Mai întâi de toate trebuie spus că fiabilitatea produselor software, oricare ar fi ele, nu este marea invenţie a informaticii, ci este o banală translatare făcută de nişte tipi deştepţi de la domenii deosebite, precum reactoarele atomice, dar şi de la chestii mai banale, cum este cuptorul unde se coace pâinea la ţară.
Orice produs este făcut să îndeplinească o anumită funcţionalitate.
Cuţitul este făcut să taie.
Becul este făcut să lumineze.
Autoturismul este făcut să de ducă de acolo-acolo.
Robotul de bucătărie e făcut să toace carnea.
Bancomatul este făcut să ne dea sume de bani de pe card.
Produsul software e făcut să ne calculeze salariul.
Produsul software e făcut să facem plăţi online.
Produsul software e făcut să ne informăm despre vreme.
Produsul software e făcut să cumpărăm bilete la teatru online.
Produsul software e făcut să comandăm mâncare.
Produsul software e făcut să ne ghideze în trafic.
Produsul software e făcut să facă conversii de fotografii.
Produsul software e făcut să transmită scrisori.
Produsul software e făcut să gestioneze texte.
Un produs software trebuie să fie fiabil, adică să funcţioneze pentru scopul pentru acre a fost creat. Dacă un produs software este lansat în execuţie de un număr de N ori şi în K situaţii funcţionează exact aşa cum avem nevoie, se va zice că fiabilitatea sa F este:
F=K/N
Noi nu suntem impresionaţi de nimic atunci când totul merge uns. Ne isterizăm când:
- autobuzul întârzie,
- autoturismul nu porneşte,
- oul pe care vrem să-l mâncăm este stricat,
- becul s-a ars,
- televizorul nu mai porneşte,
- pompa cu care vrem să udăm grădina are motorul ars,
- siguranţa de la tabloul electric s-a ars,
- frigiderul nu mai îngheaţă.
de aceea, din cele N lansări în execuţie ale unui program, vedem partea goală a paharului, adică cele L situaţii în care nu obţinem ceea ce ne interesează, deci calculăm non-fiabilitatea NF ca fiind:
NF = L/N
Iar fiabilitatea se obţine din relaţia
F = 1-NF.
Revenind la prima definiţie, unde am folosit K şi N, L=N-K, deci NF=(N-K)/N=1-K/N=1-F, adică exact ceea ce am zis ceva mai devreme. Eu sunt un tip pozitiv şi văd partea plină a paharului. Eu vreau să văd calităţi, căci nu defectele cuiva îmi sunt utile. Ca să-mi fie bine, eu mă folosesc atât de calităţile oamenilor, cât şi de calităţile produselor. Nici defectele oamenilor, nici defectele produselor nu mă interesează nici la nivel de bârfă.
Pe mine mă interesează dacă o aplicaţie web are fiabilitate 0,9 pentru a o alege în defavoarea celei cu fiabilitate 0,8.
Am prea multe aventuri cu aplicaţii online care nu au funcţionat.
A fost aplicaţia aceea de plăţi amenzi online care nu a avut serverul disponibil, dar aplicaţia trebuia plătită în 24 de ore ca să fie la 50%.
Am fost pus în imposibilitatea de a scoate bani de la bancomat la Cluj în tot oraşul/ am fost în imposibilitatea de a scoate bani de la un bancomat în Braşov căci era scos din funcţiune. Noroc a fost că la restaurantul chinezesc se primea plata pe card. Nu am scris aici despre ce bancă era vorba că nu am dovada. Pe viitor voi face poze şi fără nici o rezervă voi scrie exact că aşa nu este de trăit cu cei ce-şi fac de cap, dispreţuindu-mă la superlativ.