|
| Este vorba de o revista care a aparut de zece ani si de fata este in discutie un articol din numarul3/1985. | ||
|
| La paginilie 54-58 se afla articolul lui Ilie SERBANESCU intitulat pompos: The New International Economic Order: A Revolutionary Global Approach.| |
Pe cele cateva pagini, autorul se intrece pe sine insusi. | |
|
Cel care acum scrie despre economia de piata, in volumul analizat se afla intr-o companie cel putin selecta daca privim cine erau ceilalti autori... Manaea manescu era al doilea om in stat. George Potra era de toate, dar avea contributii unde gandeai dar mai ales unde nu te asteptai, cinematografie, parca... Constantin Ene era un ideolog prezent in cele mai inalte cabinete. valentin Lipatti era ambasador peren, oricum recunoscut prin calitati politice si culturale vechi. Ion Avram probabil este un fost ministru pe la industria grea. Traian Chebeleu este cel recuperat de dupa Revolutie, fiind ambasador de profesie sau diplomat sau ceva, acolo, el stie ce. Asa ca venit pe acel loc, Ilie Serbanescu nu era un neica nimeni, ci un ins acceptat de crema regimului comunism, nu pentru cat de economist ar fi fost, ci pentru ca acestia il recunosteau ca de al lor, pentru ei, cu ei, devotat cauzei. SAcum el este profesor si ca multi tipi care au fost un fel de slujbasi, ca sa nu le spun slugi, apar acum incruntati si: - enunta toate relele comunismului - dau solutii la orice nasoleala care se manifesta in economia de azi - critica politicile economice de parca toti sunt tembeli iar ei sunt un fel de Deus in machina, care vin cu panaceul universal. Dar sa vedem articolul, sa-l analizam. Nu are nicio idee. Totul este o parafrazare a cuvantarilor lui Ceusescu. Chiar Iliuta, ia maretul sau demers: - foloseste de 6 ori numele lui Nicolae Ceausescu, ceea ce este cam mult pentru un articol de 5 pagini incomplete - utilizeaza o fraza mizerabil de lunga, asemeni sursei sale divine de inspiratie scornicestiene. Tot timpul, Iliuta cel Serbanescu, marele economist care intr-un guvern postdecembrist a fost pus pe faras ca n-a facut reforma, ca n-a putut si ca n-a stiut, desi parca ministerul avea in titulatura ceva cu reforma, foloseste cand pune President la numele lui Nicolae Ceausescu, zicand el ca da o oaresce importanta textului sau. textul este plat, monoton, repeta ceea ce lumea deja stia. Si el vede ca la Carpati se produce politica mondiala si exagereaza prin tot ce scrie si prin cum incearca sa demonstreze, ca aici totul este mai mult decat roz. Catre final, foloseste des cuvantul Romania, facand ceea ce la acele momente se facea desi nimeni nu cerea expres, identificarea conducatorului statului cu tara. Romanian programme sau finalul cu made in Romania te face sa cazi pe spate pentru modul facil, subtire si aiuritor pe care il incearca insul sa faca o demonstratie, in limba engleza, banuind cineva ca revista pleaca in strainatate si o va citi cineva, de parca aia chiar asteptau maculatura de Dambovita, cand ei aveau analize clare, reci si mai ales obiective. Lui nenea Ilie ii lipsesc instrumentele, fiind un personaj ce-si zice analist economic, care nu opereaza cu entitatile unanim recunoscute de marii economisti ai lumii. Asa cum este in articolul analizat, la Iliuta, economia creste, creste creste si toti se bucura. Iar socialismul triumfeaza. |