DATA STRUCTURES test nr. 12
- Stergerea pentru lista simpla inseamna:
a) initializarea cu NULL a pointerului spre primul element al listei
b) dealocarea de zone de memorie element cu element de la primul spre ultimul folosind procedura:
void stergere_lista_simpla(struct slista *pcpls)
{
struct slista *pauxiliar1, *pauxiliar2;
pauxiliar1=pcpls;
while(pauxiliar1){
pauxiliar2=pauxiliar1;
pauxiliar1=pauxiliar1->purmator;
free(pauxiliar2);
}
}
c) dealocarea de zone de memorie de la ultimul element al listei catre primul
d) stergerea unui element din lista
e) stergerea unui sir compact de elemente din lista
- Stergerea pentru un arbore binar inseamna:
a) initializarea cu NULL a pointerului spre radacina
b) dealocarea de zone de memorie corespunzatoare nodurilor dintr-un subarbore
c) dealocarea de zone de memorie corespunzatoare nodurilor frunza
d) stergerea tuturor nodurilor de la frunze spre radacina
e) stergerea tuturor nodurilor de la radacina spre frunze
- Functia strcmp() este utilizata la:
a) identificarea elementului dupa o cheie definita char intr-o procedura de cautare;
b) identificarea elementului unei liste simple sau duble dupa o cheie definita char [] intr-o procedura de cautare;
c) identificarea elementului dintr-o structura dinamica sau statica dupa cheia definita char [] intr-o procedura de cautare;
d) identificarea dupa cheia definita char [] in procedura de cautare in liste si arbori daca este folosita o variabila de selectie;
e) identificarea dupa cheia definita char [] in procedura:
struct dlista *cautare(pcls, cheie)
{
struct dlista *pcld, *paux;
int cheie;
paux=pcld;
if(paux)
{
if(cheie==paux->info) return(paux);
cautare(paux->purm,cheie);
}
else
return(NULL);
}
- Prin secventele:
struct LISTA_SIMPLA {
int info;
struct LISTA_SIMPLA *p_urmator;
}
..................
struct LISTA_SIMPLA
var1={100, NULL},
var2={200, NULL},
var3={300,NULL},
var4={400, NULL},
*p_caplista=NULL;
a) s-a definit numai un tip de date de tip articol care se redefineste prin:
typedef struct LISTA_SIMPLA lista_simpla;
b) s-a definit tipul articol autoreferit printr-un pointer
c) sunt create conditii pentru a defini variabilele:
struct lista_simpla var1, var2, var3, var4, *p_caplista;
daca in prealabil s-a efectuat definirea:
typedef struct LISTA_SIMPLA lista_simpla;
d) sunt create conditii pentru a defini variabilele:
struct LISTA_SIMPLA var1, var2, var3, var4, p_caplista;
e) sunt create conditii pentru a defini variabilele elementare:
struct LISTA_SIMPLA var1, var2, var3, var4, **p_caplista;
- Lista simpla este:
a) o structura de date dinamica;
b) o insiruire aleatoare de articole
c) variabile pointer care asigura referire din aproape in aproape
d) parametru in procedura de concatenare
e) o structura de date initializata cu NULL
- Lista simpla se defineste prin
a) struct dlista {
int informatia_utila;
struct dlista * p_precedent;
}
b) struct s_lista {
int pointer;
struct s_lista_ pointer;
}
c) struct lista_simpla{
struct lista_simpla *p_precedent;
double lista_simpla_;
}
d) struct slista{
int a[10];
struct slista x;
struct slista *x;
}
e) struct listasimpla {
struct lista_simpla * p_urmator;
}
- Definirea variabilei pointer cu care se refera primul element al listei simple se realizeaza prin secventa:
a) struct slista {
int iutil;
struct slista *purmator;
} * p_slista;
b) struct slista {
int iutil;
struct slista *purmator;
} p_slista;
c) struct slista {
int iutil;
struct slista *purmator;
}x, * p_slista=x;
d) struct slista {
int iutil;
struct slista *purmator;
} *x, * p_slista=&x;
e) struct slista {
int iutil;
struct slista *purmator;
} * p_slista=&slista;
- Numararea elementelor negative dintr-un masiv bidimensional definit prin
int x[10][10];
se realizeaza prin secventa:
a) for(int j=0,i=0;i
for(;j
if(x[i][j]<0)contor++;
b)
int j=0,i=0,contor=0;
for(;i
for(;j
if(x[i][j]<0)contor++;
c)
int i=0,j=0;
for(i=0;int contor=0;i
for(;j
if(x[i][j]<0)contor++;
d)
int j,i=0,contor=0;
for(inti=0;i
for(j=0;j
if(x[i][j]<0)contor++;
e)
inti,j, contor=0;
for(i=0;i
for(j=0;j
if(x[i][j]<0)contor++;
- Doua fisiere F1 si F2 sunt diferite daca:
a) au fost create in programe diferite
b) au organizari diferite
c) au numar de chei diferite
d) au articole cu continut diferit
e) au lungimi diferite si cel putin o pereche de baiti corespondenti are continut diferit
- Traversarea unui arbore binar se efectueaza:
a) in postordine sau "stanga-dreapta-radacina";
b) in postordine sau "radacina-stanga-dreapta"
c) in postordine sau "stanga-radacina-dreapta"
d) in postordine sau "dreapta-stanga-radacina"
e) in postordine sau "drepta-radacina-stanga"
Daca arborele binar este definit prin:
struct arbin{
int info; // informatia utila
struct arbin *pst; // pointer spre descendent stang
struct arbin *pdr; // pointer spre descendent drept
}
typedef struct arbin * PARBIN; // definire tip pointer spre arbin
atunci procedura pentru traversarea in postordine este:
a) void postordine (PARBIN pradacina)
{
if(pradacina)
{
postordine(pradacina->pst);
postordine(pradacina->pdr);
prelucrare(pradacina); //procedura utilizator de prelucrare informatie utila
}
}
b) void postordine (PARBIN *pradacina)
{
if(pradacina)
{
prelucrare(pradacina); //procedura utilizator de prelucrare informatie utila
postordine(*pradacina->pst);
postordine(*pradacina->pdr);
prelucrare(*pradacina); //procedura utilizator de prelucrare informatie utila
}
}
c) void postordine (PARBIN pradacina)
{
if(pradacina)
{
postordine(pradacina->pdr);
postordine(pradacina->pst);
prelucrare(pradacina); //procedura utilizator de prelucrare informatie utila
}
}
d) void postordine (PARBIN pradacina)
{
if(pradacina)
{
postordine(**pradacina->pst->pdr);
postordine(**pradacina->pdr->pst);
prelucrare(*pradacina); //procedura utilizator de prelucrare informatie utila
}
}
e) void postordine (PARBIN pradacina)
{
if(pradacina)
{
prelucrare(*pradacina->pdr->info); //procedura utilizator de prelucrare informatie utila
postordine(pradacina->pdr);
postordine(pradacina->pst);
prelucrare(*pradacina->pst->info); //procedura utilizator de prelucrare informatie utila
}
}
- Secventa:
struct dlista {
int iutil;
struct dlista *purmator, p_precedent;
} * p_slista;
a) defineste tipul de data articol pentru lista dubla
b)defineste o structura de date utilizabila in construirea unei liste simple
c) defineste o variabila pointer spre un o structura de tip articol care se initializeaza cu NULL
d) defineste doua variabile de tip pointer, fiecareia alocandu-i-se cate 2 baiti la definire;
e) defineste o structura de date autoreferita si o variabila spre tipul structura lista dubla
- Compararea a doi arbori binari inseamna:
a) comparea continutului informatiei utile din cei doi arbori binari, indicand sensul de parcurgere pentru fiecare arbore binar
b) comparea inaltimilor celor doi arbori, definite ca ca numar maxim de arce de la frunza la radacina
c) traversarea arborilor prin explozie sau prin implozie
d) comparea continutului element cu element din ce i doi arbori binari, pana se incheie traversarea arborelui cu cea mai mica inaltime
e) apelarea unei proceduri care are doi parametri; cei doi pinteri ce refera, respectiv, radacina fiecarui arbore binar; se calculeaza inaltimile arborilor; in caz de inaltimi egale, se traverseaza cei doi arbori dupa aceeasi metoda; se compara informatia utila din nodurile corespondente; procedura returneaza o variabila booleana
- instructiunea typedef struct dlista * LISTA_DUBLA;
a) trebuie sa fie precedata de secventa:
structu dlista {
int informatie_utila;
struct dlista * p_precedent, *p_urmator;
}
b) este utilizata pentru a defini pointerul cu care se refera primul element al listei duble prin:
LISTA_DUBLA * p_cap_lista_dubla;
c) se utilizeaza pentru a aloca zona de memorie:
LISTA_DUBLA pointer_ld;
.................
pointer_ld=(LISTA_DUBLA)malloc(sizeof(d_lista));
d) se utilizeaza pentru a aloca zona de memorie:
LISTA_DUBLA pointer_ld;
.................
pointer_ld=(LISTA_DUBLA)malloc(sizeof(LISTA_DUBLA));
e) se utilizeaza pentru a aloca zona de memorie:
LISTA_DUBLA pointer_ld;
.................
pointer_ld=(dlista)malloc(sizeof(dlista));
- Secventa destinata alocarii zonei de memorie corespunzatoare unui element al listei duble este:
a) o functie de forma:
struct dlist *creare_element()
{
struct dlist *p_capdlist;
p_capdlist=(struct dlist *)malloc (sizeof(struct dlist));
return(p_capdlist);
}
b) presupune alocare si dealocare de zone de memorie
c) este obligatoriu sa contina initializarea cu NULL a pointerilor definiti in dlist
d) inclusa in toate procedurile de stregere a listelor duble
e) este o functie care are doi parametri: pointerul spre zona de memorie ce trebuie alocata si informatia utila
- Pentru dealocarea zonei de memorie corespunzatoare unui element dintr-o lista dubla:
a) se initializeaza cu NULL cei doi pointeri ai elementului
b) este suficienta numai distrugerea legaturilor cu celelalte elemente ale listei
c) se foloseste functia
void sterge_element (struct dlist * p_caplistadubla){
free(p_caplistadubla);
}
d) se foloseste functia
void sterge_element (struct dlist * p_caplistadubla){
free(p_caplistadubla);
return(p_caplistadubla);
}
e) se foloseste functia
struct dlist * sterge_element (struct dlist * p_caplistadubla){
free(p_caplistadubla);
return (NULL);
}
- Pentru testarea daca o lista simpla este vida se procedeaza astfel:
a) se apeleaza functia:
int verifica (p_capls)
struct lista_simpla p_capls;
{
return((p_capls->p_urmator == NULL) ? 1: 0);
}
b) se apeleaza o functie care returneaza NULL
c) se apeleaza o functie care numara elementele listei si transmite numarul elementelor gasite, lasand in seama programatorului sa verifice daca numarul gasit este NULL
d) se testeaza de la stanga la dreapta pointerii spre urmatorul element
e) se apeleaza functia:
int verifica (p_capls)
struct lista_simpla p_capls;
{
return((p_capls->p_urmator == NULL) ? 1: 1);
}
- Daca arborele binar are o radacina R un descendent stang A si un descendent drept B; nodul A are un descendent stang C si un descendent drept D; nodul B adre un descendent stang E si un descendent drept F; nodul D are un descendent stang X un descendent mijlociu XX si un descendent drept Y; nodul F are un descendent stang W si un descendent drept V, atunci:
a) traversarea dupa regula "stanga-drapta-radacina" inseamna referirea nodurilor
C X XX Y D A E W V F B R
b) traversarea in postordine sau inseamna referirea nodurilor
C X Y D A E W V F B R daca ar lipsi nodul XX
c) traversarea dupa regula "stanga-dreapta-radacina" inseamna referirea nodurilor
C X XX Y D E A W V F B R
d) traversarea in postordine inseamna referirea consecutiva a nodurilor
D A R C B E R X XX Y W V
e) traversarea dupa regula "stanga-dreapta-radacina" inseamna referirea nodurilorstrict intr-un arbore binar
- pentru adaugarea unui element intr-o lista simpla se utilizeaza procedura:
a) void adaugare_element(struct slista * p_ls, int valoare)
{
struct slista *p_temp;
p_temp=(struct slista *) malloc (sizeof(struct slista));
p_temp->informatia_utila=valoare;
p_temp->urmator=NULL;
p_ls->urmator=p_temp;
}
b) void adaugare_element(struct slista * p_ls, int valoare)
{
struct slista *p_temp;
p_temp=(struct slista *) malloc (sizeof(struct slista));
p_temp->informatia_utila=&valoare;
p_temp->urmator=NULL;
p_ls.urmator=p_temp;
}
c) void adaugare_element(struct slista * p_ls, int valoare)
{
struct slista *p_temp;
p_temp=(struct slista *) malloc (sizeof(struct slista));
p_temp->informatia_utila=valoare;
p_temp.urmator=NULL;
p_ls.urmator=p_temp;
}
d) void adaugare_element(struct slista * p_ls, int valoare)
{
struct slista *p_temp;
p_temp=(struct slista *) malloc (sizeof(struct slista));
p_temp->informatia_utila=valoare;
p_temp->urmator=NULL;
p_ls->urmator=p_temp->urmator;
}
e) void adaugare_element(struct slista * p_ls, int valoare)
{
struct slista *p_temp;
p_temp=(struct slista *) malloc (sizeof(struct slista));
p_temp.informatia_utila=valoare;
p_temp.urmator=NULL;
p_ls.urmator=p_temp;
}
- Cautarea intr-o lista simpla este realizata de:
a) functia cu tre parametri si anume: parametrul unu este pointerul spre caul listei, parametrul doi indica pozitia elementului cautat si parametrul trei da valoarea cheii de cautare
b) functia care are doi parametri si anume: cheia si pozitia; pointerul cu care se refera primul element este obligatoriu definit variabila statica;
C) o functie care returneaza NULL
d)functia:
struct slist *( cautare struct slist * plist, valoare)
{
struct slist p_temp;
for(p_temp=plist; p_temp != NULL; p_temp=p_temp->p_urmator)
if(p_temp->informatia_utila == valoare) return (p_temp);
return(NULL);
}
d) o functie care mai intai traverseaza intrega lista pentru a vedea ca nu este lista vida si dupa aceea se executa cautarea dupa valoare si dupa cheie
e) functia:
struct slist *( cautare struct slist * plist, valoare)
{
struct slist p_temp;
for(p_temp=plist; p_temp != NULL; p_temp=p_temp->p_urmator)
if(p_temp->informatia_utila == valoare) return (p_temp);
else functia:
return(NULL);
}
- Inversarea elementelor unui masiv unidimensional
definit prin:
................
int x[n];
se realizeaza :
a) interschimband primul cu ultimul element, al doilea cu penultimul element, al treilea cu antepenultimul element, si tot asa mai departe
b) folosind variabile de lucru definite prin instructiunea
int a,b;
...............
a=1/x[i];
b=1/x[j]:
x[i]=b;
x[j]=a;
...........
c) folosind o singura variabila elementara, obligatoriu definita statica temp, prin secventa:
temp=1/x[i];
x[i]=1/x[j];
x[j]=temp;
depinzand daca numarul n este sau nu par
d) folosind o singura variabila elementara, obligatoriu denumita temp definita prin int temp; utilizata prin secventa:
temp=x[i]-1;
x[i]=y[j]-1;
x[j]=temp;
e)folosind o singura variabila elementara, denumita temp, prin secventa:
for(i=0; i
{
temp=x[i];
x[i]=x[n-i+1];
x[n-i+1]=temp;
}
- Daca lista simpla este definita si creata atunci:
a) se poate stoca imediat intr-un fisier cu articole de lungime variabila cu numar necunoscut de articole
b) se apeleaza procedura de stergere element de element a listei
c) se apeleaza procedura:
struct lista_simpla (struct lista_simpla *pcpls, int pozitie)
{
struct lista_simpla *paux=pcls;
int k=0;
while(paux)
{
if(k==pozitie) return (paux);
paux=paux->p_urmator;
k++;
}
return(NULL);
} pentru cautarea unui element dupa pozitie
d) se apeleaza procedura:
struct lista_simpla (struct lista_simpla *pcpls, int pozitie)
{
struct lista_simpla *paux=pcls;
while(paux)
{
if(paux->info==pozitie) return (paux);
paux=paux->p_urmator;
}
return(NULL);
} pentru cautarea unui element dupa pozitie
e) se apeleaza procedura:
struct lista_simpla (struct lista_simpla *pcpls, int *pozitie)
{
while(pcpls)
{
if(pcpls->pozitie==*pozitie) return (pcpls);
pcpls=pcpls->p_urmator;
}
return(NULL);
} pentru cautarea unui element dupa cheie
|