1. Chestiuni specifice

Doctorand este orice alsolvent cu diploma a unei facultati si absolvent tot cu diploma a unui curs de masterat, daca in plus:
- isi doreste sa obtina titlul de doctor in informatica economica
- lucreaza ritmic
- vrea sa faca cercetare in stagiul doctoral
- are aplecare spre a se documenta
- nu este superficial
- ce incepe, munceste pana finalizeaza
- accepta s ca munca lui sa fie evaluata exigent de altii
- comunica bine cu specialisti dar si cu colegii
- are inclinatie spre a construi nu spre a nega aiurea
- doreste sa invete sa scrie articole, sa le publice
- stie sa se concentreze spre a trece de la lucruri simple catre cele complexe
- cand isi stabileste un obiectiv lupta pentru atingerea lui
- vrea sa fie doctor in informatica economica pentru a-si confirma lui insusi ca a parcurs cu succes o alta etapa a instruirii sale.
Inseamna ca doctoratul este mai intai un act de vointa, este un obiectiv care se atinge numai si numai prin munca. Doctor in informatica economica devine orice tanar care are ambitia sa munceasca intens intr-un doemniu si care are puterea de a selecta din multe solutii numai pe acelea care indeplinesc niste criterii de performanta. Si toate acestea se realizeaza numai si numai sub indrumarea conducatorului sau de doctorat.
Experienta pe care am acumulat-o in timp imi arata ca orice tanar care doreste, care munceste si care stie sa-si dozeze eforturile concentrate pe un singur obiectiv - realizarea unei teze de doctorat valoroase - incepe si termina cu succes stagiul doctoral. Inseamna ca nimeni nu trebuie sa fie timorat cum ca doctoratul presupune genialitate, eforturi supraomenesti si ca numai niste alesi duc la bun sfarsit un stagiu doctoral. daca din 100 de doctoranzi, 30 lucreaza ritmic si serios si toti 30 incheie stagiul doctoral si 28 sustin teze de doctorat valoroase, inseamna ca oricine lucreaza serios si ritmic termina cu succes stagiul doctoral pentru ca r=(28/30)*100=93% ceea ce este o rata de succes extraordinara, nu incurajatoare ci determinanta in a-l directiona pe orice absolvent de masterat sa se gandeasca la a derula un stagiu doctoral. Ramane la latitudinea fiecaruia sa evalueze daca se inroleaza intr-o astfel de activitate ce presupune efort, creativitate, daruire dar in primul rand munca sustinuta si intr-un ritm uniform.
2. Pregătirea admiterii

Admiterea este un lucru foarte greu pentru ca trebuie:
- citita o bibliografie
- prezenta in fata unei comisii
- efectuarea unei prezentari
- intocmit un dosar.
Tot aici intra gasirea conducatorului de doctorat. Este de fapt lucrul cu care incepe pregatireaadmiterii la doctorat. tanarul care aspira la titlul de doctor trebuie sa se clarifice asupra domeniului unde i-ar placea sa desfasoare cercetare. El trebuie sa vada ce conducator de doctorat are preocuparile spre care si el se indreapta. Va avea o discutie cu viitorul conducator de doctorat. Din acea discutie va rezulta o invitatie a conducatorului ca tanarul sa intre in echipa sa de doctoranzi. Asa era pe vremea mea si mult timp dupa. Acum tinerii nu au o astfel de abordare. Unii merg si fac dosarul trecand un conducator de doctorat din oficiu, ca asa considera ei. Vin la colocviul de admitere, se prezinta. daca este admis, va lucra cu conducatorul scris de el pe dosar sau va fi repartizat la un altul. Dupa aceea urmeaza dialogul asupra problematicii in care se deruleaza cercetarea din stagiul doctoral. daca ceea ce doreste doctorandul ramane pentru stagiul doctoral este o varianta, insa exista si varianta ca stagiul sau doctoral sa se deruleze pe o cu totul alta zona. In opinia mea, tanarul care doreste derularea unui stagiu doctoral de succes trebuie sa discute cu viitorul sau conducator de doctorat despre tematica si sa mearga la colocviu clectia facuta. Adica stie in ce domeniu va face cercetarea, care este titlul tezei si care sunt etapele ce trebuie parcurse, existand contextul unei colaborari in cazul in care comisia de admitere il va da ADMIS dupa desfasurarea colocviului de admitere.
3. Stagiul doctoral

Stagiul doctoral include intregul tmp de la inscriere pana la sustinerea publica a tezei. La doctoranzii constiinciosi, cu aplecare spre munca si spre respectarea termenelor, stagiul doctoral este de trei ani in care se include scrierea tezei si deci sustinerea ei. La alti doctoranzi trei ani sunt necesari pentru a face cercetare si al patrulea an este dedicat scrierii tezei. Sunt destul de multi doctoranzi care au stagiul doctoral lung de cinci ani. Exista si doctoranzi care prelungesc la nesfarsit stagiul doctoral si nu sustin niciodata teza.
In stagiul doctoral, doctorandul trebuie: - sa nu amane niciuna dintre sarcinile ce-i revin
- sa lucreze ritmic
- sa inceapa cu incputul, adica cu documentarea
- sa cerceteze strict pe problema definita in titlul tezei
- sa nu evite nimic, nici publicarea, nici scrierea tezei
- sa comunice cu conducatorul sau stiintific
- sa accepte sugestii de la toti cei care ii vor binele
- sa minceasca din greu
- sa fie exigent si realist fara a avea obsesia ca cineva are ceva cu el
- sa colaboreze cu alti doctoranzi si sa intre in cercul specialistilor pentru a fi bine integrat acolo
- sa elaboreze solutii originale
- sun nicio forma sa nu plagieze.
calitatea de doctorand nu este vesnica si de aceea stagiul doctoral trebuie bine structurat incat aceasta sa fie pe durata cat mai scurta. Doctorandul are la dispozitie sa faca fix orice, sa publice mii de articole, sa faca sute de rapoarte, sa mearga la zeci de wokshopuri. daca nu a scris teza, doctorandul nu a facut nimic. Sa fie clar, doctorat in snseamna teza de doctorat scrisa si sustinuta. Inseamna ca in stagiul doctoral, tanarul doctorand trebuie zi de zi sa puna o caramida la scrierea tezei. Cercetarea se face pe problemele din teza
Publicarea de face cu chestiuni din capitolele si subcapitolele tezei. Participarea la conferinte este numai in domeniul in care se face cercetarea pentru teza.
Discutiile si solutiile originale sunt numai cele care contribuie la dezvoltarea tezei.
Era o reclama: nicio masa fara peste. Aici reclama este: nimic fara a fi inclus in teza candva.
La terminarea stagiului doctoral, teza este gata. Inseaqmna ca autorul tezei vede teza ca pe o constructie. Mai intai pune temelia - documentarea. Apoi construieste peretii - structurarea capitolelor. Realizeaza punerea planseului - conturarea textului. Ferestrele si finisajele - dezvoltarea si elaborarea a textului.
Cunosc cazuri in care doctoranzii n-au sustinut niciodata teza pentru ca ei nu o aveau. Aveau insa:
- articole care nu prea aveau legatura cu subiectul
- rapoarte de cercetare facute ca texte independente din care nu se ia nimic sa fie dus in teza
- participari la conferinte, workshopuri, grupuri de lucru, fara ceva scris.
Lipsea teza. De teza nu se apuca nimeni de la zero in ultimele 6 luni ale stagiului doctoral. La teza se lucreaza din prima zi. Tot ce se face in stagiul doctoral este gandit spre a fi dus direct sau cu foarte mici prelucrari in teza de doctorat.
4. Elaborarea tezei de doctorat

Cine crede ca va scrie 150 de pagini dintr-o rasuflare, in doua sau trei saptamani, se inseala amarnic. O teza de doctorat buna se scrie in cel putin doi ani, cu conditia in in alti doi ani precedenti autorul sa fie preocupat in a munci in domeniu si in a se documenta serios. Autorul trebuie, inainte de a se apuca sa redacteze teza de doctorat:
- sa scrie comunicari de 4-10 pagini la conferinte pentru a se familiariza cu scrisul de lucrari stiintifice
- sa colaboreze cu alti tineri dar cu experienta in publicarea de articole la scrierea unor parti mai ales in zona de aplicatie a unui articol care se va publica
- sa elaboreze rapoartele de cercetare dupa o structura clara discutata cu conducatorul stiintific
- sa organizeze cu atentie materialele elaborate, prezentate sau tiparite astfel incat regasirea lor sa se faca rapid si corect
- sa invete clar cum se citeaza lucrarile scrise de altii si cum se folosesc citate din lucrarile altora
- sa construiasca foldere cu articole, carti, volume de la conferinte pe care le are in format digital pentru documentare dar mai ales pentru verificare
- sa invete sa foloseasca corect fisierele cu blbliografie, cu anexe si sa lucreze cu acestea asa fel incat sa asigure corectitudinea continutului oricarei lucrari stiintifice pe care o elaboreaza.
In opinia mea, numai o persoana care a scris lucrari de cateva pagini are sanse de a finaliza alte lucrari de 20 de pagini. Numai o persoana care a elaborat 4-6 lucrari de 20 de pagini are sansa de a trece la elaborarea de materiale coerente, consistente si valoroase de 40-50 de pagini. Numai acela care a facut cel putin 3 materiale de peste 40 pagini va avea succes in a scrie o teza d doctorat buna. Orice alta abordare este o poveste frumoasa care ramane in stadiul de intentie. Tot in oponia mea, cel ce incearca sa se apuce din star de aq scrie o teza fara sa aiba in spate un trecut glorios de a scrie lucrari mai mici ca intindere, apoi mai mari, ajungand sa manuiasca usor condeiul in a structura ceva la peste 40 de pagini, numceste cu mult mai mult decat daca ar face treaba ca lumea de la inceput. In limba romana avem proverbul cu lenesul mai mult alearga, proverb care se potriveste oricarei abordari nerealiste din partea doctorandului ce crede ca va scrie 150 de pagini. de la inceput. orine doreste sa faca o teza de doctorat buna sau foarte buna trebuie sa procedeze astfel:
- isi stabileste domeniul
- se apuca si citeste literatura din acel domeniu
- incepe sa faca ceva practic din care sa se verifice ca a inteles bine ceea ce a citit
- isi defineste obiectivul stagiului doctoral cu sanse bune de succes
- stabileste titlul tezei
- impreuna cu conducatorul sau construieste un cuprins al tezei, cuprins oarecum standard, cu mici actualizari date de problema de rezolvat
- face o documentare temeinica citind carti, articole, proceedings-uri
- identifica probleme de rezolvat
- deruleaza activitate de cercetare stiintifica intr-o echipa
- detaliaza structura tezei cu subcapitole dar si cu dezvoltari de idei la nivelul subcapitolelor
- scrie articole pentru conferinte, care se regasesc in subcapitolele planului tezei
- participa in echipe de specialisti la solutionarea de probleme in alte proiecte, probleme care au legatura cu domeniul sau de cercetare
- continua documentarea
- rezolva probleme legate de ceea ce este definit in obiectiv si care rezultadin activitatea sa de cercetare
- elaboreaza singur dar si in echipa si publica articole
- elaboreaza rapoarte de cercetare de 40-50 pagini
- intensifica cercetarea stiintifica
- construieste arborescenta tezei pentru a gestiona redundanta
- face inventarul pentru a vedea gradul de acoperire cu materiale publicate a capitolelor tezei
- creaza un folder pentru teza si gestioneaza cu mare atentie versiunile tezei
- pe langa fisierele capitolelor creaza si fisiere pentru anexe pe care le completeaza dinamic
- se apuca si scrie ideile in fiecare subcapitol asa cum rezulta din arborescenta
- dezvolta textul asigurand scrierea corecta a formulelor
- se ingrijeste sa faca referiri si citari corecte
- verifica cu scrupulozitate cum include materialele in bibliografie astfel incat aceasta sa fie corecta
- include figuri pe care le refera acolo unde le-a pus
- elimina riscul greselilor de ortografie din ntextul scris
- intelege sa nu plagieze dar si mai rau sa nu se autoplagieze
- face distinctie care sunt solutiile sale originale si ceea ce este de la alti autori.
Teza se construieste singura cand autorul are lucrurile foarte clare.
5. Susținerea tezei

Este momentul culminant al finalizarii stagiului doctoral. Exista un ritual care se parcurge si care include: prezentarea de catre presedintele sedintei a membrilor comisiei, a doctorandului, prezentarea tezei de catre autor, citirea de referate, intrebari si raspunsuri, semnarea procesului verbal, citirea acestuia, felicitarea, o mica luare de cuvand a proaspatului doctor.
In opinia mea, sustinerea trebuie pregatita asa fel incat sa se deruleze fara incidente. De-a lungul anilor am identificat urmatoarele situatii bizare, pe care nu le numesc incidente, ci numai lipsa de management sau mai bland, management neadecvat, precum:
- prezentarea de catre doctorant prea lunga, adica in loc sa zicem 3--40 minute, a sarit de doua ore, enervand pe toata lumea
- includerea in prezentare a elementelor polemice, nejustificate ale doctorandului cu membri comisiei, incercand punerea acestora intr-o situatie proasta, bineinteles, fara succes
- imposibilitatea de a utiliza videoproiectorului datorita unor chestiuni tehnice privind o interfata
- intrarea in niste detalii enervant de nesemnificative
- includerea in prezentare a elementelor eronate in formule, in text si in grafice
- incercarea de a spune ca sunt solutionate si ca sunt originale rezultate incomplete sau stiute deja din literatura
- respunsuri eronate la intrebarile comisiei sau ale celor din public
- consideratii demolatoare venite din partea comisiei sau din public
- propuneri bine fundamentate de neatribuire a titlului de doctor
- dezvoltari pe langa referate care evidentiaza minusuri suparatoare dar neesentiale din teza.
Daca exista o buna conclucarre intre conducatorl doctorandului si doctorand, bineinteles asemenea situatii sse evita cu mare usurinta. Se presupune ca:
- se face o repetitie a prezentarii tezei in fata conducatorului
- teza are la baza articole publicate
- inainte de a fi trimisa la comisie, teza este evaluata riguros de coordonator
- doctorandul insusi cu exigenta a verificat tot ceea ce a scris in teza
- au existat discutii cu specialistii si in teza se tine seama de observatiile acestora.
Numai o teza elaborata cu mare grija si urmarita cu exigenta de conducatorul doctorandului, va fi garantia ca la sustinere nu apar situatii delicate ca uneori duc la neacordarea titlului de doctor in informatica economica. Candva, inainte de sustinerea publica avea loc sustinerea in catedra a tezelor de doctorat, catedra fiind forul suprem care gira calitatea unei teze de doctorat. Din motive care imi scapa dar pe care nici nu le-am inteles, sustinerea tezei in catedra a fost inlocuita cu sustinerea in fata unei comisii de indrumare. Istoria va consemna daca aceasta decizie a fost sau nu productiva. Stiu ca am continuat cu prezentarea tezelor de doctorat in Seminarul RACOVEANU, asa cum se facea si pe vremuri, asa fel incat aprecierea calitatii tezei sa fie in continuare data de colectivul de catedra, inclusiv cu supunere la vot. Bineinteles ca o astfel de abordare nu diminueaza rolul acelei comisii de indrumare, insa da forta prin vot demersului doctorandului daca acesta a facut treaba buna.
Consider ca sustinerea tezei de doctorat trebuie precedata de mai multe filtre si numai in acest fel se evita situatii jenante si pentru doctorand dar si pentru conducatorul stiintific. Trebuie spus ca rareori se intampla ca o teza respinsa sa redevina intr-un interval rezonabil deza doctorat de succes. Si mai trist este faptul ca pentru o teza respinsa nu prea se mai gaseste si un nou conducator de doctorat care sa se expuna unei sustineri publice... Conducatorii de doctorat pe care i-am cunoscut de-a lungul carierei mele au lucrat in asa fel incat nu am fost martorul unor scene dramatice de respingere de teze de doctorat. Am fost in comisii unde doctoranzii au fost atentionati sa scurteze prezentarea sau au aparut situatii in care s-au atribuit alte calificative decat cele solicitate la incheierea referatelor, neplacuta fiind situatia in care unul dintre referenti nu a dat nici bine si nici foarte bine, ajungandu-se la calificativul final de bine. Oricum, un management bun al sedintei de sustinere publica a tezei va asigura succesul ceea ce inseamna ca nu apar incidente tehnice, de prezentare, de evaluare si mai ales in atribuirea titlului.
6. După doctorat

Cine incepe un stagiu doctoral se va convinge ca nu este vorba de distractie,ci de munca intensa in care cercetarea joaca un rol important. Efortul de a realiza o teza de doctorat de cel putin 150 de pagini este important si asigurarea originalitatii il solicita foarte mult pe autor. De aceea, dupa sustinere, tanarul doctor in informatica economica rasufla usurat ca a parcurs cu succes o importanta etapa din viata sa.
Tanarul doctor in informatica economica are urmatoarele optiuni:
- sa intre prin concurs in invatamantul superior, ceea ce inseamna sa duca mai departe ceea ce a facut in stagiul doctoral, adica sa continue sa cerceteze, sa publice articole si chiar sa faca management de proiecte IT finantate, cu unele dintre problemele abordate in stagiul doctoral, ceea ce inseamna ca doctoratul ii va folosi si in munca de cercetare dar si in promovarea de la asistent, la lector, la conferentiar, respectiv, ceva mai tarziul la mult ravnitul titlu de profesor universitar, respectiv, si calitatea de conducator de doctorat;
- sa desfasoare o activitate complexa intr-o companie dezvoltatoare de software unde ceea ce a acumulat in stagiul doctoral ii va permite sa colaboreze, sa coordoneze dar sa si comunice pentru a atinge obiectivele propuse; exista si astfel de companii de software unde un PhD este la mare pret și unde in echipe la elaborarea de oferte sunt folositi posesori de diplome de doctor mai ales daca au varsta sun 35 de ani, pentru ca la evaluarea oferteleor sunt aducatori de puncte importante; peste tot este incurajata perfectionarea prin doctorat a tinerilor, mai ales atunci cand se urmareste dezvoltarea de proiecte unde inovativitatea este elementul esential de progres al organizatiilor dezvoltatoare de software bazat pe tehnologii avansate;
- sa participe la competitii pentru schimbarea jobului unde certificarile si titlurile academice joaca un rol important sau unde a face dovada publicarii de articole pe o anumita tema reprezinta elementul cheie in a aprecia un CV; organizatiile care isi orienteaza activitatea de HR spre detinatorii de titluri stiintifice au in vedere crearea acelui context de accesare a fondurilor pentru derularea de activitati de cercetare-dezvoltare in consortii in care sunt laboratoare puternice si universitati de renume; aceste organizatii vor fi acceptate in clubul select al consortiului care intocmeste o oferta pentru a derula cercetare prin programe finantate, trebuie sa includa si dezvoltatori de IT&C din industrie, dar care au nuclee de cercetare, lucru dovedit prin cei cativa posesori ai titlului de doctor in informatica economica angajati acolo, chiar daca in mod obisnuit activitatile derulate de acestia nu inseamna obligatoriu cercetare stiintifica platita acolo, ci activitati pe cont propriu, inclusiv de a publica sau de a face deplasari la conferinte unde le-au fost acceptate materialele trimise; - sa se prezinte ca sunt doctori in stiinte ori de cate ori au ocazia in diferite colectivitati unde intra pentru prima data, sa tipareasca pe carti de vizita fie PhD, fie Dr. sau dr. inaintea numelui, sa scrie pe placuta de la usa apartamentului intre fam. si nume, prescurtarea dr. care atrage confuzii atunci cand apar situatii de urgenta, lumea crezand ca este vorba de medic si cere ajutorul, ajutor care nu are cum sa-l dea un informatician, cat este el de PhD.
Titlul de doctor in informatica economica arata capacitatea posesorului sau:
- de a derula un stagiu compact de cel putin 3 ani pentru a atinge un obiectiv
- de a concretiza activitatea sa printr-un produs finit numit teza de doctorat
- de a accepta ca activitatea sa sa faca obiectul unei evalari intr-o comisie
- de a se supune evaluarii in public.
Un tanar care este posesorul unui titlu de doctor in stiinte economice cu specializarea informatica economica merita respectul oricarei colectivitati pentru ca a muncit un numar de ani, pentru ca a facut activitati coerente, legate intre ele de cercetare, de verificare in practica a rezultatelor, de publicare a solutiilor originale si de confruntare cu specialistii din domeniul sau, astfel incat acestia sa conchida ca au in fata un tanar valoros, cu pregatire temeinica. Stagiul doctoral este caracterizat prin munca asidua, prin obtinerea de rezultate originale si prin scrierea unei teze. Pentru toate acestea posesorul titlului de doctor in informatica economica, asemeni doctorilor in orice domeniu, fie ca este stiinta, arta sau sport, merita respectul celor din jur.

<

revenire