INVESTITORII ADEVARATI


Investitorii sunt persoane fizice sau persoane juridice, care inteleg sa castige din investirea banilor de care dispun, riscand.
De exemplu, un Popescu, un Georgescu sau un X-ulescu sunt investitori.
Si firmele: YYY s.r.l., yyy s.r.l., ddd s.r.l. sau hhh s.r.l. sunt investitori.
Pentru a fi investitor, o persoana trebuie sa indepliniasca urmatoarele conditii:
- sa aiba foarte multi bani;
- sa doreasca sa castige in urma alocarii banilor; - sa utilizeze banii in vederea multiplicarii inteligente a lor; - sa aiba capacitatea de a-si asuma riscurile pierderii banilor investiti;
- sa defineasca o conceptie pe termen lung in legatura cu managementul banilor alocati;
- sa fie asistat in luarea deciziilor de specialistii din domeniile unde aloca banii.
In nici un caz nu este investitor persoana care dispune de o suma minima destinata unor situalii limita sau de trai zilnic, pentru care nu trebuie sa existe nici un risc in privinta conservarii sau multiplicarii sumei.
Exista orgoliul persoanelor de a se sti ca sunt ceea ce ar dori sa fie, fara a fi in realitate asa ceva, adica investitori.
Exista numai o parte frumoasa a fatetei diamantului, anume faptul ca investitiile aduc un plus de bani fara un efort al investitorului.
Este acreditata ideea ca altcineva lucreaza pentru cel cu bani, pentru a-i multiplica.
Numai ca oricine lucreaza ceva percepe un comision, iar cine lucreaza cu bani percepe un comision substantial.
In continuare se prezinta destinatii ale banilor cu avantajele si riscurile aferente
Banii tinuti la saltea reprezinta forma cea mai sigura de a pastra banii.
Nimeni nu cunoaste cati bani are persoana.
Persoana cheltuieste din suma oricat, oricand si oriunde.
Grija banilor este exclusiv in seama posesorului lor.
Marele dezavantaj al tinerii banilor la saltea consta in:
- deprecierea lor pe masura ce se dezvolta procese inflationiste:
- dispar atunci cand apar furturi, spargeri de locuinte, nefiind asigurati;
- se deterioreaza prin umiditate, incendii, alte calamitati;
- se pierd prin procese economice sau politice majore care cuprind intreaga economie, asa cum sunt stabilizarile sau schimbarile de politici monetare.
Este recomandata existenta unor sume numite si cash, pentru cheltuieli cotidiene, pentru plati imposibil de facut cu instrumente moderne datorita incompatibilitatilor dintre platitor si incasator.
Banii depusi la banci de stat unde garantiile sunt totale reprezinta forma de depozitare fara riscuri a banilor.
Este caracteristica societatilor moderne, care proyejaza categoriile de persoane cu venituri reduse, care doresc sa economiseasca sume pe care sa le utilizeze in cazuri limita.
Casa de economii si consemnatiuni este astfel de organizatie, a statului in care se stocate sume ce nu depasesc un anumit plafon si pe care statul le garanteaza integral.
Nu exista riscuri.
Aceste banci utilizeaza sumele din depozite in mod prudent, de asemenea, fara riscuri.
Castigurile suplimentare obtinute de acest tip de banci prin investitiile efectuate sunt modeste si de aceea si dobanzile pe care le ofera deponentilor, de asemenea, sunt modeste.
Deponentii la astfel de organizatii financiare, nu sunt investitori, sunt numai persoane care isi protejaza economiile.
Este important ca orice persoana sa se autoevalueze si sa stie cat poate risca si mai ales unde risca.
Cand se economisesc banii pentru plata unei case, economiile se depun la CEC.
Cand cineva strange bani pentru sicriu si inmormantare, economiiel le depune la CEC.
Economiile din pensie se depun la CEC.
Sunt situatii unde nu incape riscul.
Dobanzile sunt mici dar apare un embrion de protectie in fata tavalugului inflationist, atunci cand inflatia nu este devastatoare.
Statul are capacitatea de a garanta depozitele si in functie de performantele economiei.
Intr-o economie puternica statu investesti in conditii bune.
Intr-o economie subreda, statul este limitat in a investi fara riscuri si in acest fel capacitatea de a genera dobanda la depozite este limitata.
Banii se depun la banci sigure definite stfel prin trecutul, prezentul si mai ales viitorul acestor banci.
Cei care aleg sa depuna banii la banci chiar sigure, incep sa-si asume riscuri.
Si bancile sigure au riscuri de prabusire. Este suficient un zvon ca toti cei care si-au depus banii la o banca sa solicite in acelasi timp scoaterea banilor.
Cand se depaseste o masa critica, banca se prabuseste de la sine.
Creditele neperformante, managementul defectuos, ingineriile financiare, sunt tot atatea cai de a aduce o banca in faliment.
Consiliile de administratie, cotatiile, volumul tranzactiilor, tipul instrumentelor, dobanzile oferite si multe altele se constituie in semnale vii pentru investitori.
O banca comericala este o organizatie care are obligatia sa publice periodic rapoarte.
Banca este supusa auditarii si actionarii trebuie sa cunoasca in orice moment ce se intampla in organizatie, sa ia masuri preventive si mai ales sa urmareasca implementarea stratgiilor si politicilor bancii.
In banca comerciala sunt depuse sume de catre persoanele fizice pentru a obtine castiguri prin dobanzi.
Se aleg acele forme unde riscul este controlat si unde in raport cu timpul in care depozitul este nemodificat pe o durata stabilita, se obtin cele mai bune dobanzi.
Persoanele juridice operaza cu conturi in bancile comerciale pentru toate tranzactiile curente, plati de facturi, incasari, plati de salarii, platile darilor catre stat.
Si persoanele juridice creaza depozite pentru a multiplica bani prin dabanzi.
Este putin probabil ca un intreprinzator privat care dispune de bani sa astepte multiplicarea banilor prin dobanzi, in loc sa treaca la dezvoltarea afacerii sau sa treaca la o alta afacere.
Depunerea banilor la o banca comerciala este tot o forma de a pastra banii, de a-i feri de efectele negative care se manifesta in economie. in conditiile unui risc asumat, risc ce nu depaseste limitele de acceptabilitate pentru o persoana cu bani multi.
Achizitionarea de case si terenuri reprezinta investitii adevarate, care insa presupun sume importante. Daca in portofel o persoana tine maximum 200 EUR, daca acceasi persoana depune la CEC intr-un depozit 2000 EUR, daqca are si un cont la o banca comerciala de 20.000 EUR, in momentul in care dispune de peste 100.000 EUR deja incepe sa gandeasca sa cumpere un teren bun sau un aparatment bun.
Reprezinta acestea o investitie intrucat daca dupa un an doreste sa le vanda, va obtine un pret oricum mult mai bun decat cada ar fi tinut banii intr-un depozit la o banca comerciala.
Pe termen lung, investitia in case si terenuri se dovedeste a fi foarte profitabila.
Sumele care se investesc sunt semnificative si trebuie toti banii platiti la efectuarea tranzactiei.
Recuperarea investitiei si mai ales obtinerea unor castiguri imediate au sanse reale de a se realiza.
In cazul in care piata imobiliara si a terenurilor are caderi, evident nu se inregistreaza castiguri la vanzare.
Investitorul are insa optiunea de a astepta revigorarea pietei imobiliare si a terenurilor.
Investitii in constructii de spatii pentru birouri reprezinta o optiune importanta pentru cei care dispun de sume ce depasesc cateva milioane de EURO.
Investitia se recupereaza lent, dar foarte sigur.
Birourile intr-o cladire cu locuri de parcare, situata in centrul orasului si legata direct de autostrada aeroportului, in zona cu banci si alte mari firme, reprezinta o locatie cautata.
Sunt investitori intr-o astfel de directie cei care au foarte multi bani si care au rabdare sa obtina castiguri pe termen lung in recuperarea investitiei.
Riscurile sunt scazute mai ales din faptul ca managementul unor sume de astfel de dimensiuni este asigurat de consilieri cu experienta care aleg numai variantele care le asigura un castig proportional cu profitul investitorilor.
Cointeresarea joaca un rol esential in acest tip de investitie, care are risc mic dar care presupune fonduri de milioane EURO pentru a realiza un bloc de birouri.
Inceperea unei afaceri este punctul de start pentru orice persoana care dispune de initiativa, elan, vointa si mai ales careia ii place sa riste in a desfasura activitati al coror succes este validat de piata libera.
Afacerea este orientata spre productie. Trebuie un spatiu, trebuie utilaje, trebuie salariati care sunt specializati si certificati in a executa activitatile specifice proceselor de productie respective.
Pe umerii investitorilor care fac productie stau multe sarcini, apar multe riscuri.
De ei depinde destinele oamenilor angajati.
El este cel care le plateste salariul, asigura materiile prime, asigura clientii care cumpara marfa produsa, efectueaza platile catre stat.
Acest investitor munceste mult dar trebuie sa si castige pe masura.
El isi risca banii, risca sa nu vanda produsele, risca sa nu execute produsele de calitate, risca la tot pasul.
Tot el are parghiile de a diminua aceste riscuri.
Printr-un management foarte bun el selecteaza personalul, dirijeaza toate activitatile, verifica modul in care lucreaza angajatii, stimuleaza pe cei care lucreaza bine.
Investitorii in domeniul serrviciilor au griji mai mari dar efortul lor investitional in spatii, utilaje, materii prime, este ceva mai redus.
Serviciile presupun idei, activitati catre beneficiari si mai ales, calitatea pe care solicitantii de servicii o percep din primul moment.
Serviciile vizeaza turismul, tranzactiile imobiliare, curatenie spatii, ingrijire persoane, igienizare zone, transport persoane, transport marfa.
Investitorii care dezvolta afaceri risca foarte mult. daca afacerea se dovedeste neprofitabila ei pierd totul.
Asa se explica numeroasele magazine care se inchid.
Asa se explica constructiile neterminate. Investitorii au dat faliment. Scurt. Au riscat dar au pierdut.
Literatura arata ca in jur de 10% din firmele care incep o activitate esueaza.
Raman celelalte 90% care traiesc si dintre acestea, intr-un mediu economic sanatos, peste 50% au profituri bune.
Tocmai de aceea legislatia incurajeaza intreprinderile mici si mijlocii, care in orice economie se dovedesc a fi motorul de dezvoltare.
La riscuri mari si castigurile sunt foarte mari.
Fata de o banca unde toate castigurile dispar cu disparitia bancii, mai putin niste fonduri simbolice garantate, investitorul are la dispozitie posibilitatea de a valorifica prin vanzare cladirea unde a facut productia daca era cumparata, utilajele si multe altele.
Totusi nu este comfortabil un esec in domeniul unei afaceri de productie sau de servicii.
In caz de reusita beneficiile sunt pe masura.
Trebuie facuta distinctie cat din profit are ca fundament banii investiti si cat reprezinta ideea de afacere si calitatea managementului.
Cine nu are calitati manageriale sa tina banii la o banca, sa nu se apuce de afaceri pentru ca va pierde prin salariatii care iau salarii fara a face produse vandabile sau fara sa presteze servicii de calitate.
Investitii in fonduri mutuale efectueaza numai cei care dispun de sume uriase, care se asociaza obtinandu-se fonduri destinate unor lucrari absolut profitabile si fara riscuri majore.
De cele mai multe ori esenta acestor fonduri a fost deturnata si s-a creat o imagine falsa a lor.
Se considera ca cineva detine un adevar absolut asupra castigurilor fabuloase fara un efort extraordinar de mare.
Este dificil de acceptat ca intr-o economie bazata pe munca cinstita si pe o piata unde concurenta este reala se obtinu castiguri care sa acopere dobanzi de 30% in timp ce bancile ofera dobanzi de cel mult 10%...
Persoanele cu venituri foarte mici si persoanele cu venituri medii nu au ce cauta in fondurile mutuale unde se prvizioneaza castiguri fabuloase intr-un interval foarte, foarte scurt intrucat toate acestea sunt insotite de riscuri uriase, de nesuportat de catre cei care fac gesturi necugetate de a accede la fondurile mutuale cu asa-zisi investitori, care in mod normal trebuie sa depuna economiile lor la CEC sau in cel mai rau caz la o banca comerciala foarte solida.
Fondurile mutuale au riscuri foarte mari atunci cand se constituie prin surse provenind de la oameni saraci pentru ca: - se angajeaza sa le ofere acestoraq castiguri foarte mari intr-un termen scurt; - nu exista afaceri in economie care sa asigure rate de profit foarte, foarte mari in termene scurte; - managementul lor au incorporat baze nerealiste de abordare; - previziunile pe care se bazeaza sunt optimiste peste pragul adimis.
Jocul la bursa se adreseaza celor care au bani atat de multi incat riscul pe care il presupun fluctuatiile nu-i afecteaza in mod hotarator.
Exista o stiinta a jocului la bursa.
Dar exista si o arta.
Daca lucrurile ar fi foarte simple, evident, toata lumea ar juca la bursa si toti ar fi miliardari in USD peste noapte, ceea ce in practica nu se dovedeste a fi real.
Jocul la bursa presupune o cultura, presupune a lasa la dispozitia unei alte persoane soarta banilor tai.
Este un nou mod de a aborda problematica. Exista specialistii, brokerii, exista cei cu bani, exista firmele specializate in gestionarea actiunilor, a portofoliilor.
Riscurile sunt foarte mari.
Se stiu situatii in care unii au devenit miliardari peste noapte, iar altii s-au ruinat, tot peste noapte.
Sunt situatii in care unii au facut investitii speculative crezand ca vor castiga si au pierdut.
Astfel de personaje nu mai au ce cauta pe piata bursiera in vecii vecilor...
Bursa nu este pentru persoanele cu venituri mici si nici pentru cei cu venituri medii.
Oamenii de afaceri, bancheii pot juca la bursa dupa ce au epuizat toate celelalte surse de obtinere a castigurilor investind unde riscurile sunt mai mici decat la bursa.
Jocurile piramidale sustinute prin campanii publicitare imorale au menirea de a atrage in cursa nu numai pe naivi si pe cei lacomi de castig dar si pe multi oameni cu capul pe umeri carora, oferta deoasebit de atractiva le intuneca pentru o clipa mintile.
Asa cum sunt construite, aceste jocuri ar merge daca populatiile carora li se adreseaza sunt cu o infinitate de cetateni, toti dornici sa joace.
Exista si situatia in care pentru populatii cu numar finit de membri, investitiile ar fi aducatoare ale unui profit de peste 2000%pe an.
Jocurile piramidale sunt aducatoare de castiguri fabuloase pentru initiatori si pentru cei apropiati lor.
Ultimii veniti sunt perdanti siguri.
Daca si sanctiunile ar fi pe masura excrocheriilor, evident jocurile piramidale nu ar mai exista.
Pentru jocurile de acest tip exista deja modelele elaborate si este demonstrat ca sunt sursa sigura de nefericire pentru cei care isi vand casa, isi iau economiile de o viata si joaca acolo.
Oricine face un calcul simplu, vede ca nu exista o modalitate rationala pentru a depune o suma S pentru a obtine in 3 sau 6 luni de opt ori suma investita.
Nu exista activitati generatoare de astfel de profituri din care sa se scada taxele si impozitele catre stat, din care sa se continue sa se scada comisioanele celor care gestioneaza jocul piramidal si sa mai ramana si un disponibil urias pentru a fi impartit celor care vor sa castige mult din nimic.
O persoana care nu dispune de o suma pe care sa o poata distruge fara regrete, nu are ce cauta in jocurile piramidale.
Numai cei care s-au plictisit de a strange bani la saltea, de a depune prin banci, de a dezvolta afaceri, de a juca la bursa, de a juca jocuri de noroc, din si mai mare plictis, pentru a-si colora viata cu o noua aventura, joaca la jocurile piramidale, din dorinta de a se distra si de a confirma ca marele castig nu se adreseaza oricui.
In rest, pagubitii nu au altceva de facut decat sa fluiere a paguba, pentru ca banul la ban trage, iar riscul asumat este diferit de pierderea certa care caracterizeaza jocurile piramidale la nivelurile mai mari ca 8.
Jocurile de noroc se adreseaza celor care au placerea de a risca. Sunt interzise celor care prin pierderea banilor aduc prejudicii severe realizarii unor obiective capitale din viata lor.
Nu vor fi jucati la cazino banii de inmormantare.
Nu vor fi jucati la jocuri mecanice banii de alocatie ai copiilor.
Nu vor fi jucate la jocuri de noroc casa, mancarea si nici alte persoane sau chiar viitorul.
Jocurile de noroc sunt o distractie, un viciu in ultima instanmta si nu forma de a face investitii.
Acolo unde sansa de castig este 50% deja riscul este de necontrolat si nu mai reprezinta un act rational pentru cel care diospune de mijloace numai cel mult pentru un trai aproape de decenta.
La jocurile de noroc se vine pentru distractie, numai pentru a cheltui sub 1% din castig, suma care nu se simte niciodata.
........................
Investitorii adevarati stiu unde sa bage banii.
Exista lacomi.
Exista comozi.
Exista nefericiti.
Exista nestiutori sau asa-zisi nestiutori.
Toti acestia se cred investitori si fac gafe, visandu-se ceea ce nu sunt prin sumele pe care le vehiculeaza si mai ales prin modul de a gandi asupra riscurilor si beneficiilor raportate la riscuri.
O realitate cruda la care cine trebuia a ramas spectator in loc sa stopeze o pl;aga de nevindecat. In rest totul este o poveste cu pagubiti si smechei. nU VOR FI JUCATI LA ORICE ALT JOC DE NOROC in work now..........