DATA STRUCTURES test nr. 4

1. Pentru construirea unei structuri de tip graf corespunzatoare matricei:
   ...A B C D E F G
   .A.61 10 15 25 37 0 0
   .B. 0 0 0 0 20 0 0
   .C. 0 0 0 0 21 0 0
   .D. 0 0 0 0 31 40 0
   .E. 0 0 0 0 0 0 50
   .F. 0 0 0 0 0 0 28
   .G. 0 0 28 0 0 0 0
   
   a) se aloca un masiv bidiemnsional int a[7][7] si un vector definit prin char nume[20] pentru a memora numele nodurilor
   b) se utilizeaza o lista limpla utilizata pentru memorarea matricelor rare (nod sursa, nod destinatie, valoare)in care informatia utila este dedicata nodurilor ce definesc arcele;
   lista are atatea elemente cate arce are graful
   c) se foloseste un vector de 7 pointeri spre structura cu atatea componente cate noduri are graful si 7 liste simple
   d) se construieste o lista de liste cu 7*7 noduri
   e) se foloseste o lista simpla unde informatia utila a fiecarui element contine definiri ale nodurilor si un pointer spre primul element al unei liste simple ce contine elemente de identificare a arcelor incidente spre exterior
   
   
2. Daca s-a efectuat definirea:
   int (*(x[])()[];
   a)referirea (*x[])corespunde unei functii care returneaza un pointer spre un vectori de intregi
   b)referirea x[] corespunde unui de pointer spre functie care returneaza un pointer spre un vector de intregi
   c) referirea (*(*x[])()[] este in intreg
   d) referirea (*(*x[])()) este un vectori de intregi
   e) referirea (*x[])() este un pointer spre intreg
   
   
3. Prin secventa:
   struct LISTA_DUBLA {
   int info;
   struct LISTA_DUBLA *p_precedent,*p_urmator;
   }
   a) s-a definit un tip de date de tip articol care se redefineste prin:
   typedef struct LISTA_DUBLA lista_dubla;
   b) s-a definit tipul articol autoreferit prin doi pointeri
   c) sunt create conditii pentru a defini variabilele:
   struct lista_dubla var1, var2, var3, var4, *p_caplista; daca in prealabil s-a efectuat definirea:
   typedef struct LISTA_DUBLA lista_dubla;
   d) sunt create conditii pentru a defini variabilele:
   struct LISTA_DUBLA var1, var2, var3, var4, &p_caplista;
   e) sunt create conditii pentru a defini variabilele elementare:
   struct LISTA_DUBLA var1, var2, var3, var4, **p_caplista;
   
   
4. Inserarea unui element A pe pozitia K a unui masiv unidimensional
   cu N componente initializate, N < 15,K int x[20];
   se realizeaza prin secventa:
   a) for(i=N-1; i>K;i--)
   x[N-i+1]=x[N-i];
   x[i]=A; b) for(i=N; i>K-1;i--)
   x[N-i+1]=x[N-i];
   x[i]=A
   
   c) for(i=N; i>K-1;i++)
   x[N-i+1]=x[N-i];
   x[i]=A
   
   d) for(i=0; i>K-1;i++)
   x[N-i+1]=x[N-i];
   x[i]=A
   
   e) procedura:
   void inserare(int x[], int N, int K)
   {
   int i;
   for(i=N-1; i>K;i--)
   x[i+1]=x[i];
   x[i]=A
   }
   
   
5. Pentru a verifica daca o lista dubla este ordonata stict crescator dupa o cheie:
   a) se scrie o procedura
   b) se utilizeaza secventa:
   for(vb=0,paux=pcpls; paux; paux=paux->purmator) if(paux->cheie <=paux->cheie->cheie) vb=1;
   c) se urilizeaza secventa:
   while(paux){
   if(paux->cheie <=paux->cheie->cheie) vb=1;
   paux=paux->purmator;
   }
   d) se utilizeaza procedura:
   int verificare(struct lista_dubla *pcpls) {
   int vb=0;
   while(paux){
   if(paux->cheie <=paux->cheie->cheie) vb=1;
   paux=paux->purmator;
   }
   return(vb)
   }
   e) se utilizeaza procedura:
   int verificare(struct lista_dubla *pcpls) {
   int vb=0;
   while(paux->purmator){
   if(paux->cheie <=paux->cheie->cheie) vb=1;
   paux=paux->purmator;
   }
   return(vb)
   }
   
   
6. Lista simpla este:
   a) o structura de date dinamica;
   b) o insiruire aleatoare de articole
   c) variabile pointer care asigura referire din aproape in aproape
   d) parametru in procedura de concatenare
   e) o structura de date initializata cu NULL
   
   
7. Lista simpla se defineste prin
   
   a) struct dlista {
   int informatia_utila;
   struct dlista * p_precedent;
   }
   b) struct s_lista {
   int pointer;
   struct s_lista_ pointer;
   }
   c) struct lista_simpla{
   struct lista_simpla *p_precedent;
   double lista_simpla_;
   }
   d) struct slista{
   int a[10];
   struct slista x;
   struct slista *x;
   }
   e) struct listasimpla {
   struct lista_simpla * p_urmator;
   }
   
8. Definirea variabilei pointer cu care se refera primul element al listei simple se realizeaza prin secventa:
   a) struct slista {
   int iutil;
   struct slista *purmator;
   } * p_slista;
   b) struct slista {
   int iutil;
   struct slista *purmator;
   } p_slista;
   c) struct slista {
   int iutil;
   struct slista *purmator;
   }x, * p_slista=x;
   d) struct slista {
   int iutil;
   struct slista *purmator;
   } *x, * p_slista=&x;
   e) struct slista {
   int iutil;
   struct slista *purmator;
   } * p_slista=&slista;
   
   
9. Traversarea unui arbore binar se efectueaza:
   a) in postordine;
   b) in preordine sau "stanga-radacina-dreapta"
   c) de sus in jos
   d) de jos din dreapta in sus
   e) de la stanga la dreapta
   
   
10. Daca tipul asociat unui arbore binar este definit prin:
    struct arbin{
    int info; // informatia utila
    struct arbin *pst; // pointer spre descendent stang
    struct arbin *pdr; // pointer spre descendent drept
    }
    typedef struct arbin ARBIN; // definire tip pointer spre arbin
    atunci procedura pentru stergerea arborelui este:
    a) void stergere (ARBIN *pradacina)
    {
    if(pradacina)
    {
    stergere(pradacina->pst);
    stergere(pradacina->pdr);
    delete(pradacina);
    }
    }
    b) void stergere_preordine (ARBIN radacina)
    {
    if(radacina!=NULL)
    {
    stergere(radacina->pst);
    stergere(radacina->pdr);
    delete(radacina);
    }
    }
    
    c) void stergere_inordine (ARBIN *pradacina)
    {
    if(pradacina)
    {
    stergere(pradacina->pst);
    delete(pradacina);
    stergere(pradacina->pdr);
    }
    }
    d) delete_all(pradacina);
    {
    while(pradacina)delete(radacina);
    delete_all(radacina->pst);
    delete_all(radacina->pdr);
    }
    e) void stergere (ARBIN *pradacina)
    {
    if(!(pradacina))
    {
    delete(pradacina);
    stergere(pradacina->pst);
    stergere(pradacina->pdr);
    }
    }
    
11. Compararea a doua liste duble inseamna:
    a) comparea continutului informatiei utile din cele doua liste duble
    b) comparea lungimilor ca numar de elemente din cele doua liste duble
    c) traversarea structurilor de la primul spre ultimul element
    d) apelarea procedurii:
    int comparare_LD_dreaptastaqnga(struct lista_dubla *pcpld_ultim, struct lista_dubla *pcpld2_ultim)
    {
    struct lista_dubla *paux1, *paux2;
    int vb=1, lungime_list1, lungime_list2;
    paux1=cpld1_ultim;
    paux2=cpld2_ultim;
    lungime_list1=sizeof_lista_simpla(paux1);
    lungime_list2=sizeof_lista_simpla(paux2);
    if(lungime_list1!=lungime_list2) return (vb=0);
    while(paux1 && paux2){
    if(paux1->info != paux2->info) return (vb=0);
    paux1=paux1->p_precedent;
    paux2=paux2->p_precedent;
    }
    return (vb); }
    
    unde sizeof_lista_dubla() este o functie care intoarce numarul de elemente din lista simpla iat pcpld1_ultim si pcpd2_ultim sunt pointerii cu care se refera ultimele elemente ale listelor duble
    e) apelarea unei proceduri care are doi parametri, cei doi pinteri ce refera, respectiv, primul element fiecarei liste duble; procedura returneaza o variabila booleana
    
12. Secventa:
    struct dlista {
    int iutil;
    struct dlista *purmator, p_precedent;
    } * p_slista;
    a) defineste tipul de data articol pentru lista dubla
    b)defineste o structura de date utilizabila in construirea unei liste simple
    c) defineste o variabila pointer spre un o structura de tip articol care se initializeaza cu NULL
    d) defineste doua variabile de tip pointer, fiecareia alocandu-i-se cate 2 baiti la definire;
    e) defineste o structura de date autoreferita si o variabila spre tipul structura lista dubla
    
    
13. instructiunea typedef struct dlista * LISTA_DUBLA;
    a) trebuie sa fie precedata de secventa:
    
    structu dlista {
    int informatie_utila;
    struct dlista * p_precedent, *p_urmator;
    }
    b) este utilizata pentru a defini pointerul cu care se refera primul element al listei duble prin:
    LISTA_DUBLA * p_cap_lista_dubla;
    c) se utilizeaza pentru a aloca zona de memorie:
    LISTA_DUBLA pointer_ld;
    .................
    pointer_ld=(LISTA_DUBLA)malloc(sizeof(d_lista));
    d) se utilizeaza pentru a aloca zona de memorie:
    LISTA_DUBLA pointer_ld;
    .................
    pointer_ld=(LISTA_DUBLA)malloc(sizeof(LISTA_DUBLA));
    e) se utilizeaza pentru a aloca zona de memorie:
    LISTA_DUBLA pointer_ld;
    .................
    pointer_ld=(dlista)malloc(sizeof(dlista));
    
    
    
14. Secventa destinata alocarii zonei de memorie corespunzatoare unui element al listei duble este: a) o functie de forma:
    struct dlist *creare_element()
    {
    struct dlist *p_capdlist;
    p_capdlist=(struct dlist *)malloc (sizeof(struct dlist));
    return(p_capdlist);
    }
    b) presupune alocare si dealocare de zone de memorie
    c) este obligatoriu sa contina initializarea cu NULL a pointerilor definiti in dlist
    d) inclusa in toate procedurile de stregere a listelor duble
    e) este o functie care are doi parametri: pointerul spre zona de memorie ce trebuie alocata si informatia utila
    
    
15. Pentru dealocarea zonei de memorie corespunzatoare unui element dintr-o lista dubla:
    a) se initializeaza cu NULL cei doi pointeri ai elementului
    b) este suficienta numai distrugerea legaturilor cu celelalte elemente ale listei
    c) se foloseste functia
    void sterge_element (struct dlist * p_caplistadubla){
    free(p_caplistadubla);
    }
    d) se foloseste functia
    void sterge_element (struct dlist * p_caplistadubla){
    free(p_caplistadubla);
    return(p_caplistadubla); }
    e) se foloseste functia
    struct dlist * sterge_element (struct dlist * p_caplistadubla){
    free(p_caplistadubla);
    return (NULL);
    }
    
    
    
16. Pentru testarea daca o lista simpla este vida se procedeaza astfel:
    a) se apeleaza functia:
    int verifica (p_capls)
    struct lista_simpla p_capls;
    {
    return((p_capls->p_urmator == NULL) ? 1: 0);
    }
    b) se apeleaza o functie care returneaza NULL
    c) se apeleaza o functie care numara elementele listei si transmite numarul elementelor gasite, lasand in seama programatorului sa verifice daca numarul gasit este NULL
    d) se testeaza de la stanga la dreapta pointerii spre urmatorul element
    e) se apeleaza functia:
    int verifica (p_capls)
    struct lista_simpla p_capls;
    {
    return((p_capls->p_urmator == NULL) ? 1: 1);
    }
    
    
    
17. Daca arborele binar are o radacina R un descendent stang A si un descendent drept B; nodul A are un descendent stang C si un descendent drept D; nodul B adre un descendent stang E si un descendent drept F; nodul D are un descendent stang X si un descendent drept Y; nodul F are un descendent stang W si un descendent drept V, atunci:
    a) traversarea inordine sau "stanga-radacina-drapta" inseamna referirea nodurilor
    C A D X D Y R E B W F V
    b) traversarea in preordine sau inseamna referirea nodurilor
    C A D X D Y R E B V F W
    c) traversarea in preordine sau inseamna referirea nodurilor
    R A C E Y X B E D W V
    
    d) traversarea in preordine sau inseamna referirea nodurilor
    R A D C B E R X Y W V
    
    e) traversarea in preordine sau inseamna referirea nodurilor
    R B A D X Y C E F W V
    
    
18. pentru adaugarea unui element intr-o lista simpla se utilizeaza procedura: a) void adaugare_element(struct slista * p_ls, int valoare)
    {
    struct slista *p_temp;
    p_temp=(struct slista *) malloc (sizeof(struct slista));
    p_temp->informatia_utila=valoare;
    p_temp->urmator=NULL;
    p_ls->urmator=p_temp;
    }
    b) void adaugare_element(struct slista * p_ls, int valoare)
    {
    struct slista *p_temp;
    p_temp=(struct slista *) malloc (sizeof(struct slista));
    p_temp->informatia_utila=&valoare;
    p_temp->urmator=NULL;
    p_ls.urmator=p_temp;
    }
    c) void adaugare_element(struct slista * p_ls, int valoare)
    {
    struct slista *p_temp;
    p_temp=(struct slista *) malloc (sizeof(struct slista));
    p_temp->informatia_utila=valoare;
    p_temp.urmator=NULL;
    p_ls.urmator=p_temp;
    }
    d) void adaugare_element(struct slista * p_ls, int valoare)
    {
    struct slista *p_temp;
    p_temp=(struct slista *) malloc (sizeof(struct slista));
    p_temp->informatia_utila=valoare;
    p_temp->urmator=NULL;
    p_ls->urmator=p_temp->urmator;
    }
    e) void adaugare_element(struct slista * p_ls, int valoare)
    {
    struct slista *p_temp;
    p_temp=(struct slista *) malloc (sizeof(struct slista));
    p_temp.informatia_utila=valoare;
    p_temp.urmator=NULL;
    p_ls.urmator=p_temp;
    }
    
    
    
19. Cautarea intr-o lista simpla este realizata de:
    a) functia cu tre parametri si anume: parametrul unu este pointerul spre caul listei, parametrul doi indica pozitia elementului cautat si parametrul trei da valoarea cheii de cautare
    b) functia care are doi parametri si anume: cheia si pozitia; pointerul cu care se refera primul element este obligatoriu definit variabila statica;
    c) o functie care returneaza NULL d)functia:
    struct slist *( cautare struct slist * plist, valoare)
    {
    struct slist p_temp;
    for(p_temp=plist; p_temp != NULL; p_temp=p_temp->p_urmator)
    if(p_temp->informatia_utila == valoare) return (p_temp);
    return(NULL);
    }
    d) o functie care mai intai traverseaza intrega lista pentru a vedea ca nu este lista vida si dupa aceea se executa cautarea dupa valoare si dupa cheie
    e) functia:
    struct slist *( cautare struct slist * plist, valoare)
    {
    struct slist p_temp;
    for(p_temp=plist; p_temp != NULL; p_temp=p_temp->p_urmator)
    if(p_temp->informatia_utila == valoare) return (p_temp);
    else functia:
    return(NULL);
    }
    
20. Interschimbul elementelor consecutive ale masivului unidimensional
    definit prin:
    int x[100;
    se realizeaza :
    a) direct intre cele doua elemente
    b) folosind doua variabile de lucru definite prin instructiunea
    int a,b;
    ...............
    a=x[i];
    b=x[i+1];
    x[i]=b;
    x[i+1]=a;
    ...........
    c) folosind o singura variabila elementara, obligatoriu definita statica temp, prin secventa:
    temp=x[i];
    x[i+1]=x[i];
    x[i]=temp;
    d) folosind o singura variabila elementara, obligatoriu denumita temp definita prin
    int temp;
    utilizata prin secventa:
    temp=x[i];
    x[i]=x[i+1];
    x[i]=temp;
    e)folosind o singura variabila elementara, denumita temp, prin secventa:
    temp=x[i];
    x[i+1]=x[i];
    x[i]=temp;
    
    
21. Variabila ptr definita prin:
    int **ptr[];
    a) nu este o variabila elementara
    b) este un vector de pointeri multiplii
    c) este vector de pointeri care memoreaza adresele unor zone de memorie de tip intreg sau pointeri spre intreg
    d) este un vector de pointeri spre pointeri spre int
    e) se refera prin expresia &&ptr