MANAGEMENT LA OPERA SI BALET

Vechile structuri de management nu-si mai gasesc rostul pentru ca:
- genereaza ineficienta;
- sunt purtatoare de non-calitate;
- incorporeaza conflicte profesionale;
- indeparteaza publicul de cultura;
- nu promoveaza progresul in arta interpretativa;
- nu stimuleaza tinerele talente in a se perfectiona;
- dezvolta activitati contrare actului artistic;
- conduc la uzura fizica si morala a investitiilor aferente;
- aduc imobilism intr-un domeniu extrem de dinamic asa cum este arta interpretativa.
Managementul modern in activitatea unui lacas de opera si balet presupune:
- o echipa manageriala cu structura simpla;
- fonduri initiale suficiente pentru a dezvolta proiecte;
- existenta de formule flexibile de a angaja personal pe baza de contract limitat pe numar de reprezentatii;
- o conceptie unitara asupra calitatii actului artistic;
- cunoasterea elementelor de marcheting artistic;
- schimbarea conceptiei artistilor care trebuie sa inteleaga ca exista o corelatie stransa intre castiguri, calitatile proprii si efortul depus;
- libertatea inteleasa a managerului ca trebuie sa aiba un director artistic;
- necesitatea ca directorul artistic sa defineasca un repertoriu de succes artistic si financiar;
- prestanta de a coagula o echipa puternica pentru realizarea unui spectacol prin: salarii oferite, seriozitatea abordarii, garantarea de conditii exceptionale pentru toti cei care infaptuiesc actul artistic;
- definirea unui grafic care sa includa elemente certe si elementele de risc, cu desfasurarea de etape ale evenimentelor artistice;
- stabilirea sarcinilor, a termenelor si mai ales a cheltuielilor pe care fiecare faza le presupune.
Un teatru modern de opera si balet are o cladire foarte eleganta, spatioasa, eficienta ca dimensiuni in care echipa manageriala deruleaza proiecte.
Un proiect presupune un spectacol.
Daca spectacolul este nou, el trebuie conceput de un regizor, de un arhitect si de toti cei care au in vedere incadrarea intr-un buget dat.
Se aleg artisti, se alege dirijorul, se formeaza orchestra, corul, ansamblul de balet.
Se angajaza arhitectul pentru decoruri, se proiecteaza si se realizeaza costumele.
Toate au la baza contracte clare, cu drepturi si obligatii.
Duratele sunt limitate la numar de spectacole pentru artisti, la numar de ani pentru cei care au alte modalitati de gestionare a drepturilor de autor.
Un teatru care isi desfasoara activitatea pe baza de proiecte are sansa de a lucra pe structuri flexibile, cu cei maio buni artisti ai momentului din tara si daca are si resurse financiare, cu cei mai buni artisti din lume,
Sunt in alte tari teatre ca opereaza in acest fel si o fac deja cu succes.
Este foarte dificil pentru o echipa manageriala sa aiba deja artisti cu care sa fie obligata de soarta sa lucreze.
Sunt artisti care datorita unor conditii neprielnice lor sau altora, nu au mai desfasurat activitati pentru care s-au specuializat.
Sunt artisti care au ramas pe loc si care nu mai pot evolua.
Din contra, sunt artisti pe care angajamentele rigide ii conduc spre anularea unor posibilitati de a evolua acolo unde talentul si performanta lor le sunt recunoscute.
Este momentul sa se faca un experiment.
Trebuie cineva sa propuna proiectul pentru un teatru de opera de o noua facura.
Va exista un manager al acestui teatru.
Va exista proiectul pe baza caruia managerul de proiect va obtine fondurile.
Se va constitui echipa manageriala dupa obtinerea de fonduri.
La echipa se alatura directorul artistic si toti ceilalti care definesc repertoriul in forma concreta: artisti, orchestra dirijor, locatie si tot ceea ce este nevoie.
Pe masura ce evolueaza derularea proiectului, se incheie contracte cu artistii, incep activitatile necesare care premerg spectacolelor.
Proiectul presupune alocarea de resurse pe un timp limitat.
Echipa artistica este pe numar de spectacole, totul este foarte clar in ceea ce priveste calitatea si mai ales disciplina contractuala si artistica.
Este dificil primul proiect.
Este important ca managerul de proiect sa inteleaga ca el castiga numai daca ceea ce coordoneaza este exact ceea ce publicul iubitor de opera cere.
Orice neconcordanta inseamna pierderi financiare, compromiterea proiectului si mai ales distrugerea actului artistic ca atare.
Daca stacheta este ridicata foarte sus, evident riscurile se diminueaza in mod simtitor.
Echipa cea mai buna are costuri foarte bune in raport cu nivelul calitativ asigurat si eficienta proiectului este asigurata.
Dispar costurile colaterale, generate de plati pentru activitati neefectuate, pentru spatii neantrebuintate si alte costuri care nu se mai regasesc in alte proiecte.
Sunt situatii in care sporul de fonduri pentru investitiile intr-un proiect au la baza donatii generoase.
Aceste donatii apar numai acolo unde cel care face mecenat este sigur ca fondurile donate au o finalitate sigura, iar beneficiarii sunt foarte multumiti in toate planurile.
in work..........

main