STRATEGII SI PROGRAME DE INFORMATIZARE

Romania nu a dus lipsa de planuri, programe si strategii.
In zonainformatizarii, unde trebuie fonduri imense, definirea de etape si de obiective este esentiala, tocmai pentru a planifica fonduri si mai ales pentru a urmari eficienta folosirii lor.
In 21 iunie 1967 a fost adoptat PROGRAMUL PRIVIND DOTAREA ECONOMIEI NATIONALE CU ECHIPAMENTE MODERNE DE CALCUL SI PRELUCRAREA DATELOR care urmarea:
- productia de calculatoare
- calificarea fortei de munca, programatori, analisti, operatori
- crearea de facultati si licee pentru informatica
- dotarea cu calculatoare
- realizarea de structuri organizatorice unde sa se efectueze prelucrari pe calculator
- dezvoltarea cercetarii in domeniul informaticii, spre software dar si spre hardware cu unitati in Bucuresti dar mai ales in marile orase din tara
- realizarea de sisteme integrate pentru conducerea productiei
- realizarea unui sistem informatic statistic eficient prin informatizare
- crearea unui sistem national de prelucrare a datelor
- realizarea de structuri informatizare de prestari servicii informatice, centrele teritoriale de calcul
- definirea si realizarea de retele de calculatoare RENOD si RENAC.
Programul a prevazut etape pentru 10 - 15 ani.
Dupa anii '80 a scazut interesul pentru informatica pentru ca:
- informatica nu poate ocoli adevarul
- economia informatizata evidentiaza clar ineficienta
- sustragerile sunt evidentiate clar
- influentele factorului politic apar distinct, iar efectele lor de asemenea, se vad direct.
Acest program trebuia sa aiba un tabel cu trei coloane si multe, foarte multe linii.
Pe coloana a intaia se trecea anul de finalizare.
Pe coloana a doua se trecea obiectivul de realizat.
Pe coloana a treia se trecea procentul in care a fost realizat obiectivul.
Era foarte instructiv sa se vada ce s-a planificat si mai ales, ce s-a realizat.
Dupa 1990 au aparut foarte multe ziceri in ceea ce priveste viitorul informaticii din Romania.
Fiecare guvern a venit cu ceva.
Si cum cel ce urmeaza este evident cel mai bun, cand a luat puterea, fiecare guvern a aruncat peste bord ceea ce a facut precedentul.
Asa se explica de ce din 1990 incoace, in domeniul informatizarii se ia de la zero, orice strategie, orice progra.
In sprijinul acestei ipoteze vine avalansa de ziceri, dupa cum urmeaza:

1992	PROGRAMUL DIRECTOR AL INFORMATIZARII IN ROMANIA
1994	RAPORTUL CATRE GUVERNUL ROMANIEI 1996: STRATEGIA NATIONALA PRIVIND SOCIETATEA INFORMATIONALA IN ROMANIA
1997	STRATEGIA NATIONALA DE INFORMATIZAREE SI IMPLEMENTARE IN RITM ACCELERAT A SOCIETATII INFORMATIONALE
2002	STRATEGIA NATIONALA PENTRU PROMOVAREA NOII ECONOMII SI IMPLEMENTAREA SOCIETATII INFORMATIONALE
2001	STRATEGIA GUVERNULUI PRIVIND INFORMATIZAREA ADMINISTRATIEI PUBLICEin care se definesc instrumentele organizaqtorice si operationale, dupa ce este precizat continutul informatizarii administratiei publice. Sunt enumerate actiuni de: - infrastructura unde se acorda un loc important retelei extranet a administratiei - elaborare portaluriinformationale si portaluri de serviciu - informatizare - integrare prin crearea indexului starii civile - inregistrarea modificarii datelor personale. Se stabileste conceptul de carte de identitate electronica, se promoveaza semnatura digitala, se dau cerintele managementului de documente, se prezinta licitatia electronica, se arata cum se specializeaza personalul. Se prezinta un tabel al costurilor. Transpunerea in practica a acestei strategii costa 357,6 milioane USD. Disproportiile sunt clare. Cei ce au scris cele 22 pagini au 1,5 mil.USD. Unitatea de management a proiectului are 3 mil.USD. Pentru portaluri se aloca 31,1 mil.USD, cam un milion pentru fiecare judet. Daca: - se standardizeaza portalurile pe tipuri de unitati - popularea intra in sarcini de serviciu - actualizarea este facuta de cei care lucreazaq in sistem - administrarea portalurilor este facuta de o firma de service evident costurile sunt cu totul altele, adica la un sfert... Pentru semnatura digitala se aloca 13 mil.USD, cifra cu ghinion daca se stie ca: - o semnatura nu depaseste 200USD - se dau multiple discounturi de cel care castiga licitatia - instruirea intra in costuri - la nivelul fiecarui judet cam 1000 persoane din administratie au nevoie de semnatura electronica, deci maximum 8-10 mil.USD sunt suprasuficienti. Diferenta e la unde? Fata de alte strategii, iata, aici sunt termene. Pentru cartea de identitate electronica se specifica: - elaborare specificatii trim.2 din 2002 - realizarea serviciului national trim. 2 din 2003 - emiterea a 1000.000 carduri trim IV din 2003. Acum in 2007, se pare ca se vorbeste despre dorinta oamenilor de a avea card electronic de identitate.
2002	STRATEGIA GUVERNULUI ROMANIEI PENTRU DEZVOLTAREA SECTORULUI TEHNOLOGIILOR INFORMATIEI

Bineanteles, acum cu economia bazata pe cunoastere, s-a trecut la definirea de programe si strategii cu includerea acestei sintagme.
Da bine la imagine sa pui la orice ciorba si un condiment cu societatea bazata pe cunoastere. E modern si de bon ton.
Ideea de baza se refera la:
- crearea infrastructurii
- stimularea prin eliminarea de taxe si impozite pe salarii a productiei de software
- crearea de sisteme nationale pentru plati on-line a taxelor, a raportarilor, care sa-i oblige pe toti sa se alinieze
- introducerea informatizarii prin proigrame concrete in institutiile guvernamentale
- obligativitatea de a avea portal sau site pentru toti agentii economici si pentru toate celelaqlte organizatii
- crearea unui cadru legal complet care sa defineasca premise, proceduri si premise pentru dezvoltarea de aplicatii distribuite in conditii de maxima securitate
- facilitatea accesului cetatenilor la resursele Internetului.
Trebuie sa se inteleaga ca toate analizele care se fac, privesc:
- numarul de calculatoare existente la 1000 de locuitori
- numarul de persoane care au acces la Internet la 1000 de locuitori
- lungimea in Km a retelei de fibra optica
- numarul de posesoriu de semnatura electronica la 1000 de locuitori
- ponderea tranzactiilor on-line din banci
- ponderea tranzactiilor on-line pentru achizitii de bunuri
- ponderea volumului de vanzari on-line. Daca exista aceste date si daca se efectueaza comparatii, evident se va vedea care este stadiul implemnentarii societatii informationale sau stadiul implementarii societatii informationale dezvoltate sau stadiul implementarii societatii bazate pe cunoastere.
Pozitia 30 din 35 este descurajanta in cele mai multe cazuri.
Cine alearga singur si iese pe locul al doilea, evident are o mare problema.
Programul EURO'200 are rolul numai aparent sa incurajeze pe copii fara venituri sa achizitioneze un calcuylator.
Dar el reprezinta in primul rand un balon de oxigen pentru cei ce vand calculatoare, ei influentand aparitia acestui program.
S-a vazul din modul in care vanzatorii de calculatoare au interes numai in a face profit si nu in a incuraja utilizarea de catre elevii saraci a calculatoarelor.
Acesti vanzatori au in primul rand interes in a avea sigla EURO'200 langa numele firmelor lor.
Programul UN LAPTOP PENTRU FIECARE promovat insistent de un parlamentar care intamplator a fost si profesor la un celebru liceu de informatica din inima Romaniei, arata de fapt cam cum stau lucrurile.
La 100 $ un laptop este:
- o jucarie
- cu performanta redusa
- destinat unor mici aplicatii
- greu de imbunatatit prin adaugare
- dificil de utilizat in clasa datorita autonomiei.
1.000.000 de laptopuri inseamna 100.000.000$.
Si-a pus cineva intrebarile:
- cum apar la clasa cele 30 de cabluri prn care se asigura conectarea la curent?
- cum apar legaturile acestor jucarii la Internet?
- ce se va intampla cand se defecteaza simultan 20% dintre ele?
- cum vor fi aduse si distribuite
- cum arata sistemul de service pentru ele?
- care este costul acestui proiect?
daca ele costa 100.000.000$ si transportul lor este 15% si cheltuielile de asigurare Internet 10% si cheltuilile pentru refacerea instalatiilor electrice 20% si profitul tutror 10% si comisioanele de sub masa cam 20% se va vedea ca acest proiect este de fapt de 175.000.000$.
Cum toate proiectele IT incep cu un cost si se implementeaza cu triplul lui, rezulta clar ca proiectu va costa cel putin 600.000.000$.
Daca insa pretul unui laptop este dublu, cheltuielile sunt deja alarmant de mari.
Oricum, faptul ca se propune ceva, este interesant>
Trebuie insa sa existe si solutii alternative.
Mai multe voci formeaza un cor.
La opera nu exista un singur solist.
Orchestra canta uvertura, acompaniaza...
Cum ar arata un spectacol de opera numai cu baritoni?
Este intamplator ca acolo este si o soprana? Este intamplator ca ea este primadona?
Evident, nu.
Daca insa ca la EURO'200 se dadea la 1.000.000 de elevi 300$ si eu sa suplimenteze pentru a cumpara un laptop performaqnt, cu siguranta riscurile asumate sunt altele si restul de bani nu devine economie, ci slujeste la dezvoltarea de alte programe de informatizare in scoli.
In rest, totul este business si o lunga poveste de iarma cu pisica si bunica.
Amandoua torc la gura sobei.
Una toare lana din fuior.Alta toarce cand doarme.
La definirea unei strategii trebuie sa se :
- precizeze termenul pe care se intinde
- obiectivul
- etapele
- actiunile
- termene
- costuri pentru fiecare element
- responsabilul
- mod de verificare a indeplinirii, raportarea stadiilor partiale
- sursele de finantare
- efectele scontate
- elaboratorul strategiei si modul in care isi asuma responsabilitatea calitatii definirii, realismului acesteia.
textele frumoase, cu obiective indraznete, nu au ce cauta in informatica, intrucat orice bizarerie inseamna intarzaierea progresului intr-un domeniu foarte dinamic.