La noi, când ceva merge bine, musai trebuie stricat pentru a se alege praful, căci colegi de-ai noșri, prieteni de-ai noștri și mai puțin dușmanii noștri nu suportă ca lucrurile noastre să fie de succes, ca activită ț ile noastre să dea rezultate apreciate, căci bucuria noastră este dezastrul lor, deși pe toate căile ei spun că ceea ce fac este doar din dorința de a face ca totul să meargă și mai bine, adică ei pun umărul la perfecționare și din perfecționare în perfecționare se merge spre dezastrul total, iremediabil, vizibil cu ochiul liber, dar nerecunoscut de făptuitori.
Când a fost creată Facultatea de Calcul Economic ș i Cibernetică Economică avea trei secții, respectiv, Secția de Cibernetică Economică, Secția de Statistică Economică ș i Secț ia de Mecanizare și automatizare a Calculului Economic, toate având o durată de 5 ani, exact aș a cum stătea unei facultăți care se respecta, care avea ca obiectiv formarea de specialiș ti adevărați. A venit aș a-zisa perfecționare din 1978 când se dorea eliminarea unor paralelisme imaginare ale unei minți bolnave. Rezultatul a fost unul categoric caracterizat prin:
- durata studiilor de 4 ani,
- o singură specializare,
- scă derea nivelului de specializare,
- denumirea facultă ț ii Planificare ș i Cibernetică Economică .
Lucrurile au mers așa până în 22 Decembrie 1989 când pe valul Revoluției s-au produs schimbări radicale concretizate prin:
- apariția a trei specializări, informatică, cibernetică și statistică,
- revenirea la durata de studii de 5 ani,
- alinierea la standardele celor mai mari universită ț i din lume,
- revoluț ionarea conț inutului disciplinelor,
- scoaterea politicului din programele analitice.
Frumusețea nu a durat prea mult că ci prin 1996 s-a produs o altă așa-zisă perfecționare, reducându-se î nvă ț ă mântul de la 5 la 4 ani, din motive obscure, că ci scăderea calității este ca ș i cum te scumpești la tărâțe și te ieftinești la mălai.
Prin 2005 sau 2006 a venit perfecț ionarea impusă de programul Bologna cu 3+2+3 adică studiiile de licență de 3 ani, masteratul de 2 ani și doctoratul de 3 ani. A fost ideea cuiva, dar eu o consider ca fiind:
- bizară,
- nefericită ,
- deplasată,
- proastă,
din moment ce a făcut să scadă nivelul de pregătire al specialiștilor, căci în 3 ani studentul primește numai o spoială de cunoștințe și în niciun caz nu este apt să rezolve probleme, dar societatea nici nu are a-i cere așa ceva din moment ce locurile de muncă operează fie cu proceduri care se învață, fie cu operaț ii extrem de simple, care nu cer o calificare anume. Atât timp cât opțiunile sunt spre make-up, design vestimentar, dans, show, asistent tv, modeling, hair stylist, trainer, deja explicația la faptul că numai lu liceu și chiar fără BAC se reuș ește de minune în afaceri este dată complet și definitiv.
A face doctoratul formă de învățământ de masă este dezideratul aiuritor al celor care vâ nează titluri academice fă ră acoperire, de care nicio societate normală la cap nu are nevoie. Probabil va avea loc o evaluare ș i cineva care va avea capacitatea de a analiza dezastrul produs de programul Bologna la scară europeană , va avea puterea de a veni ș i cu soluț ia salvatoare, a că rei implementare va necesita cel puț in 20 de ani. Numai că două generații sunt deja pierdute. Noroc că î n domeniul Informaticii Economice lucrurile nu s-au schimbat dramatic niciodată că ci:
- disciplinele de bază au rămas,
- exigența nu a scăzut,
- calculatorul nu a fost exclus din proces,
- profesorii și-au respectat meseriile,
- s-au găsit forme de compensare a reducerilor de timp,
- masteratele profesionale au acoperit reducerile,
- doctoratul a operat prin selecț ii succesive,
- calitatea specialistului absolvent nu a suferit.
Se zice că omul sfințește locul. Așa stau lucrurile în zona Informaticii Economice din moment ce catedra de Informatică Economică s-a prezentat întotdeauna ca influencer și prin profesorii de acolo s-au definit acele elemente care au făcut din informatică un fanion și un etalon de urmat în tot ce înseamnă exigență , calitate, dinamism, legă tura cu industria ș i conexiunile cu exteriorul.



(elaborat azi 03 decembrie 2020)