Folclor

Nu am o explicaţie de unde am dragostea de folclor.
La noi în casă mama nu cânta. Doar tata şi-a dorit să cânte din fluier, lucru acre s-a petrecut când eu eram în liceu deja.
La Căminul cultural 23 August Găvana, veneau fosrmaţii de muzică populală şi cu 2 lei biletul aveam acces să văd mari interpreţi care cântau la radio precum Ioana RADU, Maria LĂTĂREU, Emil GAVRIŞ, Alexandru GROZUţĂ, Angela MOLDOVAN, Ileana CONSTANTINESCU, Tita BĂRBULESCU, Ana ISPAS şi mulţi, mulţi alţii.
Ascultam la radio pe Maria TĂNASE, Aurelia FĂTU-RĂDUţU, Ştefam LĂZĂRESCU, Fănică LUCA, Vasile CĂNĂNĂU şi le ştiam cântecele.
repet: nu am o explicaţie. Probabil:
- versurile era frumoase,
- mesajul era interesant,
- vocile erau plăcute,
- trebuia să fac şi eu ceva,
- muzica era deosebită,
- totul se reţinea uşor.
Acum folclorul este altceva. Nimeni nu mai merge în sat să culeagă. Toţi compun. Versurile sunt modeste. Cântăreţii arată rău, nu prea au voce. Totul s-a degradat ireversibil.
M-am mirat teribil de mult atunci când am văzut că nu am uitat versurile cântecelor pe care nu le mai ascultasem din copilărie, căci în anii comunismului multe câtece fuseseră date uitării.

revenire