Cand esti mai tanar chiar doresti sa gusti din toate cate un pic. Numai asa se intampla sa fi avut dorinta de a fi presdinte de bac. Drept care am solicitat sa fiu inscris pe niste liste ce ajungeau la fiecare catedra. Bacalaureatul este un examen:
- extrem de fluctuant, intrucat la intervale foarte mici se schimba asa de profund incat nu seamana mai nimic de la o editie la alta
- are o durata nepermis de mare si antreneaza forte disproportionate in raport cu ce se vrea si de fapt cu ce este
- arata masura coruptiei in sistemul invatamantului liceal, prin tot ce se intampla acolo
- nu-si atinge obiectiul pentru care este definit, bacalaureatul se doreste a incheia o etapa de viata
- evidentiaza cele mai nasoale trasaturi ale colectivitatilor de profesori, intrucat se dovedeste a fi etapa in care se platesc politele
- construieste un sistem aiuritor de ierarhii bazat pe criterii politice, in care oricine are o oarece sustinere, bate cu pumnul in masa
- conserva dorintele ascunse de a arde etape si de a schimba ierarhii, intrucat notele de 10 in zone unde nu se face scoala deja reprezinta o mare maladie, sa nu zic o molima
- permite scoaterea la iveala a tuturor complicitatilor dintre profesori si parintii care doau oricat si orice sa-si vada loazele promovate.

Este o lume care se deosebeste fundamental de ceea ce stiam eu in legatura cu liceele. Imi doream sa ajung in liceul pe care l-am absolvit, sa reintalnesc pe fostii mei profesori. Credeam ca daca revin voi face si voi drege. Cu trecerea anilor, ambitiile mele s-au estompat si am devenit persoana neinteresata in a junge sa reintalnesc niste batranei care cel mult ar cauta sa inventeze povestioare de cum eram eu atunci, de parca nu as fi stiut eu insumi ce si cum. Este motivul din care nu am fost niciodata la bacalaureat in Pitesti, desi aveam toate resursele sa ajung acolo. N-am vrut. Mi-am reprimat placerea de a arata celor din fostul meu liceu ca am facut si am dres, nu mai stiu ce. In viata alte lucruri sunt cu mult mai importante decat a-mi satisface un orgoliu tampit.

Vor trece multi ani pana:
- liceul va fi ceea ce trebuie tinerilor
- profesorii vor ajunge la nivelul de performanta necesar unei societati dinamice
- tinerii vor intelege ca in liceu au o sansa de a-si crea ei insisi noi sanse
- societatea va ajunge sa vada in educatie singura sansa de evolutie cinstita
- se va gasi un cap care sa defineasca corect educatia, sa se gandeasca mai intai la elev si mai apoi la profesori
- se va ajunge la momentul in care coruptia din licee va fi o amintire.
Se impune ca societatea sa accepte ca cel mai mare rau este pentru ea sa scoata pe banda rulanta oameni needucati sau care sa fie niste persoane cu impresie falsa cum ca ar fi educati.

Prima mea participare la un bacalaureat in calitate de presedinte a fost in Rm. Valcea, la un liceu de chimie. Acolo fuses o directoare, una care montase difuzoare si o statie de unde chema la ordine pe oricine de oriunde. Profesorii erau exasperati si rasuflau usurati ca scapasera de ea.
Intr-o zi mi-am zis sa merg prin clase sa vad si eu cum raspund elevii. Asa s-a facut ca am intrat intr-o clasa la proba de Economie Politica, unde o copila vorbea si vorbea si nu se mai oprea. Si o ascultam si ce-mi trece prin minte? Sa o intreb ceva. Si am intrebat-o daca ea a vazut un somer. Copila s-a holbat la mine si a amuti. ea invatase un rezumat si atat. Si tot invatamantul preuniversitar este fundamentat pe rezumate, lucru care acum s-a intins ca o pecingine si in invatamantul superior, unde studentii invata pe dinafara, ce? programe in C++, iar la disciplina de Structuri de date, acesta a fost marele soc.
Am oprit-o si am vrut sa vad si eu pana unde merge toceala. Copila era deja prabusita in sine prin dilema creata cu somerul in carne si oase pe care ea ar fi trebuit sa-l vada, sa-l miroase sau sa-l priveasca pur si simplu.

A doua mea participare ca presedinte de bac a fost la un liceu,arca economic la Calarasi. Ajung acolo, aflu unde era cladirea Inspectoratului scolar. Eram mai tanar, mai sportiv, cu blugi, cu o bluzusoara alba si cu un rucsac la spate si mai ales aveam Adidasi albi, de foarte buna calitate in picioare, lucru mai rar pe vremurile cele. A inceput sa se strige distribuirile la licee. Toti au primit cate o cafea. Eu, nu si inspectoarea generala l-a apostrofat pe unul Ivan care n-a venit. pesemne ca tyoalele mele nu i-au inspirat incredere si nu m-a bagat in seama desi eram persoana cu cel mai inalt gred didactic de acolo. cand i-am spus ca eu sunt acel Ivan, s-a transformat, imediat invitandu-ma sa -mi dea o cafea. ea nu stia cu cine are de-a face. Am refuzat, mi-am luat documentele si am plecat spre liceu impreuna cu directoarea. Aceasta mi-a creat cea mai jalnica impresie. Trecand prin romana, spre liceu care era la doi pasi, mi-a vandut cu o viteza fantastica pe toti colegii ei.
M-a cazat la hotelul partidului.
Am venit la liceu sa-i cunosc pe colegii ei si sa vedem cum vom proceda. Se vedea de la o posta ca atmosfera era de tot rasul, adica extrem de tensionata. femeia era prea mahalagioaica pentru a avea o atmosfera de lucru. Dovada este faptul ca ea a venit sa-mi ceara sa pic o eleva ai caror parinti desi aveau posibilitati nu au contribuit la cele necesare...
Liceul avea si ceva alimentatie publica si ea a facut un gest urat, adica la proba practica a crezut ca sunt un nehalit, s-a apucat sa faca tot felul de preparate si ostentativ a vrut sa ma compromita punandu-ma sa ma indop cu acele aiureli. Drept care eu am prelungit examenul teoretic pana pe la ora sase seara si toate preparatele s-au fleoscait de nu s-a mai ales nimic din ele. A vrut spectacol, l-a avut.
Invatasem de la ceausescu chestia cu vizitele de lucru. Se anunta unde, cand, ce. Asa ca se pregatea totul si toul era o sarbatoare. Asa si eu. ma anuntam. De ce sa-mi fac greata vazand lucrurile asa cum sunt? Cum eram eu platit sa suport tot felul de micimi? Asa ca ma anuntam. ca presedinte de bac am zis ca la 11,00 voi trece prin sali. Sa nu prind care cumva pe vreun elev copiind. Si ce sa vezi, ce sa vezi? Copilul directoului adjunct, care se credea cu trei perechi de boaste, era tacticos cu cartea pe banca si copia de mama focului. L-am prins, l-am dat afara din bac. Jale mare! A venit inspectoarea, fiinta care m-a tratat cu indiferenta adecvata la sosirea mea acoloo. Am dat-o afara din liceu. Si asa a ramas. Chiar am facut un raport la minister dar cu cata coruptie era si este in sistem, nu ma mir ca nimeni nu a reactionat in vreun fel. Apropo, directorul acela se tot lauda cu o matusica stabilita in West Europe, pe care guvernul roman o convinsese sa se reintoarce si pe la forurile europene, se tot arata ca si o persoana a facut drumul invers, fata de zecile de mii care se varsau spre occident.i acel personaj cauta sa valorifice statutul matusicii pentru el. Dar atunci, a fost fara folos.

A treia experienta am avut-o la la liceul pedagogic din Alexandria, cladirea cu un bust in curte. Acolo era tot o directoare. Ei luasera bani de la elevi pentru protocol si faceau niste mari magarii in numele presedintelui. Am aflat toate astea de la vanzatoarea de COCA COLA de la braseria de langa liceu care mi-a zis direct ca eu vin sa platesc la ea o sticola de COCA COLA cand tot targul stie ca s-au strans bani grei sa-l ghiftuiasca pe presedinte. I-am spus femeii ca eu nu iau niciun pahar cu apa de la ei, ca sunt porci fara caracter. Era un mare conflict acolo ca unii profesori nu mersesera in excursia cu elevii din clasa a XII-a undeva la munte. In campie oamenii sunt rai si razbunatori. Am vazut asta acolo din greu. Era acolo in Alexandria cantaretul Liviu Vasilica si mi-am dorit sa-l vad. Nu mi-au facilitat o intalnire si m-am dus singur la el. Am discutat si a fost o mare bucurie sa intalnesc un mare cantaret, pe marele Liviu Vasilica!
Am avut acolo la acest liceu multe intamplari, din care intamplarea cu corectorii de la fizica este deja legendara. Acolo, la protocol s-au dat, am auzit, friptane. Profesorii de fizica n-au primit. Asa ca s-a pornit razbelul. Si cei de la fizica au picat in draci copii care unii dintre ei erau chiar copii buni...
Am incercat sa discut cu unii dintre corectori pentru a solutiona un caz, in care acordasera mi se pare 4,97 sa var daca se analizeaza si se va acorda cele 3 sutimi. Trei profesori, indarjiti, doua ore, mi-au demonstrat ba ca se va ajunge la 4,98 ba la 4,96. Cand am vazut cat de idioti sunt acei fizicieni de doi bani, am mers la inspectorat si am obtinut schimbarea lor. Bineanteles ca noua echipa a fost obiectiva. Nu au luat tinerii numai note de 10 dar din cei parca 26 picati au mai ramas vreo 2-3 care chiar nu facusera mare branza. Si toate porcariile erau patronate de directoare care era un caracter superinfect.

A patra experienta a fost la liceul economic din Ploiesti, cand Petrolul a castigat cupa Roamniei, parca. Eram cazat la hotelul de peste drum de Primarie si era foarte mult zgomot. Era atunci expozitia Izer la Palatul de Cultura, ca ei mai aveau atunci inca asa ceva. Liceul era curat, elevii erau buni, profesorii isi vedeau de treaba. Nu am avut incidente de niciun fel acolo. daca ar fi sa cer sa mai revin undeva, acolo mi-ar face placere sa revin.

A cincea experienta de presedinte de bacalaureat a fost la liceul din Fierbinti. Mare aventura, mare rau de tot! Taman se filmase un megaspectacol orchestrat de Adrian Paunescu pe barajul de la Dridu unde toata suflarea comunei se holbase in duminica dinainte de bac. Acolo mai ciudate au fost urmatoarele intamplari:
- un elev nu stia sa scrie decat cu litere mari, nu stia nimic si au fost intervenii sa treaca dar notele sale nu i-au permis
- o eleva extrem de eleganta, cu rochie de matase, cu pantofi cu toc atat de inalt cum rar se pomeneste, cu o manichiura perfecta a zis la proba practica agricola ca a sapat in gradina liceului, iar cand am pus-o sa deosebeasca o frunza de varza de una de sfecla a facut confuzii
- o alta eleva nu a stiut nici cati iezi avea capra din povestirea lui Creanga si nici cati pitici tara dupa ea Alba ca Zapada
- un elev din garda celui mai de sus om al statului comunist mi-a declarat ca in viata lui nu a invatat nimic si ca am venit eu sa-l pun sa invete o poezie, lucru pe care l-a si facut, dar s-a minunat ca el are calitatea de a invata ceva
- secretara de partid mana in mana cu directoarea, au facut o mare excrocherie, scotand din circuit o clasa, izoland-o intr-o alta cladire si numai ca le-a parat cineva mi-am dat seama de porcarie dar era tarziu; elevii de acolo au dat proba de chimie si surpriza, aveau teze identice, ceea ce inseamna ca o javra de profesor, un nenorocit probabil, o otreapa, a deschis cartea, a dictat si prostii de elevi, de fapt hotii in complicitate cu un mare autor au fraudat; bineinteles si totul a aparut numai dupa afisarea rezultatelor finale, cand persoana, suparata de ceva a deschis gura si a ciripit; dar si respectiva persoana tot jigodie era din moment ce a stiut si a patronat o astfel de mizerie
- directoarea a lesinat cand nu am permis ca subiectele sa circule aiurea dupa ce au fost deschise plicurile, ea nefacand parte din comisie am invitat-o afara din sala; s-a suparat, a zis ca nu am incredere si tot felul de chestii care sa-i justifice prezenta; regulamentul era ff clar si a plecat dar suparata; sitata mare s-a suparat si de suparare a pus mainile pe piept si s-a dus in lumea dreptilor
- un elev a venit sa-mi spuna cine este el in viata de zi cu zi, adica garda de corp sus, sus, foarte sus, ingrozitor de sus, mizerabil de sus, ceea ce nu m-a impresionat si a invatat si el poezia
- am vazut si cativa elevi absolventi de a XII cu peste 8 la mate care nu stiau sa faca o impartire la tabla; atunci calculatoarele erau ff rare chiar la marile intreprinderi si erau de mari dimensiuni, ocupoand o sala imensa, nu cum sunt acum de intra intr-o geanta.
Fierbinti este o loxcalitate pe langa Bucuresti, la vreo cativa zeci de kilometri. Drumul este bun si se face la stanga pe DN1 la un popas, parca. Se merge pe un drumeag asfaltat cu padure. Se intra in sat si acolo era un liceu.
Prima intamplare este ca directoarea m-a trimis la bucatarie sa-mi iau o cafea. Femeia de servici, saraca nu stia ce si cum cu cafeaua si cand mi-a dat cescuta deja isi bagase degetul in cafea de mi s-a facut o scarba adecvata.
A doua intamplare era ca secretara de partid mi-a zis de la obraz ca daca stiu sa ma port, evident voi pleca incarcat asa cum a plecat un tip tot din ase in anul precedent.
A treia intamplare a fost legata de faptul ca un profesor ma seconda dandu-mi sa beau o tuica puturoasa parfumata cu niste fructe autohtone.
A patra intamplare este legata de o profesoara de mate care m-a invitat la ea acasa sa-mi dea ciorba de cocos, de lesinat ce paream, probabil.
A cincea intamplare se leaga de camera de la cucurigu primita de parca era pentru ocnasi, plina cu stafii, de vajaia vantul in ea toata noaptea. noroc ca lenjeria era buna.
Mi-am dat seama imediat unde ma aflam ca:
- erau elevi multi de la seral si ff
- venisera acolo sa faca agricultura persoane de la oras
- atmosfera era de multe compromisuri
- elevii erau speriati
- parintii nu stiau ce si cum
- cei de la seral si ff erau garzi de corp pentru CC al PCR si chiar mult mai mult
- aveam suficiente semnale ca acolo nu se invata carte
A sasea experienta a fost la liceul de panificatie din Constanta. Totul mergea ff bine, pana la proba de fizica, la care profesorul de acolo, un tinerel cam sturlubatic, nu a prea venit sa scrie pe tabla subiectele. Asa ca m-am gasit eu in postura de a scrie hieroglifele celor asa-zisi fizicieni, de nu se mai terminau. Ei reprezinta tagma indivizilor cu aplecare spre autodistrugere. Au inclinatia sa complice excesiv lucrurile, de fuge lumea de fizica asa cum fuge dracul de tamaie. Dupa vreo patru ore a aparut si tanarul fizician. Avea genunchii facuti ferfenita. Gasise o bambina si o prajise pe dusumea toata noaptea. Asa ca n-a putut sa se scoale sa ajunga la actiunea ZZ.
A trecut si asta si la o proba de oral am vazut ceva iesit din comun. Era o eleva mai coapta si mamica in acelasi timp, careia ii murise copilasul cazut in curte si care si-a taiat jugulara intr-o bucata de sticla sparta. sa ai puterea ca avand mortul in casa sa vii la examen, este deja ceva neobisnuit. Exista si farsori, cum am avut un student care a venit indoliat ca murise muma-sa doar-doar o impresiona profesorii in restanta. Si ii mai si reusea din cand in cand mai ales la femeile profesoare, firi mult mai miloase...
Aici nu era poveste era realitate violenta si cruda si rea.
Totul s-a incheiat cu bine caci liceul era bunicel si avea profesori care se respectau mai intai pe ei si dupa aceea, normal, unul pe celalalt.

A saptea si penultima experienta a fost la bacalaureatul de la liceul Elena Cuza din Ploiesti.
Liceul era bun, elevii erau buni, profesorii asemenea. Ploiestiul este un model de invatamant liceal. Profesorii se respecta, au nivel de cultura si de pregatire. Si elevii sunt altfel. Sunt mult mai educati. O singura chestiune a fost acolo. O mamica, femeie de serviciu, i-a zis fetei ei ca daca nu ia 10 la romana, sa nu mai vina acasa si se lauda cu aceasta ineptie. Atunci auzind asa ceva am aportrofat-o daca:
- ea a facut liceul
- daca a avut ea 10 la romana
- de ce e femeie de servici daca e atat de desteapta.
A tacut, a inghitit si a disparut cu prostia ei cu tot.
Rezultatele acolo au fost bune, era o atmosfera civilizata. Nu am vazut copiindu-se. Profesorii erau extrem de decenti.
Am remarcat ca pe pereti aveau niste picturi si erau acolo niste texte din care se vedea clar atitudinea romanului de a folosi cuvinte bombastice catre persoane:
- marite doame
- luminatia ta
- mult iubite si stimate
- carmaci, cel mai bun fiu, geniul Carpatilor - omul pacii si alte de astea care-l fac pe cel care le primeste sa creada ca asa si este, vai de capul lui...
A opta experienta si chiar ultima, la bac a fost la liceul economic din Craiova.
Acolo mare mafie. Se vedea de la o posta. de cum am stat de vorba cu profesorii, de cum am vorbit la inspectorat. Liceul avea o directoare adjuncta, una, profesoara de franceza, mare smechera.Femeia avea mare sprijin la unul Sorel nu mai stiu cum, inspector general la Craiova. Oltenii ayu niste chestii care ii diferentiaza. Ce cata numele de Sorel intr-o mahala din Craiova? Ambitii de olteni ciudati... Atmosfera era destul de tensionata. Profesorii lor la liceul Aurel Vlaicu facusera ravagii si a doua zi, profesorii veniti la ei au daramat din razbunare tot ce se putea darama. Halal caractere, adica jalnice. Apoi a fost aventura cu tezele de la romana, pe care smechera de directoare le incuiase intr-o casa de bani asteptand un miracol sa vina o alta echipa de profesori sa corecteze. A aduc cheia numai cand am pus flacara pe casa de bani sa o sparg. Avea complici tot profesori din liceu. Mare harababura la scris. Ei, adica profesorii isi impartisera clasele sa lase copiii sa copieze. Eu le-am cetit regulamentul, am facu biletele, am facut tabele si le-am stricat toate ploile. Tot am gasit o javra de muiere care a lasat elevii sa copieze drept care am dat-o afara din bac si i-am facut referat, pe care bineanteles Sorel nu cred ca l-a solutionat dupa cum am vazut ca se manifesta.
Si la corectura se faceau tot felul de chestii ca altfel nu am explicatie cum se tot plimbau doze de bere in sacosele de la un grup de corectori la altul. Relatia mea acolo a fost ff dura ca nu am permis sa se faca magarii. dar tot s-au facut. Drept presiune, nu mi-au servit o cafea desi ei intre ei se serveau. dar peste drum era o banca si de acolo se bea o foarte buna cafea. Cand am afisat rezultatele, multi dintre profesorii care stiau care este realitatea, au zis ca bacul din acel an reflecta realitatea. Un elev care avusese la romana 3, 3, pe primele trimeste avea in ultimul trimestru 9 si obtinuse chiar un 10 in teza. Era lichaua unui profesor din liceu. Si avea tot asa rezultate si la mate. Nu mai tin minte daca a luat sau nu bacul dar mare durere a fost pe profesorii spagari care antamasera tot felul de chestii si nu le-au iesit jocurile. Am semnat diplome, mi-am facut bagajele si m-am carat fara sa-mi doresc sa mai ajung vreodata intr-un asa viespar.

In lucru acum