Cum se scrie un denunţ

Pe vremea guvernării GRINDEANU, în primăvara anului 2017, la o olimpiadă judeţeană s-a dat ca temă elevilor să întocmească un denunţ. Cu nişte oameni care trăiesc într-un mediu viciat, în care fiecare îl suspectează pe fiecare şi nimeni nu munceşte cinstit, a ştii regulile cum se face un denunţ este exact ce trebuie să ştie un tânăr. Acolo în Constituţia în care cuvântul onoare nu apare nici măcar o dată, musai trebuie să ştie tânărul să scrie denunţuri, dacă a munci cinstit nu-l învaţă nimeni.
Un denunţ deci, este o specie literară, în care autorul cu nume şi prenume scrie despre:
- lucruri ilegale despre care are cunoştinţă nemijlocit,
- fapte care i se dictează de către alţii, dar pe care şi le asumă sub semnătura sa,
- cine semnează, căci textul i se bagă sub nas, scris de-a gata.
Denunţul are un stil care să-l facă uşor de urmărit, clar şi explică exact cum stau lucrurile în viziunea celui ce l-a conceput ca operă literară. Nu va mai trebui să reconstituim istoriile din cronici, ci din denunţuri, căci ele conţin şiruri de nume, locuri şi fapte. Nici nu este greu de demonstrat că denunţul este sau nu mincinos, calomnios, pentru că stilul este cel care-l demască pe autor sau pe autorii lui.
Se ştie că literatura modernă nu prea mai are legătură cu ceea ce se scria în secolul al XIX-lea, când Gustave FLAUBERT se scremea să nu repete un cuvânt pe o pagină şi să asigure o coerenţă perfectă cursului acţiunii, ducând naraţiunea spre perfecţiune. Acum în secolul al XXI-lea, textul este afectat de nenumărate imperfecţiuni, specifice lumii reale, iar contradicţiile întâmplătoare sunt ridicate la rang de construcţii gândite cu inteligenţă maximă, fiind deasupra matematicii din Alice în ţara minunilor.
Cu siguranţă, dacă se va insista pe această linie, librăriile vor fi pline de culegeri de denunţuri şi vom cunoaşte care sunt marii autori români ai denunţurilor, ar perioada pe care o trăim acum, cu siguranţă va fi cea a marilor clasici ai denunţurilor, exact cum a fost a doua jumătate a secolului al XIX-lea când au creat CREANGă, EMINESCU, CARAGIALE şi SLAVICI. Să fim răbdători şi să aşteptăm cu optimism.


Înapoi