| Ceea ce vor retrai multi dintre cei care au facut ceea ce nu trebuia, facand mai mult decat trebuie si unde nu era cazul, dezamagindu-ma teribil. Sunt rude, prieteni, colegi, necunoscuti. Se inscrie intr-o strategie pornita pentru o zi cu cateva ore de revolutie nu de catifea, ci de dimie, de dupa masa de pranz, cand tot omul e cu burta plina si vede cu alti ochi realitatea dubioasa. Ca in tragediile antice: unitate de timp, spatiu si actiune. Ma rog, o chestie de destin colectiv. |