Opera

Nu am o explicaţie de ce mi-a plăcut să ascult muzică de operă. Nu ştiu când a început pasiunea mea pentru muzica de operaă. A fost foarte clar că mi-a plăcut Mado ROBIN cântând Aria clopoţeilor. Mi-a plăcut s-o ascult pe soprana Iolanda Mărculescu. Am văzut filmul Darclee cu Silvia POPOVICI şi Cristea AVRAM. După aceea când eral elev în clasele a X-a şi a XI-a ascultam la un aparat de radio ENESCU III transmisiuni de la opera Scala din Milano opere cu Mario del MONACO, Renata TEBALDI, Victoria de Los ANGELES, dar şi cu alte mari voci ale timpurilor acelea.
Am ascultat muzică de operă în liceu, dar în facultate nu aveam unde. Mi-am dorit să ajung să văd un spectacol de operă, dar abia în anul al IV-lea de facultate am mers cu Mariana să vedem TOSCA la teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti. Era acolo o cântăreaţă cam corpolentă de la Cluj şi Scarpia era interpretat de Nicolae HERLEA. La final, tipa s-a aruncat de pe metereze şi nu a prins-o nimeni. Sărăcuţa nici nu a apărut la aplauzele finale.
Am văzut multe spectacole de operă pe televiziunea din Bulgaria în anii comunismului, căci ei aveau emisiuni şi miercurea ofereau înregistrări cu mari spectacole de operă. la noi, la un program de două ore pe zi de televiziune cu telejurnale absurd de lungi, nu mai încăpea nimic.

După terminarea facultăţii nu am mai mers ani în şir la operă. Nu aveam timp. Lucram la doctorat, aveam contracte de cercetare. A renoscut pasiunea abia după anul 2000 când am ajuns în Statele Unite. Atunci am mers şi am văzut RIGOLETTO, Don GIOVANI şi la TRAVIATA la Metropolitan. Am rămas fascinat. la noi erau spectacole de o calitate ceva mai slabă.
Mi-a dorit să ajung să văd un spectacol de operă la Scala din Milano şi visul s-a împlinit când am văzut în 9 septembrie 2019 opera RIGOLETTO cu baritonul Leo NUCCI, cu tenorul Chuan WANG, Enkeleda KAMANICARE, Toni NEZIC, Hwan AN  mi s-a părut a fi perfecţiunea pe pământ, ca interpretare, ca sincronizare, ca acustică.
Graţie colegei mele de catedră Mana Maria ALDEA, mare iubitoare de operă, am văzut artiste mari la Opera Naţională din Bucureşti precum Elena MOşUC şi Maria GULEGHINA. A venit pandemia şi pe toată durata anului 2020 am văzut toate spectacolele înregistrate oferite de Metropolitan Opera Hause iubitorilor de operă. Nu am scăpat nimic, oentru că zilnic, pe perioada a 24 de opre era accesibilă free câte o ănregistrare, fără vreo restricţie.
Am cumpărat în vremurile cominste discuri cu opera Carmen având interpreţi pe Giulietta SIMIONATO, Gabriella TUCCI şi Mario del MONACO cu înregistrarea de la Tokyo, înregistrare din 1959.
Am cumpărat de la un magazin din Bonn cu 3 euro, un CD cu RIGOLETTO avându-i ca interpreţi pe Renata SCOTTO, Dietrich FISCHER-DIESKAU, Carlo BERGONZI, înregistrarea fiind din 1964.
Am CD-uri cu Joan SUTHERLAND, Ludovic SPIES, Elena CERNEI, Maria CALLAS, Gina CIGNA, dar şi cu mulţi alţi mari interpreţi de operaă.
S-a vorbit de digitalizare. Din anul 2000 tot aud de aşa ceva. De făcut se face prea puţin. Aş fi vrut să am acces la toate afişele cu opera AIDA ale Operei Române din Bucureşti, să văd cine a interpretat-o pe Aida de-a lungul anilor, de la premieră până în prezent. Nici alte teatre bănuiesc că nu stau bine cu digitalizarea. la noi, doar se vaită şi aşteaptă să le dea statul bani. în pandemie ONB s-a purtat urât şi nu le-aş da un sfanţ.
Prin anul 1999 a venit un francez la noi la catedră şi era mare amator de operă. Am discutat de el şi s-a şocat să vadă câte ştiam eu despre cântăreţii francezi de operă de demult, mai ales când i-am vorbit de Mado ROBIN. După un timp, mi-a adus din Franţa un CD cu arii interpretate de Mado ROBIN, CD necunoscut nici la Radiodifuziunea Română, căci l-am lăsat să-l copieze după ce am făcut o emisiune despre muzica de opera acolo la ei.
DE fiecare dată când mergeam în Statele Unite am vizitat Librăria BARNES&NOBLE şi acolo mă opream la CD-uri de operaă. Am cumpărat o singură dată un CD cu Angela GHEORGHIU, căci restul erau inaccesibile prin preţ.
Când am traversat oceanul Atlantic în avioane ale companiei KLM am ascultat muzică de operă cu Maria CALLAS, Luciano PAVAROTTI şi am văzut înregistrări de spectacole cu Anna NETREBKO.
Atunci când am mers spre Sydney, de la Amsterdam către destinaţia finală am tot ascultat de zeci de ori, printre multe altele aria Je suis Titania la blonde cu Maria CALLAS. ştiam această arie interpretată de Iolanda MăRCULESCU pe când o ascultam în copilăria mea la radio SERENADA, agăţat în perete să nu ajungem noi cei mic la el.
Când merg pe bandă văd înregistrări de opere. Cel mai mult îmi place înregistrarea cu opera AIDA de VERDI din 1981 cu Lucianp PAVAROTTI, Simon ESTES şi Margaret PRICE, dar mai ascult şi opera Carmen sau opera La Traviata, în interpretări mari.
Când am fost la un spectacol la Metropolitan Opera House din New York, am ajuns şi la muzeul de acolo unde am admirat tablouri cu semnături ale unor mari artişti, având preţuri pe măsură. îmi amintesc că un astfel de tablou cu Maria CALLAS cu semnătură costa 1.400USD. Am cumpărat cu 25 de dolari un CD cu opera La traviata avâd ca interpreţi pe Ileana COTRUBAş, Placido DOMINGO şi Cornell Mc MEILL, înregistrarea fiind din anul 1981, este un CD de care eram foarte mândru, dar l-am împrumutat cuiva şi nu mi l-a mai returnat, măgarul de el, deşi meloman se numeşte.