Analiza unei lucrari pentru a sti despre ce vorbim

Pentru a arata exact cum stateau lucrurile, voi prezenta un material de uz intern, publicat in anul 1978 de catre colectivul catedrei de Planificare, avand nenumarati autori la cele 126 pagini, material intitulat pompos Proiect complex pentru uzul studentilor cu un cuprins structurat pe capitole notate a,b,c,d ca niciunde. Materialul se intitula ELABORAREA PROGNOZEI SI PLANULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALA PE BAZA UNUI SISTEM SIMULAT si avea o densa introducere, usor penibila, urmata de o monografie a republicii Sperantia, apoi un capitol era destinat prganizarii muncii, un altul etapizarii lucrarilor. Exista si capitolul D pentru orientarile fundamentale si a recomandarilor metodologice. Lucrarea se incheia cu 27 de anexe. Este de-a dreptul trist ca o astfel de lucrare nu includea niciun titlu bibliografic. Nu este de mirare intrucat acolo se lucra strict dupa documentele de partid si dupa cuvantarile lui Nicolae Ceausescu. Glasuia el ceva, planificarea venea sa justifice intr-o maniera asa-zis stiintifica orice continea zicerea respectivului. Chiar motivarea alegerii acelei republici imaginare era d natura sa nu supere nici la intern si nici la extern. Desi profesorul Stoica marcel, marele Stoica Marcel scrise selucrari de simulare si desi la Universitate profesorul Ioan Vaduva era un clasic in acest domeniu, ca sa nu mai vorbim de ceea ce realizau colectivele din Centrul de Calcul al ASE, proiectul cu pricina este departe de a include conceptele specifice simularii intrucat:
- nu include ipoteze de lucru care sa vizeze variabile, interdependente, legi de repartitie
- nu apar variante construite pe sisteme de ipoteze, decidentii avad la dispozitie solutii diferite
- anexele nu includ ideea de a realiza mai multe variante de plan
- sunt utilizate progresii aritmetice ale ritmurilor de crestere
- lipseste obiectivul strategic al planului, prezentat explicit, desi in Ro se urmarea dublarea productivitatii muncii sau ajungerea Spaniei din urma.
In lucrare nu se sufla o vorba despre agregare, despre tipuri de modele de simulare, ci se prezinta un tablou general in care sunt date informatii privind in ce stadiu se gaseste Republica Sperantia - tara imaginara, tabelul de la pg. 14 aratand o serie de indicatori sintetici de la 1965 pana la 1975. Pentru industrie, datele sunt absolut neomogene, fie ca sunt pe cincinale le 1966-1970, 1971-1975 dar si aiurea, pentru 1966-1975, fie ca sunt pe anii 1965, 1970 si 1975. Autorii aveau libertatea de a proiecta seturi si structuri de serii de date care sa stea la baza unor prelucrari statistice dar si econometrice adevarate. La pagina 17 este data o balanta a energiei, apoi alte si alte balante si ca totul sa fie pitoresc, balantele sunt...echilibrate, cum sta bine unei balante, desi in realitate exista fie minusuri, fie plusuri, chestii pe care asa-zisa stiinta a planificarii promovata acolo, nu se servea, desi realitatea impunea discursul despre dezechilibre stiiund ca inca din 1091, Kornai, Janos publicase lucrarea Anti-Equilibrium, e adevarat tradusa pe meleagurile Dambovitei in Editura Stiintifica in anul 1974.
Pe la pagina 73 se vorbeste de planul cincinal. Este cunoascut ca Franta elabora planuri folosind modele extrem de complexe. In econometrie existau de ani buni modele si chiar luasera niste matematicieni premii Nobel in economie tocmai pentru cata matematica transferasera in domeniul economic. Torusi, autorii acestor chestiuni de simulare vin cu relatii halucinante. Ei pun V=v*P adica arata ca venitul vational V este rezultat ca produs dintre venitul national pe locuitor v, inmultit cu populatia. Saracutii! Nu stiau ca de fapt, v=V/P... Ecuatiile de la pagina 79 suporta largi dezbateri, daca nu interpretari care scot in evidenta ca ceea ce s-a intamplat prin contopirea planificarii cu cibernetica era o palarie mult prea mare pentru planificatorii uzurpatori. Sunt folosite la pagina 86 ecuatii interesante dar simpliste, iar planificarea ca disciplina care permite prefigurarea a ceea ce se doreste a se intampla la momentul t+1 in viitor, toate calculele facandu-se la momentul t, nu include astfel de abordari in dinamica asa cum se vede din tot ce este dat in acest studiu de caz. fara a se discuta ceva despre matricea coeficientilor cheltuielilor materiale rezultati din BLR - Balanta Legaturilor dintre Ramuri, autorii picteaza trei matrice la pagina 91. Se folosesc indicatori cu baza fixa, cei mai simpli.Anexele sunt bogate. dar enunturile sunt vagi. Este posibil ca studentii sa fi facut proiecte de 10 dar problema este alta: daca acei studenti mergeau in productie si aveau putinateatea de notiuni de la planificare si o bogatie de modele cibernetice, cu siguranta stiau ei sa le imbine si sa faca de fapt simulare in adevaratul sens al cuvantului sau nu stiau daca sefii lor erau planificatori stalinisti puri.
Desi T. SCHATTELES emigrase, cartea sa Metode econometrice moderne era aparuta inca din 1971 si in capitolul 9 cel destinat timpului in analiza cantitativa a economiei preponderent orientat pe studiul seriilor dinamice, ar fi trebuit sa fie luat in considerare. In plus, autorul are abordari extrem de interesante in zona metodei Input-Output a lui Leontief, cel care avea sa ia si un premiu Nobel in 1973. dar din perspectiva zilelor noastre planificarea este altceva. Pacat ca si atunci s-a pierdut un tren, dogmatismul, simplismul si determinismul vulgar fiind pe primul rand intr-un cor aflat pe o scena mult prea importanta pentru niste contemporani micuti.