|
Acum când problema stocării informației într-o memorie externă sau chiar pe discul calculatorului nu mai este o problemă,
ștergerea fișierelor trebuie regândită integral. Se vorbește de managementul fișierelor din care ștergerea permanentă
este numai una dintre multele operații pe fișiere.
înainte de a șterge un fișier trebuie parcurși mai mulți pași, adică:
- se copiază fișierul într-o arhivă,
- se verifică dacă s-a efectuat corect copierea în arhivă,
- se copiază fișierul pe un suport banal de siguranță,
- se bverifică dacă și această copiere s-a efectuat corect și complet,
- se șterge fișierul din zona este amăplasat, pentru a curăța zona,
- se verifică dacă operația s-a efectuat corect, fără a fi afectate fișierele salvate,
- se golește folderul cu fișiere șterse.
Nu trebuie procedat altfel pentru că șetrgerea definitivă a fișierelor generează un imens disconfort. Este cunoscută
dificultatea reconstituirii conținutului digital, mai ales atunci când conceperea acelui conținut se face direct, fără
a exista notițe, alte materiale ajutătoare sau chiar alte fișiere deja existente, nealterate cumva.
ștergerea accidentală a fișierelor este ceea ce niciun utilizator de computer nu-și dorește, mai ales atunci
când este imposibil de a recupera fișierul șters accidental cu instrumentele deja cunoscute. Pentru a face ca efectele ștergerii
accidentale să fie reduse este rezonabil ca în timpul conceperii de conținut digital să se procedeze la creerea din timp în
timp, fișiere intermediare cu versiuni de conținut digital. dacă se șterge accidental ceva, se șterge ultima versiune,
dar există versiunea precedentă. Dacă se adaugă conținutul digital pierdut, care nu trebuie să fie însemnat
cantitativ, pierderea de timp și consumul nervos sunt minime.
|