Aici voi include unele aspecte care mi se par importante şi care merită un punct de vedere personal din zona ciberneticii economice văzută de mine.
Nu voi face aici nici o abordare a ceea ce a însemnat cibernetica economică din punctul de vedere al unui domeniu de cercetare ştiinţifică, ci voi privi cibernetica economică numai prin ochiul celui ce s-a considerat cotropit de ea, prin oamenii care au gestionat-o de pe funcţii de conducere din catedra unde eu am lucrat.
Ani în şir, informaticienii, printre care şi eu mă găseam, eram înhămaţi la o căruţă imensă, greoaie, eterogenă, ambiguă şi staţionară, care aştepta să-i vină stăpânul s-o urnească din loc, iar acesta dacă venea, căruţa tot acolo rămânea înţepenită într-un timp rupt de istorie.
Nu am scris niciodată cu plăcere, cum n-am s-o fac nici de această dată despre cibernetica economică pentru că am motivele mele, printre care enumer câteva:
- am fost forţat să fac un doctorat în domeniul ciberneticii, căci informatica era marginalizată,
- tot timpul priorităţile erau dictate din zona ciberneticii, deşi piaţa muncii cerea informaticieni,
- în zona informaticii economice toate resursele de promovare erau trecute pe ultimul plan,
- datorită unui context ştiut dar necomentat, teama de a nu supăra a generat regres.
Nu voi spune că pentru mine zona ciberneticii economice mi-a fost aducătoare de progres, pentru că tot ce am deprins în ceea ce se cheamă cercetare ştiinţifică s-a datorat celor care activau în Laboratoarele catedrei de Cibernetică Economică, dar în sectorul de sisteme informatice.
Cei ce lucrau înainte de 1989 în zona ciberneticii economice erau conştienţi că au un stăpân absolut, din a cărui vorbă nu ieşeau şi ale cărui cuvinte cheie erau evitate cu sfinţenie, căci erau rezervate aproape pe vecie. Noroc că a venit Revoluţia din 1989 şi anumite energii au fost descătuşate, dar multe dintre năravurile de dinainte de 1989 s-au păstrat, ceea ce a dus la dispariţia Catedrei de Cibernetică Economică, lucru care s-a datorat, aşa cum zicea colegul meu Karl MARX, după exprimarea lui Valerică ZGONEA, fostul coleg al lui Mihai VITEAZUL, deci lucru care s-a datorat, adică dispariţia Catedrei de Cibernetică Economică, propriei sale dezvoltări. Eu nu cred.
Tot ce scriu aici este îmbibat de un subiectivism pe care nu am cum să-l ocolesc din varii motive, dintre care pe unul îl voi exprima aici direct şi fără ocolişuri: am avut foarte mulţi prieteni ciberneticieni, cum am avut şi multe personaje pentru care am nutrit o adversitate desăvârşită, constantă, catifelată şi intensă.
Acum, într-o primă fază, voi enumera problemele despre care voi scrie şi pe măsură ce voi reuşi să le dezvolt, voi face link-uri către conţinutul acela, menţinându-mă în regula de a oferi ceea ce am de oferit, prin maximum două apăsări de butoane, nu mai mult.