Rar mi se intampla sa fiu luat prin surprindere de persoanele pe care le cunosc de mult timp. Stelian STANCU, profesorul din catedra de Cibernetica Economica, l-am cunoscut ca pe un student stralucit, ca pe un asistent universitar special si rand pe rand pa pe un lector universitar cu reultate dintre cele mai bune. Conferentiarul universitar si mai apoi profesorul universitar Stelian STANCU imi confirma de fiecare data ca ma aflu in fata unui tanar deosebit de valoros. Cartile sale stiintifice primite cu dedicatie de la Stelica, pentru ca asa l-am alintat dintotdeauna, erau dovezile certe ca performanta sa didactica este de top.
S-a intamplat sa ne vedem in cursul anului universitar 2013-2014, pe primavara, la sala 2314 unde este secretariatul DICE si sa discutam. Stelica mi-a zis ca are placerea sa-mi faca o surpriza. In zilele urmatoare, mai precis pe 4 martie 2014, intr-adevar a venit si surpriza. Era vorba de cartea de poeme Urme pe nisip - introspectie sentimentala. Nu a fost o surpriza, ci a fost marea surpriza.
El mi-a daruit o carte cu autograf. pentru prima data am aflat atunci ca Stelica este un artist. A trecut cu mare greutate timpul pana cand am ajuns acasa, astfel incat in liniste sa citesc cu mare atentie versuri scrise de Steian STANCU-Izvoru. Volumul contine creatii ale poetului datate incepand cu poenul Fericirea vine dinautru, datat 12.02.2011 si incheind cu poemul intitulat De ziua ta fiinta draga, datat 11.01.2014. Socheaza rigurozitatea tratarilor, prin faptul ca autorul indica ziua, ora si minutul in care a finalizat fiecare dintre constructiile sale, toate fiind dedicate autoanalizei orientata spre a stabili distanta dintre sinele real si proiectia imaginii ideale a sinelui, pe coordonatele unui spatiu atemporal. Am citi destul de multa poezie, am citi carti de amaliza a poeziilor, carti si mai noi dar si mai vechi, insa Stelian STANCU-Izvoru trebuie analizat cu alte instrumente. Ma gandeam la Dan BARBILIAN, matematicianul, care poet fiind - Ion BARBU - a trebuit studiat dintr-o alta perspectiva. In cazul de fata lucrurile sunt si mai complexe, caci Stelian STANCU-Izvoru este simatematician si poet dar este si cibernetician. Eu stiind aceste detalii nu am cum sa nu analizez opera sa ca fiind rezultatul natural al imbinarii celor trei arii ale cunoasterii, atat de moderne si de necesare pentru dezvoltarea unei personalitati veritabile. De la pagina 15 pana la pagina 379 sunt numeroase poeme, de lungimi foarte variate, autorul concentrand la maximum continutul si ideile la nivel de vers si de poem, fara a lasa necizelata fiecare constructie. Am cautat asemanari cu alti poeti. Am cautat teme comune din alte poezii citite de mine in ultimul timp. Nu am gasit. Stelian STANCU-Izvoru este o voce noua, individuala si matura, care apare in peisajul literaturii de valoare, cred, dupa multi ani de truda, nevazuti, dar stiuti numai de el.
La interval de cateva saptamani, Stelica m-a intalnit pe5 mai 2014 si mi-a oferit o alta lucrare scrisa de el. Este vorba de lucrarea Un nou inceput
pe care am citit-o cu atentie in saptamana care a urmat momentului in care autorul mi-a oferit-o.
Mi-am dat seama ca am in fata o personalitate complexa, un specialist de exceptie, care dupa ce a studiat Sectia de Cibernetica a facultatii de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica, a urmat cursurile Facultatii de Matematica d la Universitatea din Bucuresti, a profesat in domeniul ciberneticii. Folosind rigurozitatea instrumentelor dobandite in facultate si bazandu-se pe o solida cultura dobandita prin studiu individual temeinic, a reusit sa duca toate acumularile spre acea poezie de mare deschidere si profunzime, pentru care nicio clipa acordata nu este inseamna un efort prea mare. Lucrarea contine poezii, cugetari si maxime, dar si o tragedie in versuri in care sunt supuse unei analize bazate pe ceea ce ofera secolul al XXI-lea asupra vietii sau a mortii. Este stabilit un nou raport intre pacea sufletului si infern. Pornind de la modelul unei piese de teatru antic, Stelian STANCU-Izvoru, dezvolta un demers modern, iar personajele din mitologia antica, prin modernitatea discursului, evidentiaza acele acumulari calitative ale celor peste douazeci de secole de trairi moderne ale omului confruntat cu problemele de viata si de moarte, probleme universale. Introducerea corului vine sa dea noi valente de atitudine privind judecata colectiva pentru fiecare problema. Invocarea Domnului pentru a face barca din pluta (pg.317) evidentiaza o dorinta realizabila, lucru putin intalnit in lucrarile de altadata in care dorintele depasau cu mult ceea ce un muritor avea capacitatea de a realiza. Incheierea acestei piese are un mesaj clar, ce trebuie inteles de toti: drumul spre iad este ales, asumat si pregatit prin fapte concrete De a trai fara de lege/ Sau dupa legea celui rau/ Si a uita ca drumul duce/ In iad la diavol, nu la Dumnezeu.
Cele doua lucrari, reprezinta rodul unei munci intense, in acre poetul Steian STANCU-Izvoru, ne introduce intr-un univers nebanuit ca dimensiune, traire si sensibilitate. Fiecare cuvant este la locul lui, fiecare metafora are o semnificatie care conduce pe cititor intr-o lume noua, plina de neprevazut. Poetul si-a construit poemele intr-un mod extrem diferit, rimele fiind de-a dreptul surprinzatoare, curate si mai ales potrivite, fara a gasi elemente care sa arate ca ceva este fortat, rugos sau disproportionat. De cand, in 1965 am scris despre poezia lui Gheorghe MATEI, poet si coleg de liceu, care a publicat in ziarul Secera si ciocanul de Pitesti, nu am simtit pl;acerea de amai scrie despre un poet, cu acea placere pe care opera o impune. Am mai scris cate ceva, dar fie ironic, fie criticand virulent, cu placere, nu. A venit momentul Steian STANCU-Izvoru, care mi-a redeschis placerea de a scrie despre un poet si poemele lui, caci placerea de a citi poezie am avut-o tot timpul.
afisat azi 13 septembrie 2013
