Minciuna ca natura umana are limitele ei. Mincinosul este persoana care: - face diferenta clara intre adevar si altceva - asociaza faptelor adevarate niste texte diferite, numite minciuni - propaga minciunile fara jena tuturor care au aplecare spre asa ceva - mareste diversitatea textelor diferite, astfel incat unui adevar i se asociaza mai multe minciuni. Minciunile nevinovate sunt acelea facute involuntar, care nu au efecte asupra nimanui, dar care creaza o stare de bine celor carora le sunt spuse. Minciunile involuntare sunt realizate din reflex pentru a cera o imagine favorabila persoanei care scoate porumbelul pe gura, fiind extrem de important pentru el sa para ceea ce nu este. Minciuna de acoperire vine sa arate ca cel ce o declama a executat ceea ce a avut de facut dar: - a uitat caietul cu teme acasa - i s-a furat caietul - a pierdut caietul - nu-si aminteste unde este acel caiet. Minciuna dovedita este stadiul cel mai putin favorabil mai ales atunci cand cel care a inventat textul primeste certificarea clara ca adevarul este cu totul altul. De aici si vorba: l-am prins cu minciuna. Sau: minciuna are picioare scurte. |