DISCURI

	Spectacol din anul 1998 cu contributie internationala avad un cor italian, dansatori flamenco din Barcelona, ansamblul honvezilor din Budapesta, spectacolul a fost in aer liber. Distributia a inclus: Carmen:Malgorzata Walewska Don Jose: mario Malagnini Escamillo:Boaz Senator Micaela: Ulrike Sonntag Zuniga: Ivan Tomasev Senzatia a fost de playback, intrucat solistii au deplasari ample, scena este extrem de larga si sunetul nu are cum sa fie captat. Mi-a adus aminte de spectacolele lui Ceausescu de pe stadioane, unde totul era inregistrat in studiouri si acolo, la fata locului, toti doar mimau. Acesta este tributul locatiei cu mii de spectatori, unde sunetul trebuie sa se auda impecabil, actorii sa se miste, decorurile sa fie cat mai naturale, sa apara cai, armate si sute de figuranti.
	Este altceva. Voci nelatine, un alt temperament, nordic parca. Rise Stevens - Carmen si Jan Peerce - Don Jose.
	Discul pe vinil cu inregistrarea din 19.02.1959 din spectacolul de la Tokio il socotesc un document pentru ca: - este o inregistrare de foarte buna calitate - este un spectacol eveniment, in care apar niste voci speciale, la maturitate - are ritm - nu este o suse cum se incearca pe la Bucuresti cu tot felul de combinatii sub etichete stralucitoare gen baletul rus, gen corul operei Scala sau mai stiu eu ce aiureala. Realizat de Electrecord in 1984, opera este cantata in limba italiana. Giulietta SIMIONATO este matura, are nerv si mai ales este mezzosoprana dramatica. Don Jose este in marele Mario del MONACO un personaj excelent, o voce pe care o recunosti dintr-o mie. I se potriveste si acest rol ca o manusa. Scipio COLOMBO este foarte bun. Gabriella TUCCI este o Micaela foarte naturala, care canta superb si mai ales stie sa sufere demn. Discul se asculta pentru tot ce contine, inclusiv micutii japonezi care alcatuiesc corul si care au inteles ce trebuie sa faca si chiar fac bine acel lucru.
	Opera cantata in italiana este altceva. Cum multe opere se canta in italiana ca au compozitori italieni, nu supara foarte mult, desi marile arii se cer a fi cantate ca la mama lor, adica in franceza. N-a fost sa fie, dar aceasta experienta devine interesanta cu aceste foarte mari voci.
	Contine arii celebre din opere, precum Casta Diva - Norma de bellini, Una voce paco - Barbierul din Sevilla de Rossini, Qui la voce sua soave - Il Puritani de Bellini, Non, Non! - Romeo si julieta de Gounod, Vissi d'arte - Tosca de Puccini, L'amour est un enfant de boheme - Carmen de Bizet si inca altele. Interpretarea este studiata, facuta in studio si foarte ingrijita. Vocea Angelei Gheorghiu se distinge de la o posta prin dramatism si mai ales prin nuantele speciale care fac valoarea.
	O voce cu totul speciala. Dramatica acolo unde trebuie, clara peste tot. este soprana care putea urca pe orice scena cu tot atat succes cu care urca acum multe romance care au sansa de a nu fi incorsetate de standardele unui regim totalitar. Numai un talent de exceptie i-au permis sa iasa si spre vestToulousse, Torino, Geneva, Tokio, Berlin, Munchen, Viena, Hamburg,Covent Garden, Verona, Scala - 1987. trebuiau facute inregistrari cu aceasta mare voce, mult mai multe inregistrari, pentru a arata ca a existat un mare talent si o si mai mare voce.
	Corul este din Dresda, Il Duca este Franco Bonisolli, Rigoletto este Rolando Panerai si Glida este Margherita Rinaldi.
	Este chiar cea mai buna inregistrare pe care o am vis-a-vis de opera aceasta. Este realizata in 1964, cu corul, orchestra Operei Scala din Milano vandu-l la pupitru pe rafael KUBELIK. Distributia este de exceptie. Dietrich Fischer-Dieskau, renata Sotto, carlo Bergonzi. Se vede de la o posta clasa.
	Este o inregistrare ceva mai veche, 1999, reusita. Vocile sunt clare, grave, dramatice. Plac. Distributia este internationala, iar in rolul Maddalena este romanca noastra Viorica CORTEZ.
	Sunt aici cele mai frumoase arii cantate de vocea inconfundabila a lui Joan Sutherland. Dramatismul din aria E Strano, frumusetea si acuratetea din Casta Diva lui Bellini (deja este un modele de interpretare alaturi de interpretarea Mariei Callas) si mai ales ariile din Lucia di lammermour, trebuie ascultate. Si comparate cu alte interpretari pentru a vedea care este profunzimea si mai ales pentru a vedea ca s-a atins perfectiunea aici. Inregistrarile sunt din 1995.
	Spectacolul de la MET din 1987, in care Sutherland, ceva in jur de 63 de ani face o demonstratie de mare clasa ca voce, ca prezenta scenica si mai ales ca talent, apare in La Traviata, Rigoletto si Lucia di lammermoor. canta impreuna cu Luciano Pavarotti, mult mai tanar, marele Leo Nucci si rand pe rand in Annina apare Hillary Johnson, in Alisa - Ariel Bybee si in Maddalena - Isola Jones. Bineanteles, totul este perfect, ca oricand, la MET.
	Aici canta Renata TEBALDI. O stiam din liceu de cand se transmiteau opere pe programul II de la Scala cu prezentari detaliate ale subiectului si a cantaretilor. Este o reintalnire. renata Tebaldi este inovativa. Este si o foarte buna actrita, ceea ce se vede din modul in care interpreteaza. Ea nu canta, joaca in spectacol. Se simte prin accentele sale dramatice. Este altceva.
	Am retinut aceasta inregistrare din 1963 de la Scala, pentru ca are in rolul principal pe marea Renata SCOTTO. Rolul lui Giorgio Germont este interpretat de marele bariton Ettore BASTIANINI.
	Inregistrarea este din 1938 14-15 septembrie. Canta in Turandot, marea Gina CIGNA. Calaf este Francesco MERLI, Liu este Magda OLIVERO, Timur - Luciano NERONI, etc. Pe cele doua CD-uri este un rezultat excelent. Bun pentru comparatii. ..