Agregare

(Indicatori agregaţi) ©

Omul, în micimea lui crede că descoperă piatra filosofală cu orice nimic pe care-l găseşte mai mult sau mai puţin întâmplător. Cel mai important lucru pentru om este să găsească marele adevăr concentrat într-un cuvânt sau într-un număr, deşi el ştie că se amăgeşte sigur, deoarece nu sunt suficiente nici un număr şi nici un cuvânt pentru a spune adevărul. Când face declaraţii înflăcărate, omul foloseşte două cuvinte, nu unul singur.
Plăcerea de a agrega indicatori nu este nici mioritică şi nici nouă. Dacă avem un nnumăr de N caracteristici de calitate, se pune problema a construi un indicator unic, prin agregare, cu ajutorul căruia să avem o imagine cât de cât despre calitatea produsului software.
Există mai multe moduri de a face agregarea.
Să zicem că agregarea se face prin:
- calculul mediei aritmetice din valorile celor N indicatori,
- calcul mediei aritmetice ponderate cu N coeficienţi de importanţă,
- selectarea de valori şi adunarea acelor valori selectate,
- includerea în expresii analitice după efectuarea analizei dimensionale a celor N indicatori.
Este important să se vadă dacă indicatorul agregat nu pierde prea multă informaţie prin caracterul compensatoriu, orice s-ar zice, nu există un mod de a agrega, fără a introduce caracterul compensatoriu. Indicatorii agregaţi sunt buni numai în măsura în care caracterul compensatoriu este limitat de apartenenţa tuturor indicatoilor unor subintervale ce nu diferă mult unele de celelalte. Se ştie că la absolvire, media generală pe patru ani a unui student dacă este 9,80 ea nu provine decât din note de 10 şi câteva note de 9, în nici un caz din note de 5 şi de 6. Este necesar ca înainte de a utiliza un indicator agregat să se analizeze cei N indicatori, ca nivelurile lor să nu fie prea diferite între ele. Dacă este vorba de niveluri omogene, indicatorul agregat este utilizabil, dacă nu, se va obţine o valoare, dar este riscant să fie luată drept reper în a fundamenta o decizie. Statistica vorbeşte de a avea atât media aritmetică, dar şi dispersia la dispoziţie pentru a avea o imagine bună asupra colectivităţii, căci cei N indicatori formează o colectivitate, care ar trebui să fie omogenă ca media aritmetică să fie reprezentativă, se ştie!



                                                                                                                                                                                                    Înapoi