva ca sa ma exprim mai plastic. Il apreciez pentru coerenta gandurilor sale si prentru modul in care isi defineste obiectivele. Sunt sigur ca va avea o cariera universitara stralucitoare.
Lui asa ii placea sa se recomande, cu acel D CA PRENUME AL TATALUI SAU: Am fost colegi de facultate. El era student la Sectia de Statistica.
Am stat cu el in camin in aceeasi camera cand eram student in anul al V-lea.
Era un baiat bun si se credea ca seamana cu Alain DELON. Spunea ca la olteni, cand copilul pleaca de acasa primeste o serie de sfaturi si un astfel de sfat este sa calce apasat si sa vorbeasca tare. De la terminarea facultatii nu l-am mai vazut, dar mi-ar fi facut placere, pentru ca era un tip plin de viata si de surprize.
B
BADEA LEONARD
Ion IVAN - Modele pentru conducerea optima a proceselor tehnologice discontinue, 1978, Revista de Chimie, vol. 29, nr. 1, pg. 51 - 54.
Pe vremea aceea a publica era un lucru extrem de greu si ma mandresc cu faptul ca am reusit sa public intr-o revista foarte importanta din Romania. Ii pastrez dr.ing. Leonard BADEA o imagine luminoasa pentru ca era un om special, un profesionist corect, sobru si cu o gandire pozitiva. Sugestiile pe care mi le-a dat le-am urmat litera cu litera, caci veneau de la un om valoros.
BALOG Alexandru
BALTAZAR Camil
BĂCESCU Marius
BĂDESCU Adrian
Teoria Deciziei - 2007
Teoria deciziei, studii de caz - 2000
Modelarea deciziilor economico-financiare - 2001
Analiza si diagnoza sistemelor economice - 2001
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice - 2015
Eu l-am cunoscut pe profesorul Adrian BĂDESCU din vremurile cand lucra in sectorul de Modetalre Cibernetica sub coordonarea lui Moisa ALTER si cand publica articole deosebit de interesante care rezultate ale cercetarilor pe care le avea, in Revista Studii de Calcul Economic si Cibernetica Economica, dar si de la conferintele anuale de cibernetica economica, organizate de Centrul de Calcul al ASE, căci Adrian avea de fiecare data comunicari deosen=bit de interesante si abordari originale.
BĂDESCU Georgeta
BĂDESCU Mircea
BĂDICA Traian
Vol. 1:Tipologii de structuri de date, 770 pag., ISBN 978-606-505-032-7.
Vol. 2:Managementul structurilor de date, 534 pag., ISBN 978-606-505-033-4.
Carte care in anul 2008 a obtinut premiul Tudor TANASESCU al Academiei Romane.
BĂNUȚĂ Manole
BARON Constantin
BARON Tudor
BĂDICA Traian
BĂJENARU Elena
BĂLĂNOIU Paul
Peste ani am avut marea surpriza sa ma aflu in comisia de doctorat a lui Paul BĂLĂNOIU, caci sustinea teza intitulata Sistem informatic pentru administrarea cazurilor si documentelor juridice, realizata sub coordonarea stiintifica a profesorului universitar Ion SMEUREANU. Am aflat cu acel prilej că Paul BĂLĂNOIU era absolvent si al Facultatii de Drept si lucra in procuratura. Sunt sigur ca in noul sau domeniu de activitate, Paul BĂLĂNOIU este un specialist de succes, caci un om care a inteles mecanismele intime ale limbajului de asamblare in cele mai mici detalii, face fata cu succes oricarei probleme din orice domeniu.
BĂLUȚESCU Mircea
BĂRBULESCU Alexandru
BĂRBULESCU Constantin
BĂRBULESCU Cornel
BĂȘANU Gheorghe
Managementul aprovizionarii si desfacerii - 2004
Gestiunea economica a stocurilor - 1988
Gestiunea stiintifica a stocurilor de resurse materiale pentru productie - 1983
Managementul aprovizionarii si desfacerii (vanzarii) - 1996
Management - marketing : activitatea comerciala a agentilor economici - 1993
In 1983 Gheorghe BĂȘANU, a sustinut teza de doctorat intitulata Gestiunea stiintifica a stocurilor de materii prime si materiale in industria prelucratoare a metalului sub coordonarea profesorului universitar Dumitru FUNDATURA.
In data de 07.12.2011 senatul ASE i-a conferit profesorului universitar Gheorghe BĂȘANU diploma si titlul de profesor emerit.
BĂTRÎNCA Ghiorghe
BEGU Liviu
BERBEC Florentina
Baze de date : fundamente teoretice si practice -2002
Limbaje de programare si banci de date - 1993
Bazele informaticii - 1995
Bazele tehnologiei informatiei si comunicatiilor - 2004
Baze de date Access - 2000
Tehnologii informationale aplicate in economie - 2010
In anul 1998, Florentina BERBEC asustinut teza de doctorat intitulata Functia bancii de date in procesul de conducere a activitatii industriale sub conducerea stiintifica a profesorului universitar Dumitru MARGULESCU.
In data de 22.11.2017, rectorul ASE i-a inmanat in Aula Magna Diploma de profesor emerit lui Florentina BERBEC pentru merite deosebite in dezvoltarea invatamantului superior economic in general si pentru formarea ac elor abilitati de utilizare eficienta a calculatorului de catre studentii economisti, in special.
BĂRBULESCU Elena
BĂTĂGAN Lorena
BIJI Elena
BILCIU Constantin
BIRIESCU Simona
BLAGA Ionel
BOB Constantin
Economia intreprinderii - 1997
Sisteme informationale pentru afaceri : aplicatii Excel 2007 -2007
Sisteme informatice in administrarea afacerilor -2013
Sisteme informatice in comert - 2003
Management comercial - 1998
Marketingul afacerilor publice si private - 2007,
dar si multe alte carti, articole si comunicari la conferinte stiintifice de specialitate.
El a facut un doctorat in Economie Politica, teza fiind coordonata de profesorul universitar Constantin MANOLESCU. La randul sau, profesorul Constantin BOB a coordonat tezede doctorat. In 22.11.2017 senatul ASE a hotarat acordarea titlului de profesor emerit lui Constantin BOB.
BOBOC Ştefan
BOIA Eugen
BOERU Dan
BOJA Catalin
Ion IVAN, Catalin BOJA, Cristian CIUREA - Metrici lae sistemelor colaborative, Editura ASE, Bucuresti, 2007, ISBN 978-973-594-963-1, 186pg.
Ion IVAN, Catalin BOJA - Practica optimizarii aplicatiilor informatice ,Editura ASE, Bucuresti, 2007, 479 pg, ISBN 978-973-594-932-7
Ion IVAN, Catalin BOJA - MANAGEMENTUL CALITATII PROIECTELOR TIC, Editura ASE , Bucuresti, 2005, ISBN 973-594-558-4, 122pg.
Ion IVAN, Catalin BOJA, Cristian IONITA, Adrian POCOVNICU, Daniel MILODIN - Practica dezvoltarii aplicatiilor informatice orientate pe structuri de date, Editura ASE , Bucuresti, 2005, ISBN 973-594-.630 - 0, pg. 223
Ion IVAN, Catalin BOJA - Metode Statistice in analiza software, Editura ASE, Bucuresti, 2004, 482 pg, ISBN 973-594-498-7
Periodic, ma intalnesc cu Catalin BOJA si cu Daniel MILODIN sa bem cate o cafea fie in oras, fie la mine in mahala.
BOLDUR Gheorghe
BOLOG Ion
- a parcurs intotdeauna toata materia;
- s-a facut inteles de elevii lui,
- nu era nevoie sa-ti meditezi copilul pentru admiterea la liceu,
- i-a invatat pe elevi gramatica bazata pe logica,
- era iubit de elevii lui,
- i-a fortat pe elevi sa-si imbogateasca vocabularul,
- raspandea in jur numai bucurie si optimism.
Cand fiul meu isi uita caietul de teme acasa, il trimitea sa se duca sa-l aduca. Eu l-am rugat pe profesorul BOLOG sa-i dea nota, nu sa-l mai trimita dupa caiet, pentru ca fiul meu traversa doua bulevarde si erau riscuri mari ca trecand din neatentie sa-l loveasca o masina. Mi-a ascultat rugamintea si s-a rezolvat si problema, caci nu a mai uitat caietul de teme. O nota de pedeapsa face uneori minuni. Eu l-am respectat pe profesorul BOLOG Ion si pe o scara de la 1 la 10, el era un profesor de 10+.
BOLOGA Cristian
BOLOGA Răzvan
BOLOVĂNEANU Vlad
BONTA Marilena
BONTA Octavian
BOTEZATU Cornelia
BOTNAR Maria
BRAD Ștefan
Introducere in eBusiness
Sisteme informatice in administrarea afacerilor - 2008
In anul 2006, la varsta de 57 de ani, a sustinut teza de doctorat intitulata EBusiness, concept modern de conducere a afacerilor pe o piata globala, coordonata de profesorul universitar Emilian RADU.
BRAN Florina
BRAN Paul
BRATU Florin
BRATU George
BRATU Nicolae
BRĂGARU Tudor
BRĂTIANU Constantin
Paradigmele managementului universitar - 2002
Gandirea strategica - 2015
Management strategic - 2000
Organizational knowledge dynamics : managing knowledge creation, acquisition, sharing, and transformation - 2015
Dinamica integratorilor organizationali - 2010
Capitalul intelectual organizational - 2009
Managementul cercetarii stiintifice universitare - 2007
The changing business landscape of Romania : lessons for and from transition economies - 2013.
Eu sunt prietem pe FACEBOOC cu profesorul universitar Constantin BRĂTIANU si-i admir perseverenta cu care activeaza in mediile stiintifice si acum, dupa iesirea la pensie. El este co-editor al lucrarii Business excellence ce contine comunicarile de la conferinta internationala cu aceiasi denumire, care in 2011 era la aVI-a editie.
BRÂNDAȘ Claudiu
Ion IVAN , Claudiu BRANDAS , Alin ZAMFIROIU - Audit Validation Using Ontologies, Informatica Economica vol. 19, no. 2, 2015, pag. 25 -33, DOI: 10.12948/issn14531305/19.2.2015.03.
Despre Claudiu BRANDAS am numai cuvinte de lauda si sunt sigur ca el va evolua si in continuare cu acelasi profesionalism, seriozitate si determinare ca pana acum. Este sef al Departamentului Finante, Sisteme Informationale si Modelare pentru Afaceri.
BREDA Lukacs
BREȘFELEAN Paul
BRODEALĂ Alexandru
BREȘFELEAN Paul
BUCERZAN Dominic
https://ionivan1947.blogspot.com/2023/02/1000-de-oameni-care-m-au-impresionat_101.html
BUCHMANN Robert
https://ionivan1947.blogspot.com/2023/03/1000-de-oameni-care-m-au-impresionat_91.html
BUCUR Ion
BUCUR Jean
BUDACU Eduard
BULGARU Mircea
BUMB Eugen
BUNEA Vladimir
BURCIU Diana
BURLACU Veronica
BURLEA ȘCHIPOIU
Adriana
Managementul resurselor umane - 2008
Auditul social de la teorie la practica - 2008
Responsabilitatea sociala a intreprinderii 2007
Am apreciat foarte mult puterea de munca a lui Adriana BURLEA ȘCHIPOIU si capacitatea sa de a forma si coordona colective de cercetatori stiintifici, pentru ca stie sa defineasca probleme, sa identifice solutii si ca creeze acel climat propice aprofundarii noilor tehnici si metode de perfectionare a managementuluin intreprinderii.
BURNEA Dumitre
BUSUIOC Alexandru
BUSUIOC Constantin
BUSUIOC Ionita
BUTOI Alexandru
BUZĂ D. Gheorghe
revenire
...