CERBUL DE AUR'40 TRECUTUL PREZENTUL VECHI CADERILE A TREIA RELUARE UN ESEC SIGUR MANIPULARE SI ATAT O ALTA STRUCTURARE PROIECTUL ALTFEL SEPTEMBRIE 2008 SI BANAL CONCLUZII TRECUTUL
.
In sonetul VENETIA marele EMINESCU incheie: Nu-nvie mortii, in zadar copile!
si apare intrebarea de ce cu atata insistenta se resuscita festivalul de la Brasov, cand de fiecare data s-a vazut ca este nascut sa moara.
Trecutul este mereu frumos, dulce si trebuie rememorat, asa, frumos si dulce.
Daca se priveste la rece, festivalul de la Brasov a inceput prost si a sfarsit tot asa.
Singurul lucru memorabil a fost Sile Dinicu cu orchestra sa. El era un foarte mare maestru si nu putea fi altcineva la pupitrul orchestrei.
Festivalul a debutat, ziceam, rau.
Melodii putine.
Concurenti putini.
Juriu slab.
Criterii slabe de selectie.
Lipsa de intuitie.
Valoare mica a premiului.
Sala mica de spectacol.
Ecou international redus.
Lipsa perspectivei pentru castigator, pe care un festival serios o asigura.
Prin tot ce a facut, festivalul a demonstrat faptic aceste carente care era acompaniate si de altele.
Au castigat marele premiu cantareti care nu au mai aratat nimic sau nu au insemnat nimic in viitorul muzicii usoare.
Au participat tineri care au plecat cu mana goala dar care cu timpul au dovedit ca sunt adevarate vedete. Toata lumea stie DOI: pe J.I. si pe C.A. sau unii care au plecat cu mana goala dar care la Eurovision au luat premii.
Pentru unii festivalul a insemnat rampa de plecare si nu de lansare. Dupa ce au castigat oarece si-au luat talpasita din Romanica, iar acolo unde au mas, s-au pierdut ca ultimii anonimi.
Vae victis, cum zicem noi aicilsa pe Dambovita...
Pentru romanasii nostri parca a fost un facut. S-au dus acolo sa faca si ei ceva si au venit cu coada intre picioare. Erau in spectacole de nerecunoscut. Miza era atat de mare incat saracutii se pierdeau si erau de nerecunoscut.
O santeuza spunea pe r atat de afectat incat credeai ca nu mai este romancuta de-a noastra ci vorbea ceva de neanteles.
O alta, vai de ea, numai fustulita era de ea si pantofiorii luciosi ca voce nu prea avea si ragea, vai, mama ei, de te spariai.
Iar un el, a aparut de parca nu era el, timid, nesigur si cu o voce de parca era de pe alt taram. Asa ca de aceea cei ce s-au derulat la Brasov au exasperat de cateva ori, pana a venit o fata cu o melodie cu iz grecesc si cu regie perfecta si i-a lasat pe toti cu gura cascata. A luat cerbul si dusa a fost.
Am auzit cate ceva de faptul ca dupa 2000 nu a fost preluata ca o regina si tratata tot asa. Sa avem raison, moncher, dar daca ai plecat este bine sa nu te uiti inapoi si daca te uiti, nu pretinde sa te mai iubeasca cineva si daca pretinzi, nu te mira de toate nasoliile care te napadesc la reintoarcere.
Vechea forma a avut si ceva bunicel.
In acele vremi au venit niste cantareti mari de pe alte meleaguri, americani, frantuzoaice, italieni si chiar si Amalia de la Portugalia cu fadoul ei cu tot.
se vedea de la o posta profesionalismul, arta si de ceni, clasa de mare vedeta a multora dintre ei, chiar daca tereza era din tara vecina sau Radmila tot asa.
.................................
.................................
.................................
.................................
................................. revenire
De cand s-a clocit ideea unei noi reluari fortate a festivalului, s-au pus in miscare mecanismele diabolice ale paparii de banut public, cu nesat.
S-a inventat preselectia.
Au fost date reguli si au aparut:
- un juriu, nu prea mult modificat de cel de la EUROVISION, cu consecintele catastrofale in prelungiri
- un program de selectie si cu telespectatori
- o finala.
In finala au intrat ... melodii cantate de diversi.
Juriul si-a facut datoria in limitele sale de capacitate si mai ales dupa interesele pe care.
Spectatorii au votat, vai de ei, dar degeaba. Asa ca a iesit o participare care vrea sa impace si capra si varza.
Juriul a fost format, ca si la fazele anterioare ale selectiei nationale, din realizatorul tv Titus Munteanu, interpreta Dida Dragan, jurnalista Liliana Levinta, compozitorii Adrian Ordean, Mihai Alexandru si Andrei Kerestely si regizorul muzical Alexandra Cepraga.
Festivalul a murit! Traiasca festivalul! Cam asa se spune despre aceasta pasare Phoenix a muzicii usoare romanesti.
Este numai chestiune de dimensiune. Dimensiunea de business, dimensiunea de arta, dimensiunea de competitie si mai ales, dimensiunea de perspectiva.
Asa cum stau lucrurile acum cu foscaiala de Dambovita, cu presiuni, cu starlete si fara esenta, clar, oricati de multi bani se vor baga in festival, nu va rezista.
Festivalurile sunt deja forme de manifestare artistica desuete si numai introducerea de elemente noi, revolutionare le trezesc la viata.
Altfel, festivalurile vor fi simple conventii in care unii vin, fac playback cu nerusinare, pleaca si ca la premiile de la clasa intaia, urca pe podiumul de premiere toti cei care au concurat.
Daca se deszvolta un proiect, clar ca festivalul va impune un stil. Daca se definesc reguli clare, clar ca va avea succes financiar, de public si la artisti. Toata lumea trebuie sa castige un pic. Nu mult, dar toti trebuie sa castige bine. Oricum ce a facut sambata 1 martie anul de gratie 2008 TVR, a fost o mare mizerie, un exemplu jalnic de manipulare, exact ceea ce nu trebuie facut, daca se doreste reabilitatea festivalului. Acolo nu au fost in stare decat sa arate fata reala a unor indivizi avizi de a mai ciuguli de la buget ceva, pentru a le fi lor foarte bine. Foamea le este in gat. Pe un astfel de teren, clar nu trebuie sa se mearga, nu trebuie sa se continue. Pana nu se va sparge buboiul su va fi curatat puroiul de acolo, nu se va face un pas inainte. Daca editiile anterioare au fost slabe sau mediocre, la o re-reluare a Cerbului, cuvantul catastrofa este deja foarte bland.
Catastrofa va fi.
Se vor amesteca pilaraia, incompetenta, prostul gust, megalomania, provincialismul bucurestenilor parveniti si va iesi un ghiveci nasol, rau de tot.
Decat asa, mai bine fara.
daca insa se va merge pe un proiect, altfel vor sta lucrurile. Verticalitatea inseamna calitate.
Manageentul de proiect este la ordinea zilei.