|
Modelarea este o activitate cu aport esenţial în cunoaşterea fenomenelor dineconomie, societate şi politică. Utilizarea metodelor cantitative, asociate modelării permite efectuarea de simulări pentru fundamentarea de decizii şi construirea de scenarii specifice proceselor de optimizare şi de prognoză.
La ora actuală, toate deciziile ar trebui săse ia folosind variante de lucru oferite de modelele construite, verificate şi care trebuie utilizate în mod curent. Realitatea artă că lucruile nu stau aşa şi oamenii lucrează după ureche. La bursă de valroi acţiunile nu se mai trabzacţionează după fler. Numai aşa se explică faptul că unii îşi maximizează câştigurile, iar cei care lucrează după miros, pierd într-o veselie. Pentru tranzacţiile cu bitcoin tot aşa stau lucrurile, căi analiza seriilor de timp spun clar când este momentul optim de a vinde sau de a cumpăra, căci mulţi nu folosesc ştiinţa în a-şi rotunji profiturile, în timp ce unii, puţin la număr ştiu ce este modelarea şi o folosesc.
Nu există domeniu unde modelarea să nu fie folosită.
Ideea este de a nu folosi un model în mod mecanic dintr-un domeniu translatat spre alt domeniu.
Modelele de fiabilitate din centralele nuclear nu se preiau automat în producţia de software, căci spre deosebire de reactoarele nucleare, produsele softare nu au uzură fizică, ceea ce schimbă total coordonatele problemei.
Eu zic că există o ştiinţă a construirii modelelor, numai că cel care le construieşte trebuie să fie un om de ştiinţă cu calităţi de artist, căci el trebuie să fie creativ, să vadă ceea ce profanii nu văd într-un fenomen ce se modelează, să simtă ce muritoriilor de rând le este inaccesibil.
|