...
Ca student in anul al doilea de facultate, disciplina de Statistica Teoretica, era sau nu era, dupa cum o preda bine profesorul sau nu o preda bine. sansa vietii mele a fost ca la aceasta disciplina sa vina sa predea o doamna profesoara, distinsa, cu voce calda, cu un temperament echilibrat si o foarte buna cunoscatoare a stiintei statisticii economice, profesoara Elema BIJI.
In primul rand, cursurile sale erau curate, echilibrate si foarte atent construite.
In al doilea rand, fiecare afirmatie era insotita de o demonstratie coerenta.
In al treilea rand, in opinia sa statistica era necesara dar nu suficienta, trebuind o cultura economica dar si de informatica pentru a aplica in mod corespunzator metodele statistice mai ales la nivel microeconomic.
In a patrulea rand, profesoara Elena BIJI nu a uitat nicio clipa sa ne reaminteasca despre necsitatea asigurarii reprezentativitatii rezultatelor calculelor statistice, proprietate asigurata deca se lucreaza cu date omogene si mai ales daca seriile de date sunt bogate si masuratorile urmeaza proceduri unanim acceptate.
In al cincilea rand, ne-a aratat cum se fac calculele si mai ales cum se ajunge de la o formula mai complicata la una mai simpla si iau aici formula dispersiei, aratandu-ne ca noi ci de la informatica nu trebuie sa calculam media aritmetica si dupa aceea sa calculam sumele de patrate de diferente, ci trebuie sa calculam sume si sume de patrate si apoi sa ridicam o suma de valori la patrat, pe care sa o scadem din suma de patrate si numai dupa aceea sa facem impartirea la n.
In al saselea ran, ne-a prezentat asa de frumos modul in care se obtin coeficientii a si b ai ecuatiei de regresie liniara y = a*x + b , incat si noaptea daca ma scoala cineva din somn la orice ora sunt in stare sa reproduc acele superbe calcule
In al saptelea rand, profesoara Elena BIJI a insistat pe faptul ca estimarile metodei celor mai mici patrate sunt utilizabile daca dupa ce se verifica trei ipoteze, pe acre foarte multi ani mai tarziu le-a detaliat cinva de la Instutul de Matematica, la prezentarea cartii de econometrie a lui Edmond Malinvaud, Statistical methods of econometrics. Si azi ma gandesc cu nostalgie ca lumea foloseste cu obstinatie modelele de regresie liniara asa cum semneaza si primarul, fara sa verifice daca cele trei ipoteze se verifica, iar concluziile, evident sunt false daca modelul este utilizat si, vai, acele ipoteze sunt in aer.
cand am venit in catedra de Cibernetice Economica, m-am regasit in calitatea de coleg cu distinsa profesoara BIJI si o intamplare nefericita pentru mine a avut solutie favorabila mie, din partea domniei sale. terminasem un seminar de la un laborator de la parterul cladirii si ma indreptam spre etajul al VII-lea unde era sediul catedrei la sala 2701, in mod normal, cu liftul. Numai ca era o liftiera, o femeie cam tacanita la cap si a inceput sa ma besteleasca exact ca la usa cortului, precum ca studentii trebuie sa mearga pe jos sa urce scarile. ma magulea ca ma considera student, avand la vremea aceea undeva la 24 de ani. Doamna profesoara BIJI i-a intrerupt torentul de injuraturi la adresa mea, spunandu-i ca sunt asistent si ca merg spre un alt seminar. Liftiera nebuna n-a incetat si tot m-a boscorodit de parca tineretea mea de atunci era o vina de neiertat.
Sefului meu de actedra din deceniul al VIII-lea ii placea teribil sa ne bulverseze, drept care facea promovari pe posturi de lectori in care ne intersectam colegii intre noi, deteriorandu-ne relatiile care trebuiau sa fie intre colegi, in mod iremediabil. Asa s-a intamplat pein 1978 cand eu desi aveam titlul de doctor in economie, am pierdut la asa-zisa masa verde un post de lector universitar. Argumentele celor din catedra si mai ales a celui din colectivul de informatica si care era si membru in Consiliul Profesoral erau de o subtirime dusa la ridicol. Numai doamna profesoara BIJI si-a manifestat consternarea fata de solutia data de vatafii din catedra de Cibernetica Economica, lucru pe care mi l-a spus explicit si m-a indemnat sa vorbesc cu conducatorul meu de doctorat si sa gasim o cale de atac. Mai au fost si altii care au avut aceeasi opinie dar pe care nu si-au manifestat-o in sedinta de Consiliu. Conducatorul meu de doctorat mi-a zis: ai pierdut o batalie, dar tu vei castiga razboiul si asa a fost.
Doamna profesoara Elena BIJI a fost o permanenta prezenta in peisajul
editorial, mai ales prin materiale care s-au adresat studentilor sai, fiind deosebit de importanta aplecarea sa si a colaboratorilor spre a tehnoredacta textele in care graficele si formulele abundau si masinile de scris mecanice nu permiteau scrierea de indici asa cum o fac azi editoarele de formule. Tocmia de aceea am propus si doua pagini din interiorul unei fascicole, pentru a veda acel efort.
Au fost nenumarate prilejurile in care am dialogat cu doamna profesoara Elena BIJI. Admiram la domnia sa luarile de cuvant foarte bine argumentate, fara elemente ambigue atat la sedintele de partid, cat si la invatamantul politic, unde in comparatie cu numerosii politruci care bantuiau ASE-ul si care erau imbibati cu citate din ceausescu dar si din ceauseasca, doamna profesoara Elena BIJI venea cu abordari elevate, bazate pe ceea ce studiase si vreau sa spun ca se vedea de departe ca este o persoana documentata care avea acces la literatura stiintifica de cea mai buna calitate si care nu facea niciun compromis. N-am auzit-o rostind numele secretarului general sau al consoartei acesteia in intervalul 1971 de cand a intrat in invatamantul superior pana in decembrie 1989 si au fost nenumarate prilejurile cand contextuli-ar fi permis sa faca abordari, pe care sunt sigur ca nu le agrea sub nicio forma. Doamna profesoara Elena BIJI era foarte mandra de fiica sa, pe toata durata evolutiei sale, pe cand era eleva, pe cand era studenta si pe cand a devenit medic. cand profesorul Ludovic TOVISSI, fostul meu conducator de doctorat a implinit varsta de 60 de ani si colegii sai l-au omagita la un restaurant de pe strada Titulescu, am avut onoarea sa stau la masa langa doamna profesoara si langa sotul sau, un domn distins si de mare spirit. Si atunci ca si in alte dati, m-am convins ca aveam privilegiul sa stau langa doua caractere speciale si ca o sugativa, sa asimilez cat mai multe lucruri care imi vor fi de foarte mare ajutor in viata.
Oriunde am intalnit-o pe doamna profesoara Elena BIJI am salutat-o cu adanc respect, pentru ca aveam in fata:
- o adevarata doamna
- un mare caracter
- unul dintre dascalii mei adevarati
- o distinsa colega.
Cand in anul 2012 la sustinerea unei teze de doctorat la sala 2416 am avut ocazia sa o reintalnesc dupa cativa ani, am revazut aceiasi ochi albastri, cu aceeasi privire speciala, patrunzatoare si nu m-am putut abtine ca in cuvantul meu sa nu spun cateva cuvinte legate de o intamplare din studentia mea, cand o colega a mea din cealalta grupa a invatat toata vara la statistica pentru restanta, desi promovase. In acele vremuri, daca profesorul iti dadea carnetul fara sa vezi ca-ti trece nota, insemna ca nu ai luat examenul. Doamna profesoara ii completase nota in catalog si in carnet, colega mea nu vazuse si a iesit din sala cu gandul ca are restanta, fara a se uita in carnet, examenul de la statistica fiind ultimul. Cand a venit la restanta, nu s-a regasit in catalog, a mers cu doamnba profesoara la secretariat si spre marea sa surpriza luase o nota de trecere. Nota era si in carnet si daca deschidea carnetul in sala de examen nu mai mergea la secretariat sa verifice. Ce vremuri! Am omagiat atunci calitatile remarcabile ale doamnei profesoare. Daca stiu o bruma de statistica si zic ca o stiu bine, tot ce stiu, ii datorez doamnei profesoare Elena BIJI, pentru ca placerea de a aprofunda studiul metodelor cantitative, abordarea pe inteles, fara a trece mai departe daca lucrurile imi sunt neclare, i le datorez 100%.
Doamna profesoara Elena BIJI face parte din galeria acelor profesori carora le voi purta recunostinta toata viata mea.
Afisat azi 03 mai 2014
Vitan, Europa
Pentru reproducerea oricarei parti a acestu material se impune acceptul dat in prealabil de autor.
|
|