Academician Manea MANESCU

Despre Manea MANESCU, cine se apuca sa scrie serios, trebuie s-o faca cu mare atentie pentru a nu cadea in pacatele celor cu caractere mici, mici de tot.
Manea MANESCU a fost om politic, lucru despre care trebuie scris intr-un anume fel, pentru a ilustra un om intr-o epoca. El provenea dintr-o familie cu vechi traditii in miscarea muncitoreasca. Taticul sau, Constantin MANESCU fusese un militant de frunte in PCR si cand a murit, toata presa romaneasca i-a omagiat meritele si articolele aveau titluri cu litere de-o schiapa, iar numele lui era in chenar negru. Manea MANESCU nu pieredea niciun prilej de a reaminti tuturor despre descendenta sa speciala, care ii dadea drepturi de asemenea, speciale, exact asa cum se intampla in clanurile de descendenti de os domnesc ce conduc la nenumarati regi care se incoroneaza simultan, in acelasi asa-zis regat care nu exista. Unii ziceau ca ar fi avut un frate ce s-ar fi numit Lenin MANESCU. Asta spune multedaca ne amintim ca Andruta a pus la doi baieti numele Nicolae...
Ascensiunea sa politica este rapida si mai ales dupa moartea lui Dej s-a instalat in functii dintre care cea de presedinte al Consiliului Economic Superior era importanta, lucru care s-a vazut mai ales prin efectele avute in ASE, dintre care cele trei cladiri si restructurarea in sensul modernizarii ASE au generat beneficii imense invatamantului superior economic romanesc. Ca membru perpetuu al CC al PCR a avut oarece interventii. Cande intra, cand iesa. Dar daca tovarasa il invita la masa era semn ca iar steaua lui incepea sa straluceasca, lucru ce se vedea cu cooptarea lui intr-o functie deosebit de importanta. Partidul avea nevoie de el. Adica ei aveau nevoie unii de altii caci lucrau ca intr-un sistem inchis. Rareori apareau figuri noi. Erau ca pomul cu vrabii de la Universitate. Vrabiile ramaneau aceleasi. Cand treceau autobuzele, zburau si cand reveneau isi schimbau doar creanga pe care se aseaza. Ramane memorabila ultima sedinta a CPEx in care Ceausescu ar fi zis ca se retrage si pelaca in pribegie, iar Manea MANESCU s-a dus la el, i-ar fi pupat mana implorandu-l sa nu plece. Asta arata o atitudine, zic eu de credinta neconditionata, caci la anii lui chestia cu slugarnicia nu merge. Niciodata un caine nu-si sfasie stapanul care i-a dat zilnic dumicatul. Ii placea sa citeasca cu diferite prilejuri, mai ales la sedinte festive de omagiere ale conducatorului, texte atat de incarcate de tot felul de adjective, caci stau si ma intreb cum de le suporta hartia. Avea o imaginatie speciala in a combina tot felyul de cuvinte pentru a-l face pe ins, cu totul altceva decat era in realitate. M-am mirat cum nu la oprit sa-l apostrofeze si s-o lase mai moale cu zicerile lui. dar pesemne ca si lui Ceausescu ii placeau cuvintele care ii gadilau orgoliul exact la radacina, de-l furnicaia pana in extremitatea tuturor firelor de par buclate, parca facute cu fierul incins ca pe vremuri la frizerii de mahala.
Daca cineva are curiozitatea sa faca biografia lui Manea MANESCU ca om politic, va vedea ca a avut perioade mai bune dar si multe perioade proaste, iar ceea ce i s-a intamplat dupa 1989 pana cand a decedat, se numeste perioada neagra din viata unui om. Dupa 1989 a facut puscarie, a trait in izolare, in uitare si toate incercarile sale d a-i contacta pe vechii colaboratori au fost zadarnice. N-as zice ca l-am iubit, pentru ca am avut o intamplare nefericita in legatura cu acest personaj, dar fie ca am vorbit sau scris frumos despre el, fie ca am avut niste tentative de a-l invita in catedra. Nu am primit acceptul superiorilor mei, unii erau oameni ce-i datorau cariera. Totusi, la editiile din 1999, 2001 ale Conferintei Internationale de Informatica Economica i-a trimis mapa lucrarilor cu o mica scrisorica decenta, cat de cat. Mi s-a spus de catre emisar ca se bucura ca un copil.

Manea MANESCU a fost ctitor de scoala de cibernetica economica, aspect peste care nu se poate trece, indiferent cine ar vorbi despre Academia de Studii Economice sau despre modernizarea invatamantului superior economic. Se zice la Manea MANESCU impreuna cu cativa tineri intorsi de la Moscova, au avut ideea de a constitui un nucleu de cadre didactice care sa arate cum se utilizeaza masinile de calcul in statistica moderna. Asa a aparut un laborator de mecanografie la subsolul ASE acolo unde acum este tipografia. Incet-incet s-a configurat o constructie moderna, care a inclus tineri adusi din diferite locuri, Deva fiind unul dintre ele, pentru ca acolo era un calculator pentru siderurigie si in 1963 s-a infiintat Centrul de Calcul care de fapt erau niste laboratoare, ce au migrat in diferite incaperi ale AASE-ului vechi, apoi prin 1964 cand era gata cladirea din Eminescu laboratoarele s-au mutat la parter, ocupand niste sali care acum gazduiesc catedra d Informatica de Gestiune. In 1965 cand au fost finalizate lucrarile cladirii din Macedonski, Centrul de Calcul a ocupat salile acelei cladiri, extinzandu-se enorm. La parter era sala calculatorului IBM360 si dispeceratul, la etajul intai erau salile de perforare si dispeceratul de primirefoi de programare, la etajul al doilea era unsector, la al treilea era sectorul domnului Vasile Ionescu, de sisteme informatice. Etajul al patrulea era al conducerii, etajul al cincilea era cel al sectorului domnului Altar, pe la etajul al saselea era ceva cu marketingul diswtinsului profesor M C DEMETRESCU, iar la etajul al saptelea era biblioteca de invidiat pentru cartile cu totul speciale de informatica, de cibernetica si mai ales teze de doctorat din Franta si din America dar si printurile unui centru de cercetari din AAHEN. Manea MANESCU era seful suprem ale Centrului de Calcul si multi ani s-a vorbit de postul de director adjunct stiintific ocupat de personalitati importante. Mult mai tarziu au fost inscaunati unii ca directori ai acestui centru dar se vedea de la o posta ca pentru unii era o palarie mult prea mare pentru capetele lor, palarie care le cadea pe ochi si nu mai vedeau nimic.
Lui Manea MANESCU i se datoreaza aparitia facultatii de Calcul Economic si Cibernetica Economica. Lui Manea MANESCU i se datoreaza infiintarea inca din 1964 a sectiei de Macanizare si automatizare a calculului economic, sectie pe care cu mandrie am absolvit-o si eu. Lui Manea MANESCU i se datoreaza aparitia in 1967 a sectiei de Cibernetica Economica, ai carei studentii erau de departe crema-cremelor. Am avut seminarii la o grupa cu astfel des tudenti si nu terminai problema sa o enunti ca aveai cam de la 80% dintre studenti solutii absolut remarcabile. Lui Manea MANESCU i se datoreaza cooptarea unor profesori de exceptie care sa predea studentilor din facultate, rupand traditia profesorilor facuti pe puncte sau parasutati de la Moscova, cu studii de prea scurta durata. Profesorii Edmond NICOLAU, Nicolae RACOVEANU, Mihai BOTEZ, C.V. NEGOITA, Dragos VAIDA, GRUMAZESCU, sunt numai cativa dintre cei care au dat un impuls cu totul remarcabil noii scoli de informatica si de cibernetica din ASE. calitatea absolventilor a impus noile specializari in care informaticianul sau ciberneticianul formati in ASE, posedau si solide cunostinte economice. Acum dupa atatea ani, nu s-a mai intamplat ceva ca initiativa din interior. Trecerea la invatamantul de 5 ani de dupa Revolutie s-a facut pentru a relua o traditie a anilor 1965 - 1970, ce amintea de Manea MANESCU. Trecerea de la 5 ani la 4 ani prin 1993 s-a facut ca asa a vrut Ministerul. Trecerea la trei ani s-a facut ca asa a decis programul Bologna. Si tot asa. O chestie d substanta care sa nasca ceva revolutionar nu s-a produs si se asteapta producerea cu nerabdare, pentru ca societaeta merge inainte. Ba nu, am uitat ca s-a produs marea revolutie, aceea ca studentii recita programe la sectia de informatica, pentru ca asa sunt invatati. Sa recite. Frumos, nu?

Manea MANESCU a fost si om de stiinta, dar pentru acest aspect trebuie discutat cu cei care au lucrat pentru el. In Centrul de Calcul al ASE exista un sector de modelare, ce includea cercetatori valorosi care lucrau la contracte importante, dar care scriau si pentru Manea MANESCU. Imi amintesc de o discutie de la secretariat unde venise un sef de colectiv, cerea sa i se faca legatura cu tovarasul pentru a merge acolo cu un capitol al cartii Cibernetica Economica. Fluxul era cam urmatorul:
- ideea de baza o avea Manea MANESCU
- dezvoltarea se facea in colectiv
- Manea MANESCU o aproba sau o amenda
- se dezvolta pana sa devina un drapt destul de complet
- Manea MANESCU amenda sau aproba draftul
- se inchega lucrarea
- Manea MANESCU devenea autor unic.
Daca ne gandim ca circula legende cum invataceii pictau metri patrati cu ingerasi si venea maestrul dadea un pic cu pensula si semna, fara sa se scandalizeze nimeni, zic si eu ca daca el avea ideea, daca el venea sa slefuuiasca, insemna ca munca bruta au facut-o altii. Nu semneaza o scultura in broz si cei care au topit materialul si l-au turnat, ci numai cel care a facut modelul in lut. daca ei au acceptat sa lucreze ca pe o mosie, avand totusi o serie de avantaje, asta este. N-am sa inteleg de ce s-au dezis unii de pulpana pe langa au stat zeci de ani si de pe urma careia au evoluat in profesie excelent. sa nu uitam ca cercetatorii din centrul de Calcul tineau cursurile de cibernetica de la sectia de Cibernetica din facultatea CSIE, iar cei din catedra era in exclusivitate asistenti marginalizati, desi erau si ei tot matematicieni sau unii aveau doua facultati si chiar doctorate.

Manea MANESCU a fost manager, dar se pare ca nu a fost asa de bun. Cine are o pozitie inalta, nu mai trebuie sa se bage si la treburi de executie. Manea MANESCU era in varful piramidei statului. Ce-i mai trebuia lui sa sugereze ca e seful suprem al catedrei de Cibernetica Economica? De acolo de sus, ce-i mai trebuia lui sa se ocupe de viata celor din Centrul de Calcul. S-au nascut nenumarate structuri neclare si mai ales neeficiente. Tot timpul a existat un om de legatura adica un ins care avea acces la Manea MANESCU. El era omul care primea mesaje din popor sa i le transmita lui Manea MANESCU dar tot el transmitea mesaje catre de la Manea MANESCU. daca respectivul nu era un cetatean de buna credinta:
- deforma mesajul ce pornea de la mase
- transmitea trunchiat ceea ce zicea Manea MANESCU
- nu transmitea nici de la mase si nici de la Manea MANESCU
- inventa el ceva ce ar fi zis Manea MANESCU
- inventa el o zicere a unuia spre Manea MANESCU.
Cand era in disgratiile lui Ceausescu, avea timp ceva mai mult si venea si la sedintele de catedra nespeciale si se scalda in tot felul de generalitati. Imi aduc aminte ca a folosit extresia sa fim etansi pe cursuri si seminarii, expresie pe care n-am inteles-o nici pana in ziua de azi.
cand se auzea ca vine in centrul de Calcul, Manea MANESCU era asteptat la lift la etajul al patrulea de anumiti indivizi care se grabeau sa-i sopteasca fiecare ce avea ca interes de rezolvat si credeau ei ca Manea MANESCU e dispus sa-i ajute. Ca manager, acesta nu a promovat pe nimeni din catedra sau din Centrul de Calcul. cand a fost numit presedinte la CSP a luat niste specialisti din centru si a consolidat centrul de calcul de acolo, dar asta nu era promovare. ma refeream sa puna si el un ministru, sa faca un consilier, un ambasador. Sa se zica cu advarat: Manea MANESCU v-a ridicat, v-a facut oameni. La Revolutie s-a zis ca profesorii din Catedra de Cibernetica Economica au fost profitori dar realitatea cruda era cu totul alta. Acestia au suportat umilinte, dintre care unele erau foarte dure, pentru ca nimeni nu avea curajul sa mearga la Manea MANESCU pentru a-i explica ca o anumita masura luata este aiurea. Si lucrurile mergeau prost pentru noi, adica nu promovari, nu plata cu ora si multe altele, neplacute la gramada.

Manea MANESCU a fost conducator de doctorat, fara sa aiba acest titlu. In toate biografiile citite d mine nu am gasit anul in care el sa-si fi sustinut teza si sa fi obtinut tuitlul. A coordonat teze ale unor persoane agreate de el sau care ocupau functii importante. Imi amintesc ca avea un doctorand, unul N care a indraznit sa trimiuta un referat si sa motiveze ca el nu poate veni ca are treburi importantre. Seful de actedra, sluga perfecta a acelor vremuri, agrease ideea sustinerii referatului si in lipsa conducatorului si in lipsa doctorandului. Colega mea Iorgulescu a zis ca la Universitatea Bucuresti asa ceva nu s-a pomenit. Staful catedrei s-a speriat. Au zbarnait telefoanele si in cateva minute a afla Manea MANESCU despre ce s-a intamplat, l-a trimis val-vartej pe N si acesta spasit a veni t si si-a prezentat referatul care era ceva, mai putin lucrare stiintifica facuta de un singur autor. El era director si o echipa facuse ceva pentru DCS si acel ceva era referat. mai bine si asta decat de loc, cum s-a intamplat in acteva randuri, in care doctoranzii veneau cu niste petece de hartie, vorbeau vreo cinci minute si subalternii lor vorbeau cate o jumatate de ora aratand ce ar fi grut sa zica autorul referatului cand a oftat. Dupa 1990 unii dintre fostii sai doctoranzi au incercat sa-l improste cu noroi. Le-am reamintit ca exista un principiu de drept in virtutea caruia daca cineva a obtinut ceva fara sa aiba un fundament, au toate sansele sa piarda ceea ce au obtinut. I-am intrebat daca MM are titlul de doctor si daca ei considera normal ca cineva fara doctorat sa fie conducator stiintific al unui doctorand. S-au speriat si au amutit.

Manea MANESCU a coordonat numeroase volume de lucrari stiintifice de anvergura. Folclorul zice ca toate editurile aveau in planurile lor lucrari de statistica de toate felurile, incat daca un profesor de statistica din ASE mergea si el cu o lucrare i se zicea ca nu mai are loc intrucat tovarasul adica Manea MANESCU este asteptat sa vina cu o lucrare cam pe aceeasi tema. Inseamna ca aceasta este explicatia putinatatii lucrarilor de statistica aparute in tara noastra pana in 1989. Si editura ASE era bantuita de frica atingerii cuiva de domeniul ciberneticii economice. Imi amintesc cum profesorul T. un om de exceptie impreuna cu cativa colegi scrisasera un studiu de caz, pe cibernetica. Nu se multiploca acel material numai pentru ca avea in titlul sau cuvantul cibernetica. Drept care intr-un context mai distractiv i-am sugerat profesorului T sa-i schimbe titlul si asa a aparut lucrarea. N-as prea crede ca explicit a zis el sa se intample astfel, dar cum romanul este fricos si prevazator, lua masuri de precautie sa nu se incrunte tovarasul daca afla ca altcineva i-a luat-o inainte. Omul nici nu a publicat atat de mult incat sa se confirme zicerea folclorica, dar efectekle ei s-au vazut.

Manea MANESCU a a vrut sa fie perceput ca o personalitate de mare anvergura stiintifica ar zice unii sau ar fi zis chiar el. In acest sens a organizat Congresul Mondial de Cibernetica de la Bucuresti in 1975. El avea o relatie speciala cu profesorul J. ROSE. Acesta chiar a venit in tara noastra de mai multe ori si i-a inmanat cu un anumit priles medalia Norbert WIENER lui Manea MANESCU in 1975. Pozitiile sale foarte inalte in ierarhia de partid si de stat i-au permis contacte cu mari personalitati stiintifice ceea ce a condus la un bun transfer de notorietate. El avea si persoane de incredere, apte sa organizeze manifestari stiintifice importante sau sa coordoneze volume cu lucrari ale unor congrese stiintifice, el fiind bineanteles coordonator si aparand pe coperta bine-merci, ca tatic spiritual. Si ca tot omul, a fost primit in Academia RSR, in 1986 cand a implinit 70 de ani avea acest titlul. In acele vremuri cine nu vroia din conducerea PCR, nu era membru plin al acelei Academii, intrucat meritele se fabrica si erau extrem de multi care sa jure ca realitatea chiar asa a si fost. daca Manea MANESCU trebuie respectat, trebuie facut acest lucru pentru altele. Ii placea sa fie inconjurat de lume multa, sa stranga maini nu in ideea bailor de multime. Avea o fata imobila si niciodata nimeni nu putea citi ceva pe chipul sau. De aceea i se zicea si sfinxul. In Aula magna, in sala Palatului in Academia RSR sau oriunde altundeva, Manea MANESCU avea cuvantari structurate dupa un tipic ce-i asigura succesul. Punea la greu documente de partid, intesa discursul cu laude la adrela Ceausestilor si a realizarilor epocii, incat totul era previzibil. Asa a trait el. Probabil a facut toate acestea din convingere si din dorinta de a facee ceea ce si-a propus. Cert este faptul ca in perioadele sale triste, norii grei se abateau asupra facdultatii de Cibernetica si distrugerea acestei facultatii prin 1978 s-a datorat unei lupte de putere in care Manea MANESCU nu avea cum sa fie castigator, nefiind in tara in acel moment.
El a avut interventii extrem de curtenitoare si aducatoare de mari avantaje, ca pozitii in stat.


afisat azi 1 noiembrie 2013