DATA STRUCTURES test nr. 6

1. Pentru construirea unei structuri de tip graf corespunzatoare matricei:
   ...A B C D E F G
   .A.61 10 15 25 37 0 0
   .B. 0 0 0 0 20 0 0
   .C. 0 0 0 0 21 0 0
   .D. 0 0 0 0 31 40 0
   .E. 0 0 0 0 0 0 50
   .F. 0 0 0 0 0 0 28
   .G. 0 0 28 0 0 0 0
   
   a) se aloca un masiv bidiemnsional int a[7][7] si un vector definit prin char nume[20] pentru a memora numele nodurilor
   b) se utilizeaza o lista limpla utilizata pentru memorarea matricelor rare (nod sursa, nod destinatie, valoare)in care informatia utila este dedicata nodurilor ce definesc arcele;
   lista are atatea elemente cate arce are graful
   c) se foloseste un vector de 7 pointeri spre structura cu atatea componente cate noduri are graful si 7 liste simple
   d) se construieste o lista de liste cu 7*7 noduri
   e) se foloseste o lista simpla unde informatia utila a fiecarui element contine definiri ale nodurilor si un pointer spre primul element al unei liste simple ce contine elemente de identificare a arcelor incidente spre exterior
   
   
2. Daca se considera definirile:
   struct articol_1{
   int x[10];
   int y[5];
   };
   ................
   struct articol_2{
   int z[5];
   int w[10];
   };
   ..............
   atunci:
   a) secventa:
   for(i=0; i<10;i++){
   x[i]=i;
   w[i]=i*i;}
   initializeaza partial structurile
   b) secventa:
   struct articol_1 w;
   struct articol_2 x;
   ..............
   for(i=0; i<10;i++){
   w.x[i]=i;
   x.w[i]=i*i;}
   initializeaza partial structurile
   c) secventa:
   union redefinire {
   struct articol_1 T;
   struct articol_2 U;
   };
   ..................
   redefinire XYZW; ..............
   for(i=0; i<10;i++)
   XUZW.T.x[i]=i;
   for(i=0;i<5;i++)
   XYZW.T.y[i]=i*i;}
   initializeaza complet si variabila U
   d) secventa:
   union redefinire {
   struct articol_1 T;
   struct articol_2 U;
   };
   ..................
   redefinire XYZW; ..............
   for(i=0; i<10;i++)
   XUZW.T.x[i]=i;
   for(i=0;i<5;i++)
   XYZW.T.y[i]=i*i;}
   initializeaza complet si variabila T
   c) secventa:
   union redefinire {
   struct articol_1 T;
   struct articol_2 U;
   };
   ..................
   redefinire XYZW; ..............
   for(i=0; i<10;i++)
   XUZW.T.x[i]=i;
   for(i=0;i<5;i++)
   XYZW.T.y[i]=i*i;}
   initializeaza complet variabilele T si U
   
   
3. Prin secventa:
   struct LISTA_DUBLA {
   int info;
   struct LISTA_SIMPLA *p_precedent;
   }
   a) s-a definit tipul articol care se redefineste prin:
   typedef struct LISTA_DUBLA lista_dubla;
   b) s-a definit tipul articol autoreferit prin doi pointeri
   c) sunt create conditii pentru a defini variabilele:
   struct lista_dubla var1, var2, var3, var4, p_caplista; daca in prealabil s-a efectuat definirea:
   typedef struct LISTA_DUBLA lista_dubla;
   d) sunt create conditii pentru a defini variabilele simple:
   struct LISTA_DUBLA var1, var2, var3, var4, &p_caplista;
   e) sunt create conditii pentru a defini variabilele elementare:
   struct LISTA_DUBLA var1, var2, var3, var4, **p_caplista;
   
   
4. Numararea elementelor negative dintr-un masiv unidimensional definiti prin
   int x[100];
   se realizeaza prin secventa:
   a) for(i=0;i if(x[i]<0)contor++;
   b) int i=0,contor=0;
   for(i=0;i if(x[i]<0)contor++;
   c) int i=0,
   for(i=0;int contor=0;i if(x[i]<0)contor++;
   d) int i=0,contor=0;
   for(inti=0;i if(x[i]<0)contor++;
   e) int contor=0;
   for(int i=0;i if(x[i]<0)contor++;
   
   
5. Inserarea unui element A pe intr-un masiv unidimensional
   cu N componente initializate in ordine crescatoare, N < 18,K int x[20];
   se realizeaza mentinand aceeasi ordine crescatoare a sirului rezultat prin secventa:
   a) i=0;
   while(x[i]<=A && A<=x[i+1]) i++ ;
   x[i+1]=A;
   x[i]=A; b) for(i=N; i>K-1;i--)
   x[N-i+1]=x[N-i];
   x[i]=A
   
   c) for(i=N; i>K-1;i++)
   x[N-i+1]=x[N-i];
   x[i]=A
   
   d) for(i=0; i>K-1;i++)
   x[N-i+1]=x[N-i];
   x[i]=A
   
   e) prin apelarea procedurii de cautare element si a procedurii de inserare:
   int cautare (int x[], int N, int CHEIE) {
   int POZITIE=-1; for(i=0; i-1;i++)
   if(x[i]>CHEIE)POZITIE=i;
   void inserare(int x[], int N, int K)
   {
   int i;
   for(i=N-1; i>K;i--)
   x[i+1]=x[i];
   x[i]=A
   }
   
   
6. Pentru expresia:
   e = a*a + b*b + c*c;
   unde variabilele sunt definite prin:
   long int a,b,c,e;
   a) domeniul de definitie este [-2147483648; +2147483647]
   b) domeniul de definitie este [-715827882; +715827882
   c) domeniul de definitie este [-32767; +32767]
   d) domeniul de definitie este cel al tipului int
   e) domeniul de definitie este [-8460; +8460]
   
   
7. Fisierul F1 avand articole de 100 baiti este:
   a) un fisier cu articole de lungime fixa
   b) un fisier cu articole de lungime oarecare daca articolul
   este un vector cu numar oarecare de elemente initializate
   c) un fisier cu articole de lungime variabila pentru care pe primul bait se trece lungimea 100 a fiecarui articol, fiind un caz particular
   in care toate articolele au 100 baiti
   d) un fisier cu articole de lungime fixa care se scrie intr-un mod si se citeste altfel
   e) un fisier cu articole avand aceeasi structura de campuri
   
   
8. Lista simpla se defineste prin
   
   a) struct dlista {
   int informatia_utila;
   struct dlista * p_precedent;
   }
   b) struct s_lista {
   int pointer;
   struct s_lista_ pointer;
   }
   c) struct lista_simpla{
   struct lista_simpla *p_precedent;
   double lista_simpla_;
   }
   d) struct slista{
   int a[10];
   struct slista x;
   struct slista *x;
   }
   e) struct listasimpla {
   struct lista_simpla * p_urmator;
   }
   
   
9. daca este data definirea:
   int x[100];
   atunci:
   a) domeniul unui element x[i] este [-32768; 32767
   b) domeniul unui element a[i] este [-32768; 32767]
   c) domeniul elementului x[i] este [-327,68; 327,67]
   d) domeniul elementului x[i] este identic cu domeniul elementului a[i]
   e) domeniul elementelor masivului este [-327; 327]
   
   
10. Secventa:
    struct dlista {
    int iutil;
    struct dlista *purmator, p_precedent;
    } * p_slista;
    a) defineste tipul de data articol pentru lista dubla
    b)defineste o structura de date utilizabila in construirea unei liste simple
    c) defineste o variabila pointer spre un o structura de tip articol care se initializeaza cu NULL
    d) defineste doua variabile de tip pointer, fiecareia alocandu-i-se cate 2 baiti la definire;
    e) defineste o structura de date autoreferita si o variabila spre tipul structura lista dubla
    
    
11. Traversarea unui arbore binar se efectueaza:
    a) inordine;
    b) in preordine sau "stanga-dreapta-radacina"
    c) de sus in jos
    d) de jos in sus
    e) de la stanga la dreapta
    
    
12. instructiunea typedef struct dlista * LISTA_DUBLA;
    a) trebuie sa fie precedata de secventa:
    
    structu dlista {
    int informatie_utila;
    struct dlista * p_precedent, *p_urmator;
    }
    b) este utilizata pentru a defini pointerul cu care se refera primul element al listei duble prin:
    LISTA_DUBLA * p_cap_lista_dubla;
    c) se utilizeaza pentru a aloca zona de memorie:
    LISTA_DUBLA pointer_ld;
    .................
    pointer_ld=(LISTA_DUBLA)malloc(sizeof(d_lista));
    d) se utilizeaza pentru a aloca zona de memorie:
    LISTA_DUBLA pointer_ld;
    .................
    pointer_ld=(LISTA_DUBLA)malloc(sizeof(LISTA_DUBLA));
    e) se utilizeaza pentru a aloca zona de memorie:
    LISTA_DUBLA pointer_ld;
    .................
    pointer_ld=(dlista)malloc(sizeof(dlista));
    
    
    
13. Secventa destinata alocarii zonei de memorie corespunzatoare unui element al listei duble este: a) o functie de forma:
    struct dlist *creare_element()
    {
    struct dlist *p_capdlist;
    p_capdlist=(struct dlist *)malloc (sizeof(struct dlist));
    return(p_capdlist);
    }
    b) presupune alocare si dealocare de zone de memorie
    c) este obligatoriu sa contina initializarea cu NULL a pointerilor definiti in dlist
    d) inclusa in toate procedurile de stregere a listelor duble
    e) este o functie care are doi parametri: pointerul spre zona de memorie ce trebuie alocata si informatia utila
    
    
14. Pentru dealocarea zonei de memorie corespunzatoare unui element dintr-o lista dubla:
    a) se initializeaza cu NULL cei doi pointeri ai elementului
    b) este suficienta numai distrugerea legaturilor cu celelalte elemente ale listei
    c) se foloseste functia
    void sterge_element (struct dlist * p_caplistadubla){
    free(p_caplistadubla);
    }
    d) se foloseste functia
    void sterge_element (struct dlist * p_caplistadubla){
    free(p_caplistadubla);
    return(p_caplistadubla); }
    e) se foloseste functia
    struct dlist * sterge_element (struct dlist * p_caplistadubla){
    free(p_caplistadubla);
    return (NULL);
    }
    
    
15. Daca este data definirea:
    int x[200];
    atunci:
    a) domeniul unui element x[i] este [-32768; 32767
    b) domeniul unui element a[i] este [-32768; 32767]
    c) domeniul elementului x[i] este [-327; 327]
    d) domeniul elementului x[i] este identic cu domeniul elementului a[i]
    e) domeniul elementelor masivului este [-163; 163]
    
    
    
16. Pentru adaugarea unui element intr-o lista simpla se utilizeaza procedura: a) void adaugare_element(struct slista * p_ls, int valoare)
    {
    struct slista *p_temp;
    p_temp=(struct slista *) malloc (sizeof(struct slista));
    p_temp->informatia_utila=valoare;
    p_temp->urmator=NULL;
    p_ls->urmator=p_temp;
    }
    b) se utilizeaza procedura care insereaza in fata
    c) se utilizeaza procedura care insereaza la urma
    d) se utilizeaza procedura care insereaza pe o anumita fozitie specificata ca variabila statica
    e) se insereaza dupa o cheie specificata in parametru prin int cheie
    
17. Daca arborele binar are o radacina R un descendent stang A si un descendent drept B; nodul A are un descendent stang C si un descendent drept D; nodul B adre un descendent stang E si un descendent drept F; nodul D are un descendent stang X si un descendent drept Y; nodul F are un descendent stang W si un descendent drept V, atunci:
    a) traversarea inordine sau "stanga-radacina-drapta" inseamna referirea nodurilor
    C A D X D Y R E B W F V
    b) traversarea in preordine sau inseamna referirea nodurilor
    C A D X D Y E R B V F W
    c) traversarea in preordine sau inseamna referirea nodurilor
    C A D D X D Y E R V F W
    d) traversarea in preordine sau inseamna referirea nodurilor
    D A R C B E R X Y W V
    e) traversarea in preordine sau inseamna referirea nodurilor
    W B A D X Y C E F R V
    
    
18. Pentru adaugare element in lista simpla:
    a) se apeleaza o procedura cu trei parametri, din care doi au tipul int
    b) void adaugare_element(struct slista * p_ls, int valoare)
    {
    struct slista *p_temp;
    p_temp=(struct slista *) malloc (sizeof(struct slista));
    p_temp->informatia_utila=&valoare;
    p_temp->urmator=NULL;
    p_ls.urmator=p_temp;
    }
    c) void adaugare_element(struct slista * p_ls, int valoare)
    {
    struct slista *p_temp;
    p_temp=(struct slista *) malloc (sizeof(struct slista));
    p_temp->informatia_utila=valoare;
    p_temp.urmator=NULL;
    p_ls.urmator=p_temp;
    }
    d) void adaugare_element(struct slista * p_ls, int valoare)
    {
    struct slista *p_temp;
    p_temp=(struct slista *) malloc (sizeof(struct slista));
    p_temp->informatia_utila=valoare;
    p_temp->urmator=NULL;
    p_ls->urmator=p_temp->urmator;
    }
    e) void adaugare_element(struct slista * p_ls, int valoare)
    {
    struct slista *p_temp;
    p_temp=(struct slista *) malloc (sizeof(struct slista));
    p_temp.informatia_utila=valoare;
    p_temp.urmator=NULL;
    p_ls.urmator=p_temp;
    }
    
    
    
19. Daca tipul asociat unui arbore binar este definit prin:
    struct arbin{
    int info; // informatia utila
    struct arbin *pst; // pointer spre descendent stang
    struct arbin *pdr; // pointer spre descendent drept
    }
    typedef struct arbin ARBIN; // definire tip pointer spre arbin
    atunci procedura pentru numararea nodurilor frunza din arborelebinar este:
    a) void numara_frunze (ARBIN *pradacina)
    {
    if(pradacina==NULL)return(0);
    if((pradacina->pst==NULL)&&(pradacina->pdr==NULL))return (1);
    return(numara_frunze(pradacina->pst) + numara_frunze(pradacina->pdr));
    }
    b) void numara_frunze (ARBIN *pradacina)
    {
    if(pradacina!=NULL)return(0);
    if((pradacina->pst==NULL)&&(pradacina->pdr==NULL))return (1);
    return(numara_frunze(pradacina->pst) + numara_frunze(pradacina->pdr));
    }
    c) void numara_frunze (ARBIN *pradacina)
    {
    if(pradacina)return(0);
    if((pradacina->pst==NULL)&&(pradacina->pdr==NULL))return (1);
    return(numara_frunze(pradacina->pst) + numara_frunze(pradacina->pdr)+1);
    }
    d) void numara_frunze (ARBIN *pradacina)
    {
    if(pradacina==NULL)return(1);
    if((pradacina->pst==NULL)&&(pradacina->pdr==NULL))return (1);
    return(numara_frunze(pradacina->pst) + numara_frunze(pradacina->pdr));
    }
    e) void numara_frunze (ARBIN *pradacina)
    {
    if(pradacina==NULL)return(1);
    if((pradacina->pst)&&(pradacina->pdr)return (1);
    return(numara_frunze(pradacina->pst) + numara_frunze(pradacina->pdr));
    }
    ){
    
    
20. Compararea a doua liste duble inseamna:
    a) comparea continutului informatiei utile din cele doua liste duble
    b) comparea lungimilor ca numar de elemente din cele doua liste duble dupa care se apeleaza procedura:
    
    int comparare_LD_dreaptastaqnga(struct lista_dubla *pcpld_ultim, struct lista_dubla *pcpld2_ultim)
    {
    struct lista_dubla *paux1, *paux2;
    int vb=1, lungime_list1, lungime_list2;
    paux1=cpld1_ultim;
    paux2=cpld2_ultim;
    lungime_list1=sizeof_lista_simpla(paux1);
    lungime_list2=sizeof_lista_simpla(paux2);
    if(lungime_list1!=lungime_list2) return (vb=0);
    while(paux1 && paux2){
    if(paux1->info != paux2->info) return (vb=0);
    paux1=paux1->p_precedent;
    paux2=paux2->p_precedent;
    }
    return (vb); }
    c) traversarea structurilor de la primul spre ultimul element
    d) apelarea procedurii:
    int comparare_LD_dreaptastaqnga(struct lista_dubla *pcpld_ultim, struct lista_dubla *pcpld2_ultim)
    {
    struct lista_dubla *paux1, *paux2;
    int vb=1, lungime_list1, lungime_list2;
    paux1=cpld1_ultim;
    paux2=cpld2_ultim;
    lungime_list1=sizeof_lista_simpla(paux1);
    lungime_list2=sizeof_lista_simpla(paux2);
    if(lungime_list1!=lungime_list2) return (vb=0);
    while(paux1 && paux2){
    if(paux1->info != paux2->info) return (vb=0);
    paux1=paux1->p_precedent;
    paux2=paux2->p_precedent;
    }
    return (vb); }
    
    unde sizeof_lista_dubla() este o functie care intoarce numarul de elemente din lista simpla iat pcpld1_ultim si pcpd2_ultim sunt pointerii cu care se refera ultimele elemente ale listelor duble
    e) apelarea unei proceduri care are doi parametri, cei doi pinteri ce refera, respectiv, primul element fiecarei liste duble; procedura returneaza o variabila booleana
    
21. Daca este data definirea:
    int a[10][10];
    atunci:
    a) domeniul unui element a[i][j] este [-32768; 32767
    b) domeniul unui element a[i][j] este [-3276; 3276]
    c) domeniul elementului a[i][i] este [-327,68; 327,67]
    d) domeniul elementului a[i] este identic cu domeniul elementului a[i]
    e) domeniul elementelor masivului este [-327; 327]
    
22. Interschimbul elementelor consecutive ale masivului tridimensional
    definit prin:
    int x[10][10][10];
    se realizeaza :
    a) direct intre cele doua elemente
    b) folosind doua variabile de lucru definite prin instructiunea
    int a,b;
    ...............
    a=x[i][j][k];
    b=x[i][j][k+1]:
    x[i][j][k]=b;
    x[i][j][k+1]=a;
    ...........
    c) folosind o singura variabila elementara, obligatoriu definita statica temp, prin secventa:
    temp=x[i][j][k+1];
    x[i+1][j][k+1]=x[i][j][k];
    x[i][j][k+1]=temp;
    d) folosind o singura variabila elementara, obligatoriu denumita temp definita prin
    int temp;
    utilizata prin secventa:
    temp=x[i][i][i];
    x[i][i][i+1]=x[i][i+1][i];
    x[i][i][i]=temp;
    e)folosind o singura variabila elementara, denumita temp, prin secventa:
    temp=x[i][j][k-1];
    x[i][j][k-1]=x[i][j][k];
    x[i][j][k]=temp;
    
23. Traversarea unei liste simplu inlantuita este asigurata de implementarea structurii repetitive:
    a) for(paux=pcls; paux->purm; paux=paux->purm)
    unde:
    pcls - pointer spre adresa primului element al listei simple
    paux - variabila pointer de lucru
    purm - variabila membru in alcatuirea unui element al listei simple,
    care memoreaza adresa urmatorului element al listei
    b) for(; pcls->purm; pcls=pcls->purm)
    unde, pcls este variabila pointer definita static si care contine adresa primului element al listei simple c) for(; pcls->purm; pcls=pcls->purm)
    unde, pcls este variabila pointer care contine adresa primului element al listei simple
    d) for(; pcls->purm; pcls=pcls->purm)
    unde, pcls este variabila pointer de lucru care contine adresa primului element al listei simple
    e) for(; pcls->purm, pcls=pcls->purm ;)
    unde, pcls este variabila pointer de lucru definita static si care contine adresa primului element al listei simple
    
    
24. Daca lista simpla este definita prin:
    struct slista
    {
    int info;
    struct slista *peu;
    };
    typedef struct slista SLISTA;
    SLISTA *pcpls, *pinsert;
    iar pcpls este pointer spre primul element al listei si pinsert este pointer
    spre lemenetul care se insereaza, atunci procedura:
    a) void insertie (SLISTA *pcpls, SLISTA *pinsert)
    {
    //construire element de inserat pinsert=(SLISTA *) malloc(sizeof(SLISTA)); pinsert.peu=NULL; scanf("%d",&pinsert->info);
    pinsert.peu=pcpls;
    pcpls=pinsert;
    }
    estre destinata inserarii unui element in capul listei
    b) void insertie (struct slista *pcpls, SLISTA *pinsert)
    {
    //construire element de inserat pinsert=(struct slista *) malloc(sizeof(SLISTA)); pinsert->peu=NULL; scanf("%d",&pinsert->info);
    pinsert->peu=pcpls;
    pcpls=pinsert;
    }
    estre destinata inserarii unui element in capul listei
    
    c) void insertie (struct slista *pcpls, struct slista *pinsert)
    {
    pinsert.peu=pcpls;
    pcpls=pinsert;
    }
    estre destinata inserarii unui element in capul listei,
    daca elementul care trebuie inserat a fost construit
    d) void insertie (SLISTA pcpls, SLISTA pinsert,int winfo)
    {
    //construire element de inserat pinsert=(SLISTA *) malloc(sizeof(struct slista)); pinsert.peu=NULL; scanf("%d",&pinsert->info);
    *pinsert.info=winfo;
    pinsert.peu=pcpls;
    pcpls.peu=pinsert;
    }
    estre destinata inserarii unui element in capul listei
    
    e) void insertie (SLISTA *pcpls, SLISTA *pinsert)
    {
    //construire element de inserat pinsert=(SLISTA) malloc(sizeof(SLISTA)); // pinsert.peu=NULL; scanf("%d",*pinsert->info);
    *pinsert.peu=*pcpls;
    *pcpls=*pinsert;
    }
    estre destinata inserarii unui element in capul listei dacatipul SLISTA a fost definit prin :
    
    typedef struct slista * SLISTA;