|
Foarte multe dintre aplicațiile cu care relaționăm presupun definirea de conturi cu datele noastre personale, unde se stochează facturi, ordine de plată, date pe care le introducem la cererea furnizorilor de resurse și multe altele. Aceste conturi presupun introducerea de date referitoare la:
- nume și prenume,
- titlul,
- data nașterii,
- reședința,
- adresa de e-mail,
- profesia,
- locul de muncă,
- nume de utilizator,
- parolă.
Vom observa că în timp se face o colecție impresionantă de conturi și automat vom avea și o colecție la fel de impresionantă de parole, dacă la crearea unui nou cont pe o nouă aplicație, avem inspirația de a defini o nouă parolă cât mai sigură, ceea ce înseamnă că șirul caracterelor ce o compun depășește o lungime de 8 caractere.
Este de dorit ca să definim un fișier al parolelor în care să construim un tabel care că conțină coloane cu:
- denumirea aplicației,
- adresa web a aplicației,
- numele de utilizator definit în cont,
- adresa de poștă electronică utilizată,
- parola de acces.
Ori de câte ori va fi nevoie să accesăm resursele unei aplicații pentru care am definit un cont, vom prelua din fișierul de parole exact informațiile de care avem nevoie pentru a ne autentifica. Există mai multe strategii ale noastre ca utilizatori.
O strategie este ca pentru toate conturile pe care le deținem în tot felul de aplicații să definim pentru autentificare aceleași elemente, deci să avem o singură parolă, un singur nume de utilizator și o singură adresă de e-mail. Este ușor de lucrat, dar scade mult securitatea accesului la aplicații, căci dacă parola este cunoscută accidental, nu mai există nicio mlimită în a se intra pentru folosirea neautorizată a datelor noastre din toate aplicațiile.
O altă strategie este ca fiecărei aplicații, deci fiecărui cont, pentru autentificare să folosim parole diferite, chiar dacă alte elemente nu diferă de la un cont utilizator la altul. Este adevărat că o astfel de abordare ne liniștește din punct de vedere al securității, dar presupune construirea fișierului de parole, fișier pe care să-l actualizăm ori de câte ori modificăm parolele sau adăugăm parole pentru noi conturi de utilizator la noile aplicații pe care le accesăm.
Eu opinez pentru definirea de parole diferite pentru autentificarea cerută de a intra în conturile aplicațiilor cu care relaționăm în procesul de digitalizare domestică. Vom avea și fișierul de parole, dar nu este nicio problemă, mai ales dacă identificăm modalități inteligente de a construi parole și de a le pune în legătură cu denumirile aplicațiilor unde definim conturile de utilizator.
Dacă definim o regulă de construire a parolelor, este bine s-o folosim în mod constant, pentru a fi în stare să scriem parole chiar și fără a consulta fișierul parolelor, din memorie, fără a le greși, ceea ce înseamnă economie de timp și siguranță în derularea proceselor specifice digitalizării domestice.
Dacă de exemplu definim șablonul acronim-12345 în cazul în care acronimul are ultima literă una din literele de la A la I din alfabet sau acronim-54321 dacă acronimul are ca ultimă literă una din literele de la J la Z din alfabet, deja lucrurile devin interesante și operaționale, obținând parolele BCR-54321 sau BRD-12345 sau PCC-12345 sau ENEL54321 și tot așa. Acronimul este de regulă numele portalului unde se află aplicația al cărui cont de utilizator dorim să-l accesăm.
(10 decembrie 2024)
|