|
Informatica este aici. In orice clipa este informatica. Si totusi. Si totusi, multe trec rapid, se pierd si trecutul deja iese fara a mai fi intors, iar la intrebarea cum a fost candva, nu mai are cum sa se raspunda.
De aceea este necesar un muzeu al informaticii, al informaticii romanesti. Sa se vada de unde s-a pornit, cu cine s-a pornit si unde s-a ajuns. Proiectul unui stfel de muzeu virtual trebuie facut pentru ca: - nu costa bani - sunt suficiente instrumente cu care sa se reconstruiasca o realitate - exista si persoane interesate sa refaca trasee - inca mai exista echipamente si cei care le-au folosit - imaginatia permite o redare sugestiva a principiilor si mecanismelor - interactivitatea acopera elementele de curiozitate ce trebuie satisfacuta. Muzeul virtual trebuie sa fie in 3D cu siguranta. Sa porneasca in simetrie, pentru a nu plictisi si mai ales pentru a arata ceva. Asteptarea este paguboasa. La Muzeul de Computer Science (Computer History Museum) din Mountain View, California, USA, exista astfel de abordari, insa cu ceea ce s-a descoperit acolo in principal. Sunt si niste animatii ce se vad pe ecrane insa nu este vorba de un muzeu virtual in care oricine sa aiba posibilitatea de a vedea cum functioneaza efectiv toate instrumentele, mecanismele si masinile de clacul. La muzeul Dimitrie Leonida sunt stocate niste exponate ce vizeaza evolutia tehnicii de calcul pe dambovita, insa nu are cum sa se vorbeasca de un muzeu virtual, pentru ca NU SUNT: - create imaginile virtuale ale echipamentelor - definite interfete prin care vizitatorii sa le puna in functiune - realizate modalitati de a interactiona cu ele - proceduri prin care vizitatorii sa dea date de intrare - modalitati de a vedea cum functioneaza echipamentul pentru a efectua operatii cu datele introduse de vizitatori - concepute modalitati de a relua sau de a dirija viteza de miscare a elementelor mecanismelor - obtinute scheme de vizualizare a fragmentelor si detaliilor interesante. Abacul este o piesa importanta in aceasta istorie a informaticii. Este un cadru din lemn pe care sunt montate 10 tije metalice numerotate cu 1, 2, 3, .., 10, de jos in sus pe cadrul de lemn, unde sunt insirate cate 10 piese rotunjite, din care unele sunt de culoare inchisa. Oricine are posibilitatea de a dezvolta o teorie legata de capacitatea de a efectua calcule, stabilind magnitudinea numerelor cu care se va lucra, operatiile fiind adunarea si scaderea. Daca se doreste efectuarea adunarii numarului 2354 cu numarul 1237 se procedeaza astfel: - se culege numarul 2354 prin deplasarea spre stanga a 4 bile pe tija 1, 5 bile pe tija 2, 3 bile pe tija 3 si 2 bile pe tija 4 - adunarea se face mai intai cu unitatile; incercand sa se treca 7 bile de pe tija 1 spre stanga; ori in dreapta, pe tija 1 se afla numai 6 bile; ramane in stanga o bila si se deplaseaza pe tija 2 spre tanga o bila, ceea ce reprezinta transportul - se trece la adunarea zecilor, adica la a deplasa 3 bile spre stanga pe tija 2 - pentru a lucra cu sutele se foloseste tija 3, fiind necesar sa se deplaseze spre stanga 2 bile - pentru a aduna 2 mii cu o mie, se lucreaza pe tija 4, deplasand spre stanga o bila - in stanga se afla: pe tija 1 o bila, adica 1, pe tija 2 sunt noua bile, adica 9, pe tija 3 sunt cinci bile adica cifra 5, iar pe ultima tija sunt trei bile, adica cifra 3 reprezentand miile; citind de sus in jos numarul de bile, rezulta 3 la mii, 5 la sute, 9 la zeci si 1 la unitati, ceea ce inseamna ca numarul rezultat este 3591. Multi ani in magaziunele din fosta URSS sau din RSS Moldoveneasca, vanzatoarele uimeau prin usurinta de a face calcule extrem de rapide si de exacte folosind abacul, ceea ce in Bucuresti unde hotia era la mare rang, nu se preta, poentru ca toti ospatarii si vanzatorii faceau calculele strict in favoarea lor. In Bucuresti in notele de plata chelnerii nu uitau sa puna in pret spre a umfla nota de plata, chiar data in care se facea consumatia, iar vanzatoare care in viata lor nu fusesera in stare sa adune 2 cu doi, faceau calcule cu multe numere avand cate 3-4 cifre in memorie, nu numai adunari dar inmultiri si adunari in acelasi timp. Clientul de fiecare data pierzand cam 30 - 50%... |
|
|