Perioada
Definire
Caracterizare
1965 -1968
Inceputurile
Pornind de la o idee nobila in ce priveste dezvoltarea in ASE a unei sectii care sa se ocupe de utilizarea echipamentelor de calcul in economie, s-au conturat o serie de concluzii vizand:
- obiectivul urmarit
- caracterizarea absolventului
- identificarea locurilor de munca pentru informatician
- mijloacele de a atinge obiectivul
- criteriile de selectie a studentilor
- gasirea profesorilor
- optiunea privind nivelul TOP
- risurile in realizarea de investitii
- colaborarea cu productia.
Se stia cu claritate ca echipa coordonata de Manea manescu venea din zona statisticii, unde prelucrarile de date in volum colosal, era o realitate cruda. Se vedea ca nu exista un mijloc de a obtine darile de seama statistice in complexitatea lor cu totul speciala, decat numai daca sunt utilizate echipamente de calcul. In lume existau deja echipamente de birou foarte performante, existau si echipamente mecanografice si despre calculatoarele electronice nu se mai soptea pe la colturi, intrucat USA si URSS deja produceau asa ceva, iar Romania era a treia tara din lume cu calculatorul ei electronic numit CIUFA 102 Economist. Sub coordonarea lui Manea Manescu aparuse deja imensul volum numit Calcul Economic din care razbateau idei legate de:
- mari probleme economice care trebuiau rezolvate
- lucru cu serii de date ce reflectau dinamica unor mari colectivitati
- necesitatea de a fundamenta decizii folosind metodele statisticii
- sistematizarea datelor in vederea obtinerii de concluzii credibile
- scurtarea duratei de prelucrare pentru ca uzura morala a rezultatelor sa nu fie violenta.
totul s-a facut din mers dupa un plan bine gandit. Adica:
- a fost folosita experienta cea mai inaintata
- au fost selectati cei mai buni studenti
- au fost solicitati cei mai buni profesori
- s-a pornit de la nevoile pietei nu ale profesorilor
- a fost dezvoltata colaborarea cu industria de varf.
Numai asa se explica abordarea cu totul speciala la Sectia de Mecanizare si Automatizare a Calculului Economic, prin plan de invatamant, prin cooptarea de profesorii dintre cei mai buni in domeniu din Romania. Inceputurile au fost anevoioase in zona de spatii de invatamant, de dotare specifica cu echipamente. In rest inceputul caracterizat prin entuziasm a necesitat eforturi foarte mari, dar si unele corectii, necesare progresului definit prin obiectivul initial. Un invatamant de informatica modern, cu admiteri avand ca discipline de concurs matematica si fizica, iar cu planuri de invatamant pe 5 ani cu discipline tehnice, cu discipline de informatica dar su cu discipline economice, totul realizat in afara orgoliilor marunte, ci in sprijinul unei idei marete, a insemnat fundamentul dezvoltarii ulterioare.
1969 - 1978
Perioada de aur
Cand in ASE a fost acea consfatuire a personalitatilor cu putere de decizie si s-au luat o serie de hotarari privind:
- schimbarea denumirii din ISEP in ASE
- infiintarea Facultatii de Cibernetica si Statistica Economica
- schimbarea denumirii unor facultati impusa de progresele din domeniile lor specifice
- alinierea la cerintele invatamantului occidetal,
deja lucrurile s-au schimbat dramatic, dar in bine, pentru ca:
- imediat s-a trecut la punerea in opera a hotararilor
- s-a dat adimitere separat, in toamna lui 1972 pentru cele 3 specializari, statistica, cibernetica si informatica
- la cibernetica au venit candidati de exceptie datorita continutului si sansei oferite de noua sectie
- orientarea spre o economie moderna a absolventilor a presupus planuri de invatamant cu multa matematica
- au fost invitati sa predea la Cibernetica nume grele ale stiintei romanesti.
Perioada de aur a Sectiei de Informaticii Economica a insemnat:
- dotarea cu tehnica de calcul de varf
- un nivel de exigenta foarte ridicat
- discipline cu continut adevarat
- cooptarea de specialisti din productie
- integrarea invatamantului cu productia si cercetarea
- aprofundarea cunostintelor din fiecare domeniu
- ierarhizarea stricta pe criterii valorice a profesorilor si a studentilor
- definirea cerintelor clare ale unei cariere de succes
- lucrul intens la calculatoarele din Centrul de Calcul
- cunoasterea cu exactitate a specificului muncii de programare.
Existenta Institutului Central de Informatica, a Centrului d Calculu al Directiei Centrale de Statistica, existenta centrelor Teritoriale de Calcul din toate judetele si mai ales existenta de centre de Calcul pe marile platforme industriale au impus atat cresterea numarului de studenti de la sectia de Informatica Economica, dar mai ales alinierea la cerintele extraordinar de complexe ale proceselor de dezvoltare de software in regim industrial, asa cum se dorea la acel moment. Aplicatiile de recensamint, de optimizare a productiei in industria constructiilor de masini, de optimizare in industria petrochimica si in proiectarea si croirea de subansamble pentru nave de mare tonaj, au facut ca studentii sa-si insuseasca tehnici de analiza, proiectare, programare, testare si implementare, pe care sa le utilizeze de a doua zi cand merg la locurile de munca dupa absolvire, fara a mai fi nevoie de o asa-zisa perioada de acomodare.
Intr-o conferinta in Aula magna a ASE, un demnitar al statului comunista facut afirmatia ca in mod curent se dau la schimb 18 specialisti din alte domenii pe un informatician, absolvent al Sectiei de Informatica Economica sin ASE pentru ca:
- stie economie
- stie matematica
- stie analiza de sistem
- face programare
- are capacitatea de a asculta
- intelege despre ce este vorba
- ofera solutii realiste,
intr-un cuvant, este exact ceea ce-si doreste un manager de la un informatician, cand are de rezolvat o problema concreta, intr-un timp impus, cu costuri clar definite si cu oamenii existenti, fara ipoteze care sa inceapa cu daca.
In aceasta perioada exista o foarte stransa legatura intre Centrul de Calcul al ASE numit de fapt neoficial Laboratoarele catedrei de Cibernetica Economica prin profesorii care erau cercetatori acolo si predau la sectiile de Informatica si Cibernetica ale facultatii de Cibernetica, prin studentii care veneau sa faca practica acolo la calculatoarele existente si prin participarea la contracte de cercetare platite a unor cadre didactice, dintre care cu mandrie ma numaram si eu. Legatura dintre catedra si Centrul de Calcul al ASE rezulta cu claritate din
pliantele care circulau in epoca.
Acest fenomen, pentru ca facultatea de Cibernetica si Statistica Economica nu mai era o simpla facultate, ci era un fenomen, intrucat se vorbea peste tot numai despre cibernetica si se manifesta ca un magnet, iar superioritatea si vizibilitatea rezultatelor erau evidente, dar mai ales enervanta, a produs nenumarate invidii, raniri de orgolii si mai ales atitudini potrivnice. ASsa cum boierii subminau puterea domnitorilor la Stambul, tot asa o liota de trepadusi au complotat asiduu, de cele mai multe ori fara succes, pentru a distruge facultatea. N-au reusit, numai ca viata ne invata ca daca repetitia este mama invataturii, tot repetitia este si mama reusitei. Chestia cu comploturile numai in cazul lui Hitler s-a reusit, dar in cazul Ciberneticii, da si miseleste.
1979 -1989
Decaderea
Tot romanul se pricepe la de toate. Numai asa se explica bizareriile zise de persoane care-si ziceau ca sunt mari profesori. In sedintele de partid se discuta ba de una, ba de alta si au fost si situatii in care se discuta si despre limbaje de programare. Era si o doamna de economie, care cand a auzit despre instructiuni, s-a inflamat teribil. S-a ridicat, a luat cuvantul si a spus ca pentru instructiuni nu trebuie sa existe o disciplina, pentru ca instructiunile se fac la minister si ele doar trebuie citite si puse in practica. sarmana, se referea la instructiunile care arata cum se aplica o lege. Dar in sedinta se vorbea de instructiunile care alcatuiesc un program, ceea ce este alta ciorba de peste. Indivizi de teapa doamnei, sufocati de mincimea caracterelor lro, a comploatt si in numele unor principii nobile ale dezvoltarii societatii socialiste multilateral dezvoltate, etc etc etc, au ajuns ca mesajul sa fie lansat in Planara CC al PCR sin 1978. Pe loc s-a hotarat unirea facultatii de Cibernetica cu Planificarea si asa a rezultat struto-camila numita Facultatea de Planificare si Cibernetica Economica. Lucrurile au luat-o pe tobogan la vale pentru ca:
- a fost sistata venirea in invatamantul superior a tinerilro
- s-a produs politizarea invatamantului
- a devenit obligatorie includerea in bibliografii a cuvantarilor lui Ceausescu si a documentelor PCR
- s-a produs alinierea disciplinelor de admitere, fizica fiin eliminata
- durata de studii a devenit de 4 ani
- s-a diluat natura specificului de pregatire a absolventului
- a fost accentual caracterul descriptivist al disciplinelor
- nivelul de exigenta a scazut datorita aparitiei procentelor de promovabilitate
- au aparut limitari severe in achizitionarea de carti si reviste de specialitate
- ponderea matematicii si a disciplinelor de modelare si de informatica s-a redus dramatic
- insasi dotarea cu echipamente de calcul romanesti a intrat in suferinta
- intreaga societate romaneasca a intrat intr-un con de umbra caracterizat prin stagnare.
Si in aceste conditii vitrege, a existat o lupta acerba intre vechi si nou si faptul ca inca se mai facea informatica si toata lumea din industrie isi exprima regretul cu nenorocirea care s-a produs asupra Facultatii de Cibernetica si Statistica economica, disciplinele de informatica au ramas nealterate. Colectivul de informatica din catedra de Cibernetica Economica, neaparat de conduderea catedraei dar nici de cea a facultatii, a cautat sa se menitna la un nivel cat mai bun, prin contactele cu ICI, cu Centrele de calcul teritoriale, cu ITC, chiar daca si ele treceau prin momente dificile, nu atat de dificile ca in ASE. Prin eforturi exceptionale ale unor colegi din colectivul de informatica al catedrei de Cibernetica Economica, au aparut o serie de acrti in edituri importante din tara noastra in zona programarii, in zona bazelor de datte, inzona minicalculatoarelor, dar si in zona sistemelor de operare. Erau eforturi individuale sau de grup, neconcertate la nivelul catedrei, pentru ca si in interiorul facultatii existau voci care se intrebau ce este informatica si la ce foloseste ea, dsi pastoreau domeniul de ani buni.
Cu fiecare an care trecea, atmosfera devenea si mai apasatoare, iar la un moment dat se crease impresia fie ca drumul este infundat, fie ca suntem la o scara rulanta, dorm sa urcam, numai ca ea este in coborare. Ani in sir, sa vezi ca lucrurile o iau in jos, ca om care a trait evenimentele, iti dai seama ca nu exista loc de intoarcere si acest lucru te determina sa iei decizii radicale. Una dintre ele a fost ca in 1987 am vandut la DCA vreo 300kg de documentatie la zi obtinuta pe banii mei, de compilatoare. Nu era o forma de protest, ci acceptarea unei realitati facute de oamenii din jurul meu, pentru ca decaderea informaticii economice in contextul general, nu a fost efectul unor forte abstracte, ci al unor sir de decizii luate cu sange rece sau din prostie de oameni pe care ii vedeam zilnic, ii salutam, dar care in afara de interesele lor de doi bani si de micimea lor, nu stiau si nu vedeau altceva. Plutea in aer ceva, ceva nedefinit, apasator si tristetea cuprinsese intreaga societate. Se luau masuri de precautie, se vorbea foarte mult in soapta si ceea ce se petrecea in jur nu mai avea cum sa fie acoperit de propaganda din tara. In aceasta asteptare prelungita, incepusera sa incolteasca sperante ca se va intampla ceva si in facultate, ca lucrurile erau anacronice si nu aveau cum sa mai continue astfel, incat cei performanti sa stea la aceeasi masa cu cei care citeau ziarul si tineau cursuri dupa cuvantari su dupa plenare. Noi aveam contracte, scriam programe, faceam proiecte si eram palatiti la fel. Trebuie spuns ca timp de 15 ani nu a avut loc nicio promovare pe post de conferentiar sau de profesor. Trebuie mentionat ca datorita carentelor grave manifestate de seful de catedra, problema promovarilor de la asisten la lector era o chestiune discretionara.
1990 - 1998
Inflorirea
Revolutia din 1989 ne-a luat nepregatiti. Totul a decurs cu viteza luminii. Studentii erau in vacanta. La Revolutie au fost foarte multi tineri, caci se zicea atunci ca Revolutia a fost facuta de tineri. Zilele au trecut si cand s-a revenit la scoala, dupa sarbatori:
- au inceput discutiile din care a rezultat ca asa nu mai merge
- unii profesori au aruncat reprosuri colegilor pentru atitudinea politica de dinainte
- s-a pus problema depolitizarii disciplinelor
- au fost scosi profesori de la cursuri ca necorespunzatori
- a incetat predarea disciplinei economia politica intesata de citate din Ceausescu
- a fost schimbata conducerea facultatii
- a disparut un prodecan politruc prin natura fibrei sale
- au fost arse o serie de acrti chiar de catre autorii lor
- de pe pereti au disparut portretele lui Ceausescu si lozincile mobilizatoare
- in Aula Magna au inceput discutii despre securisti turnatori ai altele asemena
- s-a discutat si despre doctorate, studenti din anii mici facand propuneri de conducatori de doctorat
- au aparut nenumarate sindicate, care mai de care mai libere si mai democratice
- nu si-au pus tarana in cap nimeni dintre cei care erau exponentii vechiului regim, ba mai mult pozau in victime.
Era un climat efervescent, care a fost benefic pentru cei din zona noastra intrucat aveam un trecut care fusese in mod brutal nimicit. Asa ca aveam de ce ne agata si lucrul cel mai important a fost REFACEREA facultatii, asa cum fusese ea inainte de unirea cu planificarea. In acest scop, noua conducere avand decan pe marele profesor Geo VSILESCU a procedat la:
- crearea grupurilor de initiativa pentru cele trei specializari
- realizarea documentatiei pentru a obtine forma legala de atestare a existentei facultatii de Cibernetica Statistica si Informatica Economica
- discutarea cu noua conducere a ASE avandu-l recor pe profesorul Constantin BARBULESCU, personalitate cu contributii remarcabile in domeniul managementului, care a si pus in aplicare in acele vremuri grele, de transformari profunde, principii acre si azi sunt valabile
- crearea planurilor de invatamant, prin preluarea si includerea celor mai noi discipline aflate la marile universitati din lume
- discutarea intre colegi distribuirea sarcinilor, astfel incat din mers, sa se treaca la predarea inca din semestrul al doilea
- reorganizarea colectivului de informatica economica pe discipline care sa raspunda noilor cerinte
- punerea de acord a pozitiei cadrelor didactice cu noile sarcini prin promovari rapide pe pozitii de conferentiari si profesori
Primul si cel mai important lucru a fost elanul tuturor celor implicati in dezvoltarea informaticii economice, profesori, studenti si mai ales incurajarile primite din partea connducerii facultatii. O contributie de exceptie au avut profesorii Rodica MIHALCA si Florin PILAT care prin conexiunile personale au determinat avansarea rapida in ceea ce priveste obtinerea formei legale de existenta a noastra, prin recunoasterea de la nivel guvernamental, cu act scris.
Al doilea lucru important care s-a produs este legat de ruperea de catedra de Cibernetica Economica in 1990, creindu-se Catedra de Informatica Economica avand sediu proipriu, sef de actedra propriu, stat de functiuni propriu si mai ales destinul sau propriu, in concordanta cu obiectivele noastre care nu se mai regaseau in acel mediu prafuit lasat in urma, fara nicio umbra de tristete.
Al treilea aspect a fost acela de a pune de acord performanta cadrelor didactice cu competentele acumulate si rezultatele recunoscute, respectiv, cu pozitiile didactice. Trebuie remarcata aici avalansa de promovari care s-au derulat in ritm accelerat, pentru ca numerosi colegi stationasera pe pozitia de lector universitar timp de 10 - 15 ani, in timp ce la Universitatea Bucuresti era cunoscut un caz celebru cum o persoana a saltat ca vantul si ca gandul de la lector la profesor, de nimeni nu-si inchipui cum exusta si o astfel de situatie. Au fost organizate concursuri de promovare pe post de conferentiar pentru lectorii Florin Pilat, Rodica Mihalca, Gheorghe Sabau, Constantin Apostol, Ioan Odagescu, Valer Rosca, Gheorghe Sofronie si pentru mine, Ion Ivan. Ceea ce este exceptional, seful de catedra Ion Gh Rosca a stabilit ca promovarea sa se va face in ultima serie dupa ce se solutioneaza toate cazurile. El s-a tinut de cuvant, procedand cu totul altfel de cum au procedat toti cei care au vanat functii pentru a-si asigura promovarea platind preturi grele, inclusiv cu deteriorarea planurilor de invatamant, prin a accepta compromisuri in schimbul unor voturi in Consiliul profesoral sau in Senat, doar-doar le va fi lor bine si cald.
Lucrurile au mers foarte bine, facultatea progresand mult, iar la nivelul sectiei de Informatica Economica lucrurile au stat la un astfel de nivel incat multi se inspirau din structurile planurilor noastre de invatamant fie cand isi faceau sectie de informatica economica la ei in universitate, fie cand operau actualizari. nenumarate din planurile altora de invatamant erau copie la indigou a ceea ce se elaborase la etajul trei din cladirea fostului Centru de calcul, sala 2313 unde era sediul sefului de catedra sau sala 2314, unde era sediul de baza al actedrei.
Pe durata celor 5 ani de studii se facea carte ca lumea, studentii invatau pe rupte, lucrau la proiecte, constienti fiind ca vor merge in productie si numai daca vor fi foarte buni vor fi informaticieni de succes. Pentru elaborarea lucrarii de licenta era destinat ultimul semestru, ceea ce dadea posibilitatea abordarii unor teme complexe, din productie, iar complexitatea, profunzimea si amploarea solutiilor erau de inalt nivel, bazate pe o documentare bogata, autoimpusa.
Al patrulea lucru memorabil autoimpus de catedra a fost legat de modul in care s-a facut selectia candidatilor care doresc sa devina membri ai catedrei noastre. Ne consideram prea buni pentru a accepta sa ni se alature oricine. De aceea s-au definit niste filtre teribile si numai cine trecea de ele avea sansa de a intra in randurile noastre, pentru deja ne consideram o casta. Astfel concursul de admitere in catedra:
- se sutinea in fata membrilor catedrei
- comisia era condusa de membrii actedrei
- probele se sustineau in fata plenului catedrei
- candidatul trebuia sa sustina si o parte a prelegeii sau seminarului intr-o limba engleza, in mod fluent
- lucrarile scrie erau accesibile membrilor catedrei
- notele se supuneau la vot membrilor catedrei
- se puneau intrebari si se purtau discutii si numai cine era extrem de competent avea acces sa devina membru al catedrei naostre.
Multi dintre colegi isi amintesc cu nostalgie cat de exigent s-a desfasurat examenul in care ei au fost acceptati sa devina colegii nostri. Unele aspecte s-au mentinut si azi.
Asa se explica de ce intr-un climat resposabil, marcat de maturitatea membrilor catedrei s-au intreprins cele mai imprtante masuri, a fost prima editie a Conferintei Internationale de Informatica Economica, s-a publicat revista Informatica Economica, au fost dotate cu calculatoare extrem de performante laboratoarele catedrei. Pentru toate acestea un rol deosebit l-au avut sefii de actedra ai acelei perioade, profesorii Ion Gh. ROSCA si Ion SMEUREANU.
1999 - 2005
Omogenizarea
Multe lucruri vin din interiorul sistemului. oameni cu o viziune ingusta nu au cum sa vada lucrurile cum trebuie. Desi multi au fost pe colo si pe colo, putini au inteles ca este necesar sa se munceasca din greu pentru a ajunge la performanta inalta. Exista deosebiri radicale intre scoala din vest si ceea ce se intampla pe Dambovita, dintre care amintesc:
- in laboratoare in vest studentii lucreaza la proiecte pana si duminjica seara
- bibliotecile sunt asaltate
- relatia student - profesor este cu mult mai mult decat ceva predare - nota
- ponderea examenelor grila, comode pentru toate partile este sub control
- este dezvoltat invatamantul orientat spre creativitate si nu spre memorare
- lucrurile sunt foarte clare, fara reveniri succesive asupra deciziilor odata luate
- superficialitatea abordarilor este exclusa cu desavarsire
- sistemul de predare are alte valente, studentii avand menirea de a invata continuu nu numai in sesiune.
In acest context, cei care au vizitat universitatile din vest, au concluzionat ca este bine daca:
- se reduce durata studiilor de licenta
- nu se mai aloca timp distinct pentru elaborarea lucrarii de licenta
- se relaxeaza examenul de licenta, numai la prezentarea lucrarii
- se asigura o pregatire cu aceleasi discipline in 4 ani, ca pentru 5 ani
- se reduc disciplinele acre se predau pe durata unui an, la un semestru
asa ca invatamantul superior romanesc, a fost perfectionat din interior, fara a mai invinui pe cineva, asa cum se facea pe vremuri cand lumea privea spre atbloul de pe perete daca se intampla ceva rau in invatamant si afecta calitatea acestuia. Schimbarile structurale au condus si la schimbari de atitudine, crescand elementele descriptiviste si de memorare in detrimentul lucrarilor complexe, bazate pe o documenatre solida si pe variante de solutii, in care trebuie argumentata alegerea uneia dintre ele, fiind necesara efectuarea demonstratiei din acre sa rezulte fundamenatrea riguroasa a alegerii.
S-a produs acea omogenizare, in care toti sunt o apa si un pamant, fara a mai vorbi de diferente. Nici nu avea cum sa fie altfel din moment ce la nivel decizional au aparut persoane cu varste care ii plaseaza in perioada de de tinerete si formare de dupa revolutia culturala marcata prin declaratiile din aprilie 1981, iar in perioada despre acre se discuta, respectivii erau maturi cu putere de decizie. Limitele acestora au facut sa dispara printr-o trasatura de condei disciplina de fizica de la admitere, in condictiile in acre in biroului de decan de la acea vreme numai eu si regretatul profesor Gheorghe Cenusa si cu mine, ne-am opus, dar fiind in minoritate, am pierdut la scor. Totul este dat de calitatea oamenilor si nimic altceva. Niste persoane cu o cultura manageriala profunda in niciun caz nu ar fi venit cu ideea de economiii la nivelul universitatilor, care se rezolva in mod primitiv prin reducerea duratei de la 5 la 4 ani. este ca si cum la acelasi pret, se vinde un ziar de format mult mai mic sau tot asa la acelasi pret se vand in sticle de un litru, un continut de 0,9 litri, adica o mica ciupeala pe nevazute.
dar cum tot raul este spre bine, s-a creat premisa de a intalni in ani diferiti un numar mult mai mare de studenti, baza de selectie fiind mult mai mare. Ramane insa problema cu outputurile de la licee, toata lumea vorbind despre scaderea nivelului de pregatire oferit de acestea. La cate batai manaca profesorii de liceu de la elevi, batai filmate cu telefonul mobil si la cate sexy profesoare au chat, nu mai mira nimic. Totusi in liceele serioase se face carte, elevii buni vin la facultatii selecte si in acest fel, sectia de Informatica Economica de la facultatea CSIE nu a dus lipsa niciodata de studenti de cea mai buna calitate.
Chiar in conditiile usor vitrege ale reducerii orei pe saptamana, profesorii au continuat sa predea la nivel de top, au scris carti cu abordari deosebit de bine ancorate in realitatea economiei romanesti, oferind solutii moderne in plan informatic la problemele specifice organizatiilor de toate tipurile si de toate marimile.
Si in acesti ani au continuat concursurile de atragere a celor mai valorosi absolventi pentru a deveni cadre didactice si pentru a promova cadrele didactice merituase. facultatea a crescut, catedra de Informatica Economica a crescut, au aparut proiecte de cercetare castigate prin participarea la competitii nationale, ceea ce a permis derularea unor programe de dotare a laboratoarelor cu echipamente si de efectuarea de mobilitati pentru documentare la mari universitati din strainatate.
O privire retrospeciva a fost facuta de profesorul Ion Gh. ROSCA in
articolul Scoala de informatica din Piata Romana, volumul Pagini de istorie - Academia de Studii Economice din Bucuresti, Editura ASE, Bucuresti, 2004, pg.137 - 146, ISBN: 973-594-470-7, volum publicat cu ocazia implinirii a 90 de ani de existenta a Academiei de Studii Economice.
2006 - in prezent
Stabilitate
Implementarea Programului Bologna, care a avut termen anul 2005 a fost amanata de catre toti si numai cand s-a vazut ca nu merge altfel, ceea ce trebuia facut in 5 ani s-a facut la repezeala intr-un an. Asa se explica graba cu care:
- s-a trecut la organizarea pe ciclurile 3+2+3
- au fost elaborate in viteza planurile de invatamant
- s-a mers in paralel cu doua planuri de instruire
- in anul 2007 au existan doua promotii de absolventi, una cu 4 ani, alta cu 3 ani
- a fost restructurata filosofoia proceselor de instruire
- planurile de invatamant au inclus prepondrent discipline cu durata de un
semestru
- au fost transferate discipline spre studiile de master.
Ideea programului Bologna a fost de a crea un absolvent de bacelor care sa mearga rapid in productie si sa execute lucrari care necesita inalta calificare. In buna traditie romaneasca, construirea planurilor de invatamant a reflectat raporturile de putere si mai putin cererea pietei, fara insa sa se exagereze in niciun fel. Planurile trebuie sa treaca prin Consiliul Profesoral si orice excese sunt eliminate acolo. daca inainte de Revolutie decanul isi impunea disciplina lui, evident putin semnificativa, pe durata de un an cu doua examene, acum acest lucru este absolut imposibil. Ceea ce trebuie urmarit este acel echilibru intre a-si gasi fiecare disciplina locul in programele de licenta unde lucrurile sunt sigure si programele de master, unde lumea nu crede in vesnicie, lucru fals. Numai asa se explica inghesuiala in ciclul de licenta si relaxarea relativa pe masterele de aprofundare sau pe masterele profesionale, in favoarea celor din urma, unde planurile de invatamant sunt facute pentru a face concordanta intre ceea ce cere piata si ce se preda.
Spre zilele noastre au aparut legi si HG-uri care au venit cu o noua abordare a invatamantului din toate punctele de vedere. Pentru prima data era incriminat explicit plagiatul in Legea invatamantului cu sanctiuni pentru student in solidar cu profesorul coordonator. Au fost introduse citerii dure de promovare, ceea ce a facut ca ani in sir sa nu existe posibilitatea de a promova pe pozitii didactice importante. Criteriile au purtat numele ministrului, fiind recunoscute sub denumirea de criteriile Funeriu, criterii acre aliniau totul la exigentele din occident. Se uita ca aici este pe Dambovita. Un lucru nepotrivit, dar justificat in ultimii ani, motivand prin efectele crizei economice a fost blocarea tuturor concursurilor didactice in universitati. Ceausescu nu a indraznit sa blocheze intrarea in universitate pentru asistenti si promovarea pe pozitii de lector universitar, pentru a nu distruge fibra corpului profesoral din catedrele de specialitate, lucru de care n-a tinut seama niciun factor de decizie de nivel inalt de la acea vreme. Nu avea cum sa faca asa ceva, pentru ca o persoana crescuta in cultul pentru Elena Ceausescu ca soim al patriei, recitand poezii patriotice si imbibat fiind cu doctrina comunista prin formare de sus pana jos, ramane tributara trecutului sau, pentru ca pentru ea prezent nu exista.
Numai dupa 2012 s-a produs o desghetare in universitati, numai ca asa cum boala intra in organism cu carul si doctorii o scot cu acul, va trece mult timp pana cand va fi reparat raul facut, pana cand invatamantul de informatica economica va ajunge la nivelul de finantare necesar. Stabilitatea este orientata spre progres, numai ca acest progres necesita foarte-foarte multi bani pentru dotarea laboratoarelor, pentru sprijinirea cadrelor didactice, pentru derularea de programe de cercetare care sa valorifice inteligenta romaneasca. Eforturile sunt imense, insa limitarile ce vin din zona resurselor determina ca aceste eforturi sa fie la randul lor insotite de rezultate fara a avea amploarea dorita. In cazul informaticii economice, marea sansa este date de calitatea foarte buna a studentilor si a profesorilor, iar in cazul in care vor apare resursele, de a doua zi se va morni marea masinarie a unui invatamant bazat pe cele mai noi tehnologii cu cele mai noi echipamente, toate intr-o interactiune, cu rezultate speciale in piata IT&C.
| | | | | | | | | | | | | | | | | | | |