Invatamantul superior este, a fost si va fi avangarda dezvoltarii unei societati. Desi s-a scandat la Revolutie Moarte intelectualilor! se vede cu ochiul liber, ca fara intelectuali, economia nu este viabila, ca fara cercetare nu exista dezvoltare, nu exista progres, iar eficienta economico-sociala este nula. Prin anii'50 cand cibernetica era considerata o stiinta reactionara, la Universitatea din Bucuresti lua fiinta sectia de MASINI DE CALCUL de la Facultatea de Matematica. Primele promotii au aratat ca ideea era excelenta. Au aparut si la Academia de Studii Economice facultatea de Cibernetica, iat la Politehnica din Bucuresti Sectia de Calculatoare in cadrul Automaticii. Sectia de MECANIZAREA SI AUTOMATIZAREA CALCULULUI ECONOMIC ce functiona din 1964 s-a transformat in Sectia de Informatica Economica. Celelalte universitati din tara si-au dezvoltat departamente de computer science. Au aparut facultati de calculatoare in politehnici si in universitati au aparut sectii de informatica pe langa facultatile de matematica.
S-a constituit o facultate de elita, cu foarte putini candidati pe loc la admitere, datorita autoselectiei si exigentei examenului. Se pica la admitere acolo cu medii care la multe facultati din tara depasau nota primului admis. Profesorii: Mircea PETRESCU Adrian PETRESCU Ioan DUMITRACHE Vlad IONESCU Nicolae CUPCEA Cristian GIUMALE Nicolae TAPUS Trandafir MOISA Valentin CRISTEA Valeriu IORGA Eugenia KALISZ Marian DOBRE Florica MOLDOVEANU Dorin IRIMESCU au reusit sa imprime un ritm alert nivelulului de implementare a celor mai noi cunostinte din computer science. Asa au aparut planurile de invatamant in care se studiau bazele hardware si compilatoare sau microprocesoare si sisteme de operare, folosind materiale de la marile universitati din America. Toti ceilalti care s-au bazat pe ceea ce se stia pe malurile Dambovitei in materie de computere, au ramas sa despice fir-n patru, pe terenuri sterile si cu sanse foarte mici de a progresa. Chiar s-au dezvoltat dupa model frantuzesc, sectii de informatica de gestiune la facultatile cu profil economic din universitati. Au aparut programe de dotare cu calculatoare si s-au dezvoltat centre de calcul la universitati. Centrul de calcul al Universitatii Bucuresti era celebru la vremea lui, iar profesorul Ioan VADUVA, directorul acestuia a contribuit substantial la consolidarea pozitiei acestui centru. Centru de calcul al ASE, de pe langa Catedra de Cibernetica era renumit prin calculatorul IBM'360 si mai apoi prin calculatorul IBM'370 din dotare. Tot aici erau doua calculatoare din seria FELIX si un calculator NOVA. Contractele cu intreprinderile permiteaqu implementarea cerintei de a lega invatamantul de productie si de cercetare. Era o transpunere a modelului american, in care profesorii si studentii au contact nemijlocit cu productia. Practicile bune nu s-au generalizat si prima problema de dupa Revolutie a fost ca aceste centre sa se disctruga. Cu timpul, ideea de policalificare a diluat zona de swucces a invatamantului de informatica unde chiar veneau cei mai buni candidati. S-a redus durata de in struire. Discipline obscure auy redus timpul alocat programarii calculatoarelor, in planurile de invatamant. Chiar admiterile au avut de suferit. Dupa revolutie, s-aq revenit la cel mai inalt nivel de dezvoltare a invatamantului de informatica. S-a derulat un program de dotare a invatamantului superior romanesc cu calculatoare personale IBM PS2. Asa au aparut cele mai performante laboratoare. S-a creat premisa calificarii celor mai buni specialisti. Numai ca industria de software romaneasca nu a urmat ritmul acesta de productie a specialistilor si specialistii tineri au plecat sa lucreze in strainatate la cele mai mari firme. Asa se explica faptul ca pentru prima data primele pagini de ziare nu mai vorbeau de romanii care mananca lebede, ci de informaticienii romani, care impuneau respect in America, in Franta, in Italia si in Germania. La Universitatea de Vest din Timisoara s-a dezvoltat o sectie de informatica economica si anual ies de pe bancile acesteia studenti bine pregatiti in programare, baze de date si analiza-proiectarea-programarea de sisteme informatice economice. O echipa puternica de profesori dezvolta activitati didactice si de cercetare, iar participarile la conferinte de specialitate si publicatiile in reviste de prestigiu, vin sa evidentieze eforturile pe care acestia le fac si mai ales eficienta cu care ei lucreaza. Ei sunt organizatorii unui prestigios eveniment al lumii informaticii economice, workshopul international IE&SI, care publica volumul comunicarilor, cum numai la casele foarte mari se obisnuieste. Cand omul vine la eveniment primeste volumul cu lucrari tiparit in limba engleza, in conditii grafice de exceptie. La Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi exista o catedra de Informatica Economica, desprinsa din 1998 dintr-o alta catedra, care acum cu un colectiv tanar si competent, indrumat cu discretie si multa intelepciune de profesorul Oprea Dumitru, reuseste sa se impuna astfel incat pe piata muncii ofera absolventi foarte cautati, mult mai buni decat cred unii cu staif ca o fac. Aici s-au scris carti serioase publicate in editura POLIROM, pe care le citesc cu interes datorita continutului de calitate, foarte multi specialisti din informatica. Se organizeaza aici manifestari de prestigiu, care reusesc sa reuneasca pe cei mai buni spewcialisti din domeniul informaticii economice. Aici lucreaza profesorii: Dinu AIRINEI Ioan ANDONE Maria FILIP Marin FOTACHE care este si seful de catedra Tudorel FATU Mircea Radu GEORGESCU Gabriela MESNITA Dumitru OPREA Alexandru TUGUI iar alaturi de ei, foarte multi tineri conferentiari, lectori, asistenti si preparatori. La Cluj-Napoca, la Universitatea Babes-Bolyai catedra de informatica economica isi face treaba foarte bine, lucru care se vede de la 1000Km. Aici, sub coordonarea profesorului Stefan Ioan NITCHI, sef de catedra, lucreaza 19 cadre didactice, 7 doctoranzi, 5 masteranzi si personalul tehnic. Colectivul de cadre didactice este format din profesorii: Constantin AVORNICULUI Rodica AVRAM NITCHI Nicolea GHISOIU Sabin GORON Dumitru OPREAN Lucia RUSU Nicolae TOMAI Ramona LACUREZEAN Alexandru RUSU Cristian BOLOGA Loredana MOCEAN Claudiu POPA Monica VANCEA Robert BUCHMANN Liana STANCA Gheorghe SILAGHI Andrei SITAR Au o munca grea de facut si o fac bine. In Cluj-Napoca informatica are o mare traditie. Este greu de ajuns foarte sus, dar este si mai greu sa ramai acolo. Cu fiecare carte scoasa, cu fiecare volum de lucrari elaborat, cei de aici de la catedra de informatica economica din Cluj se dovedesc a fi la mare inaltime. In colectivul de Informatica de Gestiune din catedra de Contabilitate, au fost elaborate numeroase cursuri deosebit de valoroase, care s-au adresat studentilor Facultatii de Finante si Contabilitate. Un colectiv de profesori de la catedra de Informatica Economica a Universitatii Babes-Bolyai, format din Rodica AVRAM-NITCHI, Robert BUCHMAMM, Ramona LACUREZEANU, Loredana MOCEAN, Lucia RUSU, Dan SITAR, Nicolae TOMAI, Miranda VLAD, coordonati de Stefan NITCHI, Dan RACOVITAN, au elaborat o lucrare de birotica, in care folosind vasta experienta in domeniu, au pus la dispozitia cititorului resursele importante oferite de editoarele de text, de Excel, Power Point, Microsoft Outlook si FrontPage. Lucrarea contine descrirea de proceduri ce permit realizarea unui CV, a unei scrisori de intentie, elaborarea unei lucrari stiintifice si elaborarea unei lucrari de disertatie. Mai tarziu s-a constituit catedra de informatica de gestiune care a continuat pe aceeasi linie. Profesorii Ilie Vaduva, Ioan Rosca, Dorin Zaharie, Vasile Raileanu, Nicolae Davidescu, Emilian Macovei, Ilie Tamas, Pavel Nastase, prin contributiile lor, au realizat la un standard deosebit instruirea studentilor in domeniul informaticii aplicate in gestiune, adica in finante si contabilitate. Lucrarea PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE publicata in anul 1989 arata nivelul special la care a ajuns acest colectiv. Pe parcursuol celor 337 de pagini, autorii I. Rosca, E. Macovei, D. Zaharie, N. davidescu, V Raileanu au abordat: - problemele de baza ale proiectarii si realizarii sistemelor informatice financiar-contabile - analiza sistemului informational - abordarea problematicii proiectarii generale, proiectarii de detaliu - analiza aspectelor legate de implementarii sistemelor informatice - construirea unui sistem informatic integrat destinat solutionarii problemelor de contabilitate - prezentarea tendintelor care se manifesta in proiectarea si realizarea sistemelor informatice. Autorii, specialisti cu mare experienta atat in zona contabilitatii, cat si in cea a informaticii aplicate in economie au realizat un echilibru necesar intre abordarea teoretica si cea practica. Exemplele date de autori sunt reprezentative, iar claritatea intregului demers asigura preluarea in practica de catre studenti a conceptelor si solutiilor incluse in paginile acestui curs. |
|