CERCETAREA STIINTIFICA DE INFORMATICA



IN ROMANIA TOATA LUMEA FACE CERCETARE FUNDAMENTALA PENTRU CA:
- NU SE VAD REZULTATELE
- NU SE NORMEAZA
- TOATA LUMEA ESTE FOARTE BUNA
- TIMPUL TRECE, LEAFA MERGE.
Cercetarea in domeniul informaticii presupune:
- fonduri uriase
- concentrarea pe o problema a unui numar foarte mare de specialisti
- lucru in echipa
- masurarea eficientei
- definirea pe obiective, programe, termene
- gasirea modului de implementare a solutiilor
- compararea cu solutii obtinute in alte tari.
Pentru dezvoltarea cercetarii in informatica a fost infiintat INSTITUTUL DE CERCETARI IN INFORMATICA - I.C.I. din Bulevardul Miciurin si INSTITUTUL DE TEHNICA DE CALCUL - I.T.C. din Pipera.
Si Filiala Cluj a ITC s-a remarcat prin publicarea unor materiale extrem de utile celor care au implementat solutii informatice in tara noastra dar si in strainatate. ICI a fost si a ramas locul de unde se dedea ora exacta in informatica romaneasca.
Chiar daca circulau legende cum ca daca ar cadea o bomba pe cladirea ICI tot Comitetul Central ar fi in doliu, datoruta faptului ca acolo se intra cu pile mai ales din zona politicului, realitatea a fost cu totul si cu totul alta pentru ca:
- la ICI veneau cei mai buni absolventi de la Universitate din Politehnica si din ASE
- salariile nu erau atractive sasi doreasca cei cu relatii puternice sa vina acolo
- se muncea din greu la contracte
- fiecare trebuia sa publice cate ceva in reviste si in edituri si este greu de crezut ca un neperformant putea rezista acestui ritm
- rezultatele obtinute trebuiau prezentate in consiliul stiintific
- promovarile se bazau pe criterii extrem de dure.
La ICI au lucrat informaticieni extrem de valorosi.
Directorii generali ai lui ICI au fost:
- profesorul Mihai DRAGANESCU
- profesorul Ioan ROMANU
- profesoara Doina BANCIU
- academicianul Florin FILIP
- cercetatoarea doctor Doina HRIN
- profesorul TOMESCU, cel care s-a remarcat printr-un gard care separa ICI de BNP.
La ICI s-au facut cercetari in domeniul:
- elaborarii de metodologii de dezvoltare sisteme informatice in colectivul format din prof.dr. Paul CONSTANTINESCU, P. VASILESCU, dr. Al. BALOG, Gh. RAUT, I. TRANDAFIR, dr. R. HRIN, A. IONITA, St. ELIAN, N. BADEA-DINCA, F. MELENCIUC, D. POPESCU
- bazelor de date in colectivul format din dr. Margareta DRAGHICI, R.D. BERCARU, E. MAFTEI, E. SAFTOIU
- sisteme de lucru in timp real, in colectivul format din dr. A. DAVIDOVICIU, R. ANDREI, A. NEMES, R. MAGDA, D. MIHALCA, P. RADULESCU, L. SZILAGYI, dr. F. HARTESCU
- sisteme de fabricatie flexibile in colectivul format din dr. M. GURAN, N. COMANESCU, A. DOMIDE, dr. C. SAMBOTIN, C. IONESCU
- arhitecturi de calculatoare in colectivul format din A. HOTARAN, R. PREDESCU
- prelucrare distribuita si retele de calculatoare in colectivul format din dr. M. GURAN, dr. F. PAUNESCU, I. POPA, dr. E. STAICUT, dr. L. COCULESCU, M. ADRIAN, P.D. GOLESTEANU, L. ROSU, St. PANAIT, S. IUGA

- sistemelor ierarhizate pentru conducere in colectivul format din dr. Fl. FILIP, A.D. DONCIULESCU, L. ORASANU, M. LAZA, dr. D.N. PREDOIU, M. MURATCEA
- sistemelor expert in colectivul coordonat de profesorul Mihai DRAGANESCU alaturi de dr. M. BARBUCEANU, dr. St. TRAUSAN-MATU, dr. L. BADEA
- proiectarii asistate de calculator in colectivul format din dr. Th. POPESCU, dr. V. SIMA, C. VASILIU, dr. A. VARGA
- inteligentei artificiale si ingvisticii,. coordonay de doctorul D. TUFIS
- sistemelor fuzzy in colectivul in care au activat C.V. NEGOITA, dr. F. STANCIULESCU, dr. N. ANDREI, P. FOMIN, M. SULARIA si D. RADULESCU. Pentru lucrarea ANALIZA SI PROIECTAREA CU CALCULATORUL A SISTEMELOR INFORMATICE grupul de cercetatori coordonat de Ileana TRANDAFIR, a obtinut in anul 1980 Premiul Academiei Romane.
Astfel de premii s-au mai obtinut in 1981, 1985, 1988, 1988 si in 1992.

La 40 de ani, I.C.I. se prezinta ca o structura solida, singura ramasa pentru a dezvolta cercetarea fundamentala in informatica din tara noastra.
Tot in an aniversar, profesorul Marius Guran a elaborat o lucrare extrem de interesanta, bazata pe o documentatie minutios sistematizata, privind dinamica acestui mare institut.
Cu cei 174 de salariati, ICI desfasoara o bogata activitate concretizata prin: - elaborare de metodologii
- elaborare de proceduri
- dezvoltare de arhitecturi
- realizarea de sisteme informatice
- realizarea de cercetari pentru informatizarea organizatiilor
- adancirea cercetarilor privind infrastructyurile orientate pe servicii si tehnologii GRID
- elaborare colectii de prototipuri pentru solutionarea de probleme complexe
- solutii privind operationalitatea
- construirea de sisteme automate bazate pe identificari automate din imagini.
Cercetatorii au contributii importante a caror diseminare este realizata in edituri si in reviste deosebit de importante in peisajul informaticii contemporane.
S-au remarcat cercetatorii: M. Draganescu, Fl. Stanciulescu, N. Andrei, D. Banciu, A. davidoviciu, F. Filip, R. Andrei, A. Varga, V. Sima, C. Manda, Al. Balog, D. Coardos, D. Tufis, C. Resteanu, A. Galatescu, E. Jitaru, G. Florescu, A.D. Donciulescu, G. Neagu, A. Raduta, B. Enciu, L. Badea, I. Socol, C.Z. Radulescu, R. Bercaru, V. Negru, M. Florea, C. Albu, C. Lepadatu, L. Ciocoiu, I. Petre, C. Pribeanu, E. Staicut si multi, multi altii.
Scoala de informatica teoretica de la Iasi i-a avut pe profesorul Ion Creanga, pe alti tineri care s-au remarcat prin carti de teoria limbajelor frormale.
La Cluj-Napoca a existat un colectiv de analiza numerica si unul de teorie in informatica.
Cartile de modelarea si structuri de date ale lui Ioan Rus si cele de teoria limbajelor si algoritmilor ale lui Mariusceac, sunt exemple care si acum au o mare valabilitate.
Cu o tenacitate speciala, Alexandru LALOG a dezvoltat cercetari ample in domeniul calitatii software si a publicat lucrari dedicate acestui domeniu, iar cartea scrisa impreuna cu doamna Doina BANCIU, Calitatea sistemelor si serviciilor de e-learning certifica cele spuse daca se face o analiza a subiectului abordat, a profunzimii problematicii si a modului in care autorii au pus in evidenta experienta lor vasta in domeniul cercetat.
In Bucuresti, profesorul Gheorghe Marinescu a realizat o mare apropiere intre analiza matematica si metodele numerice, iar impreuna cu colaboratorii sai au facut o demonstratie de forta ca la Universitate, lucrurile pot fi impine cu mult dincolo de limite.

Dupa Revolutie, au aparut o serie de lucrari sub egida Comisiei Nationale de Informatica.