|
banda perforată era purtătorul tehnic de informaţie care era astfel structurată încât avea un şir de perforaţii pentru antrenare şi perforaţii dispuse astfel încât combinaţiile erau puse în corespondenţă cu coduri asociate caracterelor. Citirea benzilor perforate se făcea cu dispozitive optice, căci citirea mecanică era extrem de dificilă, datorită riscurilor de a fi prinsă hârtia şi de a nu se face citirea corectă, riscând ca mesajul transmis să fie denaturat. Banda de hârtie, după ce a fost pusă la punct citirea optică a sa a devenit foarte uzuală, fiind uşor de manipulat, dar dificil de efectuat corecţii. Am văzut calculatoare care aveau ca suport tehnic pentru informaţia de intrare bandă perforată şi nu am auzit operatori şi nici programatori să se vaite că actualizările sunt dificile, pentru că porneau din start cu ideea de a scrie programe şi de a crea fişiere cu date de intrare complete de la început.
|