Şofatul

Nu am cum să spun că mi-am dorit să fiu şofer. Nu mi-am dorit să fiu şofer înainte de a-mi dori să am un ARO 244D, o maşină de teren. Am depus vanii de maină la IDMS cum era în vremurile comuniste, am aşteptat 7 ani şi mi-a venit rândul la maşină. în anul 1987 am cumpărat maşina ARO 244D cu motor Braşov. între timp am făcut şcoala de şoferi. A durat totul cam doi ani căci am găsit un ionstructor idiot. Numai al doilea instructor, Radu MIHALACHE m-a învăţat ce este şoferia. De la el ştiu totul şi cu el am luat carnetul de şofer prin ceea ce am învăţat.
Mie mi-a plăcut să conduc ARO 244D căci era maşină mare de teren. Apoi am cumpărat un Volkswagen GOLF TDI şi am mers şi cu această maşină şi mai merg şi azi. Nu fac afirmaţia că sunt un şofer bun, dar zic eu că nici şofer prea prost nu sunt.
Conduc prodent.
Nu trec pe roşu.
Respect semnalizarea de STOP.
Nu merg obosit.
Caut să respect viteza legală.
Nu mă urc beat la volan.
Dau prioritate.
Nu fac pe deşteptul.
Trag înjurături la toţi şoferii care fac pe deştepţii cu mine.
Am un plan de drum, fără a fi stresat.
Nu-mi place să fiu înghesuit cu timpul când conduc.
Nu iau mâinile de pe volan.
Evis să vorbesc la telefon când conduc.
Stau cu ambele mâini pe volan.
Verific tehnic maşina.
Cred că am mers cu maşina cea mai mare distanţă fără oprire 700 km. Cu o oprire să mânânc am mers 1.000 km. Celelalte distanţe nu depăşesc 500 km pentru că eu conduc odihnit şi relaxat.
Sunt criticat că nu conduc atent, adică pun frâne bruşte. E un punct de vedere al copilotului foarte exigent şi care nu acceptă compromisuri.
Despre viteză ar trebui să scriu foarte multe. Cu maşina aceasta deşi are puţini cai putere, au fost situaţii în care în Germania în vremea când viteza nu era limitată, am prins şi 200Km la oră, ceea ce m-a făcut să mă simt măreţ şi să nu-mi mai doresc excese în această direcţie.