Noi ne lăudăm de regulă că facem cele mai speciale lucruri. Nimeni nu ne crede, dacă nu dăm posibilitatea celor cărora ne lăudăm să verifice spusele noastre. Aveastă verificare este de fapt corespondentul controlului de calitate.
Controlul de calitate pentru un produs software înseamnă că:
- produsul software este disponibil,
- produsul software este considerat a fi produs finit,
- ne definim seturi de date de test pentru a măsura diferite caracteristici de calitate,
- trecem la efectuarea măsurătorilor,
- facem măsurători pe textul sursă să vedem calitatea textului,
- facem măsurători pe produs să-i vedem comportamentul,
- facem tot felul de combinaţii pe date de intrare, să vedem calitatea acestora,
- facem măsurători pe rezultate să vedem cum stau lucrurile acolo.
Controlul de calitate se face fără a distruge produsul software, căci el nu este destinat consumului, ci este destinat utilizării.
Folosind acele seturi de date se lansează produsul în execuţie şi se analizează rezultatele oferite. Dacă rezultatele sunt corecte şi complete se notează acest lucru. Se stabileşte ponderea rezultatelor corecte şi complete. Dacă acea pondere este mai mare ca 0,78 înseamnă că produsul este bun. Dacă ponderea rezultatelor bune este sub 0,78 înseamnă că produsul software nu este bun şi trebuie efectuate corecţii asupra lui, pentru a-i fi ameliorată calitatea.
Controlul de calitate nu se face la întâmplare, ci seturile de date de test se construiesc astfel încât să acopere toate situaţiile care se întâlnesc în viaţa de zi cu zi. Cine nu procedează astfel, se va găsi în una dintre situaţiile următoare:
- acceptă produsul ca fiind bun, deşi el nu este bun, dar nu a fost testat cum trebuie,
- respinge produsul ca fiind necorespunzător, dar au fost făcute teste neconcludente.
Controlul de calitate nu este pentru oricine, mai ales dacă este lăsat să fie făcut de utilizatori care vor fi extrem de meticuloşi, din dorinţa de a se poziţiona deasupra dezvoltatorului din dorinţa de a obţine de la acesta tot felul de avantaje.
Dacă este lăsat controlul de calitate la dispoziţia dezvoltatorului, evident, acesta va face cât mai puţine teste, pentru a evidenţia virtuţile produsului software, ca în final să pună produsul în braţe utilizatorului şi acesta să scoată banul din buzunar pentru orice eliminare de erori, căci după ce utilizatorul a semnat procesul verbal de recepţie, mentenanţa se face pe banii utilizatorului mai ales dacă termenele de garanţie nu sunt generoase.
Să iau un exemplu: am produsul software care calculează coeficientul de corelaţie simplă.
Eu ştiu că acest coeficient este cuprins între -1 şi 1 pe interval închis. Voi construi seturile de date de test pentru care eu ştiu din start rezultatul.
Primul set:
x are valorile 1,2,3,4,5,.., 100
y are valorile 1,2,3,4,5,.., 100
deci coeficientul de corelaţie trebuie să dea 1.
Al doilea set:
X are valorile 1,2,3,4,5,..,100
Y are valorile 100,99,98,.., 5,4,3,2,1
deci coeficientul de corelaţie trebuie să aibă valoarea -1
Al treilea set:
X are valorile 1,2,3,4,5.., 100
Y are valorile 2,2,2,2,2,2, ..., 2
Se mai iau şi ale seturi de date de test.
Dacă apar situaţii în care coeficientul de corelaţie este mi mic decât -1 sau mai mare ca +1 este clar că produsul software nu este bun. Produsul nu este bun nici atunci când nu se obţin valorile deja anticipate. Seturile de date de test se iau şi din cărţi de statistică unde deja acest coeficient este deja calculat. Chiar dacă un rezultat din 100 nu este corect, produsul software se respinge, căci aici se merge pe zero erori.