Va urma si aceasta tratare dupa 26 ianuarie 2015.
Managementul de proiect este un lucru exceptional, pentru ca a adus utilizarea de resurse la nivelul cel mai inalt de eficienta. Internetul, magazilele online si mai ales chirurgia de azi nici nu se concep fara existenta managementului de proiecte. Managementul de proiect este in egala masura o stiinta dar si o arta. Este o stiinta pentru ca se invata si se adreseaza celor perseverenti, este o arta pentru ca presupune talent, inspiratie si dorinta permanenta de autodepasire. Exista pe de o parte proiectul si pe de alta parte, managerul de proiect. Un manager de proiect de-a lungul timpului se ocupa de mai multe proiecte. Unele proiecte sunt de succes, iar altele sunt esecuri. Din toate proiectele, managerul are ce invata. Numai ca dupa incheierea fiecarui proiect, managerul trebuie sa faca o analiza calitativa dar mai ales, o analiza cantitativa, dupa care functie de rezultatele numerice obtinute, sa conchida ca proiectul de care s-a ocupat a fost un proiect de succes sau din contra, a fost un esec. Daca a fost un esec, va trebui sa vada cauzele care au dus ca proiectul sa se intrerupa brusc fara a fi finalizat sau de ce produsul finit obtinut nu indeplineste conditiile cerute de beneficiar sau de finantator. daca proiectul a fost unul de succes, trebuie sa-l determine pe manager sa caute si alte oferte care sa aiba o probabilitate importanta ca la final, sa se inregistreze, de asemenea, tot un succes. In continuare, va fi luat un proiect concret, pe care il voi numi generic PRALPI, care s-a derulat pe un an si pentru care exista colectate toate datele, astfel incat sa se realizeze atat analiza calitativa, cat si analiza cantitativa. Pentru evaluarea cantitativa se foloseste pentru fiecare activitate un indicator unde x_j este nivelul planificat, iar y_j este nivelul efectiv. Acest indicator va fi agregat ulterior ca termen al unei sume, calculandu-se o medie aritmetica simpla, nefiind necesar sa se asocieze ponderi activitatilor, intrucat acestea sunt considerate la fel de importante toate.
A₀₁: Definirea obiectivului pentru proiectul PRALPIconsta in fixarea unui inel metalic intr-un material dur, de grosime 5mm.
Definirea obiectivului, din punctul meu de vedere este foarte clara, intrucat, arata ceea ce trebuie facut. I₀₁ = 1
A₀₂: alegerea executantului, a fost extrem de dificila, pentru ca din 40 de meseriasi cu care am discutat unul singur cunostea procedura si executa in mod curent astel de activitati, ceilalti fie nu stiau despre ce este vorba, fie considerau activitatea complicata si riscanta, datorita proprietatilor particulare ale materialului si riscurilor legate de ruperea burghiului, de deteriorare a materialului sau gresirea traiectoriei canalului obtinut. Alegerea facuta, nu a mai fost de fapt o alegere, x₂=2 si y₂=2, pentru a se vorbi de o alegere la nivel de alternativa, ca minim, ceea ce conduce la obtinerea I₀₂ = 0,50
A₀₃: Asigurarea resurselor financiare pentru proiectul PRALPIasa cum rezulta din studierea tarifelor de la noi dar si din alte tari, pretul nu este mai mare de 200EURO daca se includ manopera, materialele si inelul care se fixeaza in materialul dur de care dispun deja intrucat a fost achizitionat de ceva vreme.
Avand in vedere nivelul scazut al costurilor totale, considera ca activitatea de asigurare a resurselor financiare este integral indeplinita de catre mine, chiar am asigurat si unele rezerve pentru eventuale materiale care sunt necesare si pe care nu le-am avut nici eu in vedere si nici executantul, ceea ce conduce la obtinerea I₀₃ = 1,00.
A₀₄: Efectuarea procedurii specifice proiectulului PRALPI presupune mai multi pasi dintre care enumar:
- asigurarea conditiilor privind curatenia locului de desfasurare
- dispunerea materialelor si echipamentelor la locul potrivit
- explicarea fiecarui pas si riscurile existente
- trasarea punctului de start pe suprafata la vedere a materialului dus
- trasarea punctului de iesire a burghiului pe suprafata care devine ascunsa a materialului dur
- alegerea spiralului si fixarea acestuia in burghiu
- pregatirea executarii strapungerii materialului dur
- realizarea canalului prin actionarea rotopercutorului
- fixarea inelului pe canal
- analiza calitatii operatiei de executare a canalului
- efectuarea de finisaje.
Am observat ca executantul a trasat corect punctul de intrare si pe cel de iesire, numai ca la executie, a fixat spiralul pe partea care va fi ascunsa si iesirea sipralului s-a facut la o distanta de 5mm fata de punctul trasat pe suprafata neteda a materialului dur, ceea ce considera o eroare importanta si din cei 11 pasi cel mai important, a fost ratat, de aceea x₀₄ = 11, iar y₀₄ = 1, mergandu-se prin utilizarea valorii complementare de a penaliza, 10 pasi au fost corecti, din 11 insa un pas a fost executat gresit, rezulta I₀₄ = 0,09.
Partea la vedere a partii dure si a inelului, arata ce ceea ce a fost fixat la derularea procedurii PRALPI necesita corectii care se fac din mers, ceea ce presupune inlocuirea inelului cu un altul cu o grosime mai mare, cu un diametru interior mai mare si din alt material, bronz mat, invechit fortat prin procedee chimice.
A₀₅: Largirea canalului PRALPI folosind un spiral de 3,5mm si o masina electrica special achizitionata din moment ce niciun executant cu care am discutat nu discpunea nici de spirale intr-o mare varietate si nici de masini rotopercutoare eficiente avand in vedere duritatea materialului. A fost o sansa pentru mine ca primul executant a dispus de o astfel de masina. Am invatat cu greu sa folosesc spiralul si masina rotopercutoare mai ales din cauza ca trebuia sa o inclin putin din cauca canalului cam oblic. Am reusit cu bine si I₀₅ = 1,00.
A₀₆: Achizitionarea inelului de 3,5mm a fost o mica aventura intrucat magazinele de constructii nu au, iar meseriasii care au il vand incluzand manopera. Am gasit un meserias destul de dezodonat care avea ceva aproximativ fata de ceea ce cautam si aici ma refer la diametrul interior care trebuia sa fie de 15mm, iar ceea ce am achizitionat era de 22mm si pentru ca pretul a fost mai mare si diametrul a fost mai mare, deci numai faptul ca avea 3,5mm x₀₅ = 11 si y₀₅ = 1 rezulta I₀₆ = 0,33.
A₀₇: Largirea canalului PRALPI folosind un spiral de 4,0mm am executat-o rapid caci am invatat atat cum se fixeaza spiralul dar si cum se utilizeaza masina rotopercutoare in plan oblic. Am comandat la un magazin online inelul cu de 4mm si cu diametrul interior dorit, tot din bronz patinat si dupa efectuarea largirii l-am montat, I₀₇ = 1,00.
A₀₈: Largirea canalului PRALPI folosind un spiral de 5,0mm am executat-o rapid caci am invatat atat cum se fixeaza spiralul dar si cum se utilizeaza masina rotopercutoare in plan oblic. Am comandat de la acelasi magazin online inelul cu de 5mm si cu diametrul interior de 19mm, tot din bronz nepatinat pentru a vedea cum arata si dupa efectuarea largirii l-am montat singur, I₀₈ = 1,00.
A₀₉: Largirea canalului PRALPI folosind un spiral de 6,0mm am executat-o rapid caci am invatat atat cum se fixeaza spiralul dar si cum se utilizeaza masina rotopercutoare in plan oblic. Am comandat de la acelasi magazin online inelul cu de 6mm dar cu diametrul interior de 19mm, dar mi-a sosit un inel cu diametrul de 15mm tot din bronz nepatinat pentru a vedea cum arata. Dupa efectuarea largirii am incercat sa-l montez singur, dar am observat ca din cauza curburii stranse am fost obligat sa fac o corectie la canal si sa-l fac sa nu mai fie oblic, ceea ce a condus la obtinerea in partea neteda a unei noi iesiri, probabil acolo unde fusese dat semnul de catre primul executant. Cele doua orificii aratau rau si am procedat la astuparea celui initial folosind un chit care are o culoare foarte apropiata de culoarea materialului dur, deci I₀₉ = 0,16, pentru ca:
- canalul orizontal exista
- dimensiunea diametrului inerior e diferita de ceea ce trebuia
- a aparut un nou loc de iesire al canalului
- chitul de acoperire a orificiului initial se vede la o atenta analiza
- canalul are o forma de Y in interiorul materialului dur
- la viitoare operatoii de largire nu stiu cum se vor derula lucrurile. Rezulta y₀₈ = 1 si y₀₈ = 6
A₁₀: Largirea canalului PRALPI folosind un spiral de 8,0mm am executat-o rapid caci am invatat atat cum se fixeaza spiralul dar si cum se utilizeaza masina rotopercutoare in plan orizontal acum si am considerat ca este momentul sa sar peste diametrul de 7mm. Am comandat de la acelasi magazin online inelul cu de 8mm si cu diametrul interior de 15mm, tot din bronz nepatinat pentru a vedea cum arata si dupa efectuarea largirii l-am montat singur, I₁₀ = 1,00.
A₁₁: Largirea canalului PRALPI folosind un spiral de 10,0mm am executat-o rapid caci am invatat atat cum se fixeaza spiralul dar si cum se utilizeaza masina rotopercutoare in plan orizontal acum si am considerat ca este momentul sa sar peste diametrul de 9mm. Am comandat de la acelasi magazin online inelul cu de 10mm si cu diametrul interior de 19mm, tot din bronz patinat pentru a vedea cum arata si dupa efectuarea largirii l-am montat singur, I₀₆ = 1,00.
A₁₂: Largirea canalului PRALPI folosind un spiral de 12,0mm am executat-o rapid. Am comandat de la acelasi magazin online inelul cu de 12mm si cu diametrul interior de 15mm, tot din bronz nepatinat pentru ca am vazut cum arata, fiind multumit de aspect si dupa efectuarea largirii l-am montat singur, I₁₂ = 1,00.
A₁₃: Largirea canalului PRALPI folosind un spiral de 15,0mm am executat-o rapid . Am comandat de la un alt magazin online inelul cu de 15mm grosime si cu diametrul interior de 12mm cu un pic de teama ca voi fi nevoit sa largesc cu un spiral de 16-17 canalul datorita curburii stranse. Ideia nu este originala, ci mi-am reamintit de un proiect international si am vazut intr-o sala cu calculatoare, cum organizatorii legasera monitoarele de calculatoare cu lanturi foarte groase pentru a-i descuraja pe joti. Era ceva foarte urat dar spuneau ei ca grosimea lanturilor si strasnicia cu care erau ferecate cu lacate ii descuraja pe hoti. In cazul meu, m-am gandit sa inlocuiesc surubul punand unul care se desurubeaza numai cu o cheie speciala, unica, asa cum este la capacele si la jentile automobilelor cu sistemele antifurt. Inelul este tot din bronz patinat caci arata bine si l-am montat singur, I₁₃ = 1,00.
Valoarea indicatorului agregat de 0,723 arata ca procesul de derulare a proiectului PRAPPI a decurs in conditii bune si nu foarte bune cum ar fi trebuit, mai ales ca din partea mea eu am asigurat toate conditiile. Executantii au introdus o serie de improvizatii care au alterat calitatea proiectului in ansamblul sau.

Activitatea	Denumire activitate2	Valoare indicator Ij
A01	Definire obiectiv	1,00
A02	Alegere executant	0,50
A03	Asigurarea resurselor financiare	1,00
A04	Efectuarea procedurii PRALP	0,09
A05	Largirea canalului PRALP la 3,5mm	0,33
A06	Achizitionare inel 3,5mm	0,33
A07	Largirea canalului PRALP la 4,00mm	1,00
A08	Largirea canalului PRALP la 5,00mm	1,00
A09	Largirea canalului PRALP la 6,00mm	0,16
A10	Largirea canalului PRALP la 8,00mm	1,00
A11	Largirea canalului PRALP la 10,00mm	1,00
A12	Largirea canalului PRALP la 12,00mm	1,00
A13	Largirea canalului PRALP la 15,00mm	1,00
A15	Valoare indicator agregat IA	0,723

Ceea ce s-a urmarit este realizarea unei banale placi dintr-un material dur, pe care sa apara un numar de masina, un numar loc parcare, numarul autorizatiei si un semn de avertizare ca cine parcheaza pe acel loc, risca sa i se ridice masina, pentru ca m-am saturat sa gasesc locul ocupat si placuta sa tot dispara din cauza va nu este solida si nu este nici prinsa bine de un gard din fier forjat. Trebuie sa remarc faptul ca unde totul depinde de mine, indicatorul este cu valoare maxima, iar in toate cazurile in care apar executanti sau vanzatori, indicele are valori subunitare, ceea ce arata ca acestia nu au fost bine alesi. Trebuie instituita regula ca mai intai de a colabora cu cineva, trebuie vazut ce a lucrat si cum a lucrat pentru altii si care sunt certificarile obtinute. Este absolut necesar sa imbunatatesc selectia executantilor, sa vad daca dispun de materiale, de dispozitive si de echipamente, sa vad daca cunosc procedurile si sa solicit simularea executiei pasilor, pentru a ma convinge ca nu exista diferenta intre teorie si practica.
Analiza de cost trebuie facuta separat, insa din start se va observa ca ceea ce s-a petrecut nu indeplineste cerintele de management de proiect, intrucat multe din activitati au fost executate de mine si a trebuit sa achizitionez masina de gaurit rotopercutoare care in niciun caz nu s-a amortizat si ea trebuie trecuta daca nu toata, cel putin 70% la cheltuieli ceea ce face ca obiectivul ales sa fie extrem de costisitor. Am contactat o firma din Craiova pentru a realiza pasi necesari atingerii obiectivului, insa neprimind raspuns am apelat la o chestie improvizata pe care am numit-o proiect si deci careia am cautat sa-i asigur un management adecvat, fara a reusi in totalitate. Va trebui sa definesc ce inseamna un proiect de succes. Intrucat am realizat ce mi-am propus, chiar daca nu este perfect, proiectul este de succes. Ar fi fost un proiect ratat daca:
- nu realiza obiectivul propus
- era intrerupt la jumatatea drumului
- canalul dat era de neutilizat
- nu reuseam sa prind tablita
- tablita disparea a doua zi
- efectul ar fi fost nul, daca ocuparea abuziva a locului de parcare ar fi ramas tot la acelasi nivel
- ceea ce am cumparat s-ar deteriora vazand cu ochii prin nefolosire.
Indicatorul agregat trebuie memorat undeva si trebuie pus langa alte proiecte si la un moment dat va trebui facuta o evaluare a mea ca manager de proiecte si in final sa conchid ca am avut proiecte de succes sau din contra, am avut proiecte ratate. Un manager de proiect trebuie analizat si prin prisma complexitatii proiectelor realizate, dar aceasta este o alta problema care trebuie tratata separat. Voi face acest lucru chiar pentru acespt proiect, pentru ca orice proiect are si un indice agregat de executie dar si un indice de complexitate. Nu exista o analiza completa fara a lua in considerare calitatea executiei dar si complexitatea proiectului. Problema agregarii calitate/complexitate este mai dificila si necesita o abordare speciala, fiind necesar sa se ia in considerare ponderi, de care voi dispune dupa 26 ianuarie, cand studentii de la masterul IE vor da examenul de SQ - software quality si atunci voi avea de la ei ceea ce mai intereseaza, adica punctaje pe baza carora sa calculez coeficientii de importanta.