TRECUTUL MAI INDEPARTAT, TRECUTUL MAI APROPIAT AL INFORMATICII ROMANESTI
Abacul se pierde in istorie, dar trebuie precizat cum se lucra si mai ales
de ce nu se folosea in bacaniile romanesti unde restul la maruntis se calculeaza si acum aiurea, tot timpul in favoarea vanzatorului hot.
Curios, foarte curios, in Romania s-au produs calculatoare elctronice cu lampi.
Romania era la un moment dat pe locul al treilea in lume, dupa SUA si Rusia la produscvtia de calculatoare electronice.
Se producea calculatorul CIFA-102 Economist la Institutul de Fiziva Atomica.
Lucra in cod masina, cu banda perforata.
Era mai mare putin ca o pianina.
Nu facea zgomot dar facea caldura.
Dupa aceea a urmat un sever regres.
Ceva mai tarziu in IPB a fost gandit calculatorul
DACIC.
In Romania s-a vorbit despre abac.
Nu prea s-a vazut la in Rusia sa se lucreze cu abacul, in principal pentru faptul ca in magazine socotelile trebuie sa iasa in avantajul vanzatorului...
Rigla de calcul este apanajul inginerilor.
Cum acestia folosesc mai mult sublerul si ochiul liber pentru a masura, laq cat de exact trebuia sa fie un rezultat, nici rigla de calcul nu a populat viata prea multor persoane.
Aritmometrul era interesant.
Chiar s-au produs astfel de masini mecanice manuale bazate pe roti dintate si parghii, pentru a fi utile contabililor si tuturor celor care faceau adunari si scaderi.
Sunt si acum magazine care etaleaza astfel de masinarii ca pe niste curiozitati de arheologie informatica.
La Electromures s-au produs masini electrice de calcul dintr-o generatie perimata pentru ca negociatorii nu aqu stiut sa-si faca treaba.
Erau mari, zgomotoase si mult prea primitive in comparatie cu tipurile de masini care erau pe piata.
Masinile SOEMTRON,de calcul, de facturat, erau expresia a ceea ce vrea sa faca omul dar nu stie cum.
Se dorea ceva care face inmultiri si impartiri, dar cu roti dintate si motoras electric.
Este ca si cum s-ar dori zborul spre luna calare pe maturoi.
Carul mobil, culoarea tastelor si zgomotul infernal le-au facut inutilizabile.
Masinile de facturat ASCOTA erau bijuterii la vremea lor.
Multe centre de calcul din intreprinderi faceau prelucrari complete electromecanice de contabilitate.
Statistica a fost dotata cu echipamente mecanografice.
Existau masini de perforat cartele.
Existau masini de verificat cartele.
Era in acele sali un zgomot infernal.
Operatorii lucrau numai 6 ore.
Tabulatoarele erau niste monstri care inghiteau cartele si care faceau calcule, folosind principiile de lucru ale masinilor electromecanice, cu roti dintate si cu electromagneti.
Se programau cu fise pe un tablou.
daca se analizeaza, tabulatoarele au fost primele care au efectuat calcul paralel.
Aveau 8 totalizatoare care lucrau simultan prelkuand date din cartelele perforate.
Se faceau transferuri intre totalizaqtoare.
Exista definit ciclul masina.
Au aparut calculatoarele de birou electronice gen PROGRAMMA 101, cu cartela magnetica.
Au aparut masinile de facturat FC si multe altele.
Trecerea spre calculaqtoarele mari a fost brusca.
S-a constientizat ca stadiile intermediare reprezinta drum infundat.
S-au cumparat cateva calculatoare IBM'360 pentru armata, securitat si pentru cateva universitati.
S-au cumparat ci cateva calculatoare IMB'370.
A inceput productia de calculatoare proprii, FELIX si I-100.
Istoria productiei proprii a fost scurta ca Romania a depins intotdeauna de tehnologiile extrem de fine din strainatate.
A venit Revolutia si problema s-a pus cu totul altfel.
Trebuia luata o decizie.
Se continua productia dar PC-uri foarte performante sau stop.
S-a optat in acel iures pentru a doua varianta.
Trebuiau privatizari si cel mai usor se privatizeaza ziduri goale.
Mai trebuie ceva:
- sa fii lasat sa faci ceea ce vrei
- sa fii competitiv
- sa ai piata de desfacere
- sa ai cu cine face calculatoare.
Interesele centrifuge de dupa Revolutie si situatia confuza de la varf au facut sa se prabuseasca incet si sigur acel domeniu care putea aduce un spor valoric, avand in vedere nivelul supercalificat al fortei de munca din domeniul IT&C romanesc.
Tentativele de a face calculatoare in Romania de dupa '89 au fost sortite esecului.
Se faceau montari si asamblari.
Dar toata lumea prefera branduri.
Cine vrea, cumpara un calculator IMB, HP sau un laptop DELL.
restul, pauza.
Este adevarat ca multi achizitioneaza si no-name-uri dar marii cumparatori cand fac licitatii impun astfel de restrictii incat chiar producatorii autohtoni nu pot face fata.
Nu este vorba de certificari.
Acestea se pot obtine...
Este vorba de restrictii de fiabilitate, de capacitatea de testare, de modul de a include anumite componente scumpe.
In plus, apetenta meseriasului roman spre merge si asa... genereaza o doza de neincredere in producatorii autohtoni si o indepartare de produsele acestora.
Cartela perforata avea:
80 de coloane de la 1 la 80
10 randuri tiparite 0,1,2,3,...,9
randurile 11 si 12.
Perforatiile se interpretau dupa sistemul:
Randul | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
12 | A | B | C | D | E | F | G | H | I |
11 | J | K | L | M | N | O | P | Q | R |
0 | | S | T | U | V | W | X | Y | Z |
Programatorii utilizau foi de programare de forma:
pe care se scriau 20 linii sursa de cod, fiind folosite de catre operatorii care perforau pe cartelele cu 80 de coloane aceste linii de cod.
Cartelele formau un pachet si erau delimitate joburile unele de altele printr-o cartela de comanda JOB, precedata la calculatoarele IBM de doua slash-uri (//) iar la calculatorul Felix C256 de un punct.
Delimitatorul de sfarsit era o cartela cu o structura aparte.
Dupa rulare, se obtinea de la calculator un teanc mai mare sau mai mic de foi de imprimanta de forma:
care continea:
- textul sursa
- mesaje de eroare
- rezultatele
- codul obiect la cerere cu parametrul obj
- imaginea memoriei, cu parametrul pdump.
Abacul n-a prins la noi.
daca ar fi existat utilizarea abacului, acesta trebuia sa fie in magazine.
Cum ar fi aratat vanzatorul roman, hot si prost, care n-a invatat tabla adunarii in scoala dar care face in minte tot felul de calcule, inclusiv extragerea radacinii de ordin cinci, bineanteles, in favoarea lui?...
Asa ca acest mic auxiliar nu-si avea locul in bacaniile dacice.
Si acum in 2008 nu au prins masinile de dat bonul de casa cu tva si toate cele, desi legea impune utilizarea lor.
Vanzatorul, zmecher si sarmant, de ce-ar face o treaba legala, fara sa-i iasa si lui oarece profit, cand se poate si altfel.
Cum abacul n-a prins in tarisoara, nici altele nu vor prinde.
Numai daca vine tavalugul.
Bancomatele, platile on-line, cardurile, i-au ruinat pe postasii care veneau cu amaratele de pensii din care bietii pensionari, lasau 2-5 lei, aducatorului...
Plata cu cardul este o catastrofa pentru ciubucarii din supermarketuri.
Nu mai pot invoca lipsa de maruntis ca sa dea restul corect.
Informatica face revolutie.
Chiar spalarea de bani devine imposibila odata cu aparitia banilor electronici.
Abacul n-a prins la noi.