|
Cei care scriu articole
Nu oricine scrie articole stiintifice. Carti stiintifice scriu savantii, profesorii universitari si puscariasii, dintre ei unii care habar nu au sa se iscaleasca dar doresc sa li se reduca pedeapsa de coruptie si au bani multi. Nu despre acestia ma voi ocupa acum, ca stiu ei cum sa scrie cartile. Despre tinerii doctoranzi, despre tinerii masteranzi, despre tinerii cercetatori vreau sa scriu, caci ei sunt cei care trebuie sa scrie articole valoroase pentru a deveni cu truda autentica:
- specialisti de inalta clasa
- mari cercetatori stiintifici
- academicieni
- profesori universitari competenti.
Pe cei care ocupa functii in stat, vedete din media, politicieni toti care vor sa dobandeasca titluri stiintifice nu-i iau in considerare caci ei tot n-au inteles niciodata nimic si nu cred ca ar intelege acum ceva.
Tinerii carora adresez acest material sunt:
- pasionati pentru ceea ce fac
- doresc sincer sa invete ceva care sa le foloseasca in viata
- onesti si cred in munca lor
- au obiective care sunt realizabile prin munca asidua
- sunt increzatori in fortele lor
- cei care au obtinut totul prin munca cinstita.
Ei lucreaza intr-un domeniu bine delimitat.
Ei au termene stabilite pentru a atinge obiective clar definite.
Ei isi cunosc abilitatile dar si limitele.
Ei sunt dispusi sa cheltuiasca timp pentru a cerceta, pentru a se documenta.
Ei fac tot ceea ce fac pentru ca doresc sa evolueze in directia activitatii intelectuale de top.
Lor ma adresez.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- nu citesc alte articole inainte de a scre ei pe al lor
- nu accepta sa invete cum se scrie un articol
- il fac dupa ureche
- nu citesc ghidul revistei unde vor sa-l trimita
- considera ca tematica lor este cea mai importanta pe acest pamant
- nu-i intereseaza ce au facut altii
- cred ca toata lumea stie ce stiu ei
- merg la sigur intr-o directie fara a discuta cyu nimeni
- evita sa aiba modele
- lucreaza solitar si nu se consulta cu nimeni
- cred ca ideile lor valoroase vor fi furate daca vorbesc cu oameni cu experienta
- nu stiu ce inseamna un ciclu de realizare a unui articol
- se bazeaza pe fler, pe intuitie si nu pe cercetarea proprie
- iau din zbor idei neprelucrate ale altora
- nu separa ce e al lor de ce este al altora
- cred ca cercetare este copy-paste.
|
revenire
Subiectul care va fi tratat
Nu are o reteta standard, in ideia ca exista nenumarate subiecte, nenumarate abordari ale unui subiect. Asa cum cu opt note muzicale lumea scrie muzica de cateva mii de ani si nimeni nu are a se plange ca au fost epuizate combinatiile, tot asa si cu subiectele articolelor. Degetul aratator al mainii drepre are cel putin cinci pozitii diferite, deci inconfundabile de a fi privit. Asa si daca se doreste sa se vada totalitatea modalitatilor de a prezenta pozitiile celor 10 degete in combinatii seriale, deja numarul combinatiilor este foarte mare.
Se apreciaza ca un articol are ca subiect, fie ceva care se refera la un element, fie ceva care se refera la o multime de elemente omogene, fie la o multime de elemente ndiferite. Prin element inteleg: obiect, fiinta, activitate, proces, fenomen, concepte, constructii abstracte, adica orice este distinct, unic ce se diferentiaza precis de ceea ce este in jurul sau.
Autorul articolului stie exact ce are de facut pentru ca el s-a documentat, are o experienta proprie si o serie de rezultate care il calauzesc sa faca:
- o descriere
- o analiza
- o precentare
- o comparare
- o ierarhizare
- o masurare.
In cazul celor care lucreaza in domeniul informaticii economice, un element este:
- un produs software
- un sistem informatic
- o baza de date
- o interfata
- o retea de aclculatoare
- o componenta hardware
- un algoritm
- o metrica
- o caracteristica
- un model
- o arhitectura
- o personalitate
- o solutie implementata
- un proiect
- un proces
- o multime de elemente
- o clasa
- o procedura
- rezultate finale
- masuratori
- mijloace de reducere
- o optimizare
- mijloace de crestere
- evolutii in timp.
Subiectul este mai simplu sau mai amplu, ncesita resurse mai putine, respectiv, resurse foarte importante. Abordarea este fie de catre un cercetator solitar, fie in echipa, pe o durata mai scurta la nivel de cateva luni sau pe o perioada mai lunga, la nivel de cativa ani. Oricum este subiectul, acesta trebuie definit foarte clar, neambiguu, pentru a nu fi necesare reveniri in timp sau corectii severe care au ca efect amanarea termenelor si costuri suplimentare.
daca subiectul este subdefinit, apar nenumarate presupuneri si de fiecare data se iau decizii riscante sau se revine la a intreba pe specialisti tot felul de chestiuni pana se lamuresc toate aspectele. Daca subiectul este supradefinit, cercetatorul este asaltat de tot felul de date si-i va fi extrem de dificil sa extraga din noianul de informatii pe acelea care sa-i fie de folos. Numai cu trecerea timpului si capatand experienta tanarul cercetator va sti sa defineasca acel subiect care sa-i permita sa obtina un articol bun care sa fie o constructie:
- coerenta
- originala
- concisa
- apreciata
- accesibila
- integrabila
- interesanta
- perena.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- un grad prea mare de generalizare, specific unei carti de cateva sute de pagini
- problema care a fost de actualitate acum 20 sau 30 de ani
- nu va exista parte experimentala din lipsa de resurse
- ideia de SURVEY este dificil de introdus in reviste in care articolele nu depasesc 10 pagini
- se scrie despre un subiect in care partea de cercetare proprie nu exista
- ceea ce se stie despre subiect este numai de pe Internet
- face parte din cele peste 100 de tematici abordate superficial de autor
- apartine altei echipe cu vechime si lucrari in domeniu, fiind preluat numai pentru imaginea autorului
|
revenire
Documentarea
Documentarea reprezinta o etapa de importanta capitala in realizarea unui articol. Calitatea bibliografiei spune totul despre articol dar si despre autorul acesteia. Obibliografie trebuie sa fie:
- echilibrata adica sa aiba articole 40%
- comunicari la conferinte 40%
- carti 15%
- webgrafie 5%.
Trebuie stiut ca prima data cititorul se uita la titlul articolului, la bibliografie si la prezentarea autorului. Numai daca se convinge ca nu-si pierde timpul cititorul adevarat continua si incepe sa citeasca cu mare grija articolul, cautand sa vada daca nu-si pierde timpul si convingandu-se ca face un lucru bun. Un articol nu este scris pentru a se face copy-paste din el, ci pentru a fi utilizat in cercetare sau in practica pentru a rezolva ceva anume de catre cel care il citeste.
Exista mai multe moduri de a scrie bibliografia si de a cita cele scrise in bibliografie. Autorul articolului trebuie sa cam stie la ce revista trimite articolul pentru a construi bibliografia exact cu se cere in ghidul propus autorilor de fiecare revista in parte.
La elaborarea bibliografiei trebuie trecute suficiente elemente in notitele pe care le face autorul referitor la paginile care sunt interesante, la biblioteca unde se afla cartea, la cota cartii, la elementele care i se par interesante si multe altele, pentru a nu fi pus in situatia de a-si reaminti ceva sau de a reconstitui trasee parcurse, deci de a pierde timpul inutil.
Exista riscul ca atunci cand bibliografia este construita din bibliografia existenta in ale carti sa fie preluate greseli de nume de autori, greseli de paginatie, greseli de an al aparitiei si tot asa. De aceea se impune ca tot ce este scris in bibliografie sa fie facut cu cartea sau cu revista in mana.Numarul de titluri incluse in bibliografie sa nu depaseasca in opinia mea 3 la o pagina de articol. Adica la un articol de 10 pagini sa fie maximum 30 de titluri dar in niciun caz sa nu fie 100 de titluri pentru ca articolul devine jenant din start. Intr-o bibliografie numai un 10% sa fie articole sau comunicari la conferinte ale autorului si numai daca acestea au legatura cu continutul articolului dat spre publicare. Daca se porcedeaza altfel, cine face o analiza atenta va rade cu gura pana la urechi daca bibliografia contine peste 70% articole ale autorului, dintre care unele nu au nicio legatura cu subiectul tratat. In bibliografie nu se pun tritluri de umplutura pentru a vedea cineva cat de erudit este autorul, ci numai acele articole care sunt utilizate si care sunt citate. Se face ana;liza automata a bibliografiei si rezulta:
- ce procent dintre titluri nu au nicio legatura cu continutul articolului trimis spre publicare
- ce procent dintre titluri nu au niciodata citate in interiorul articolului trimis spre publicare
- ce procent dintre titluri reprezinta lucrari ale autorului
- ponderea autocitarilor in citarile din articol
- ponderea articolelor mai vechi de 5 ani.
Sa nu uitam ca exista instrumente de analiza automata a calitatii articolelor si ele vor da sentinta finala daca articolul merge sau nu la evaluare. Un articol care are carente in construirea bibliografiei va fi refuzat, adca daca:
- parti identice cu articole ale altora necitate insa, adica exista plagiat identificat
- sunr excese de lucrari vechi, autocitari, lucrari prea generale.
Intr-un cuvant, mare atentie cu bibliografia, adica in patru cuvinte...
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- se face cu literatura expirata
- are la baza numai carti care oricum contin lucruri cel mai nou de acum 3-5 ani
- are la baza numai materiale de pe internet
- nu se face nicio documentare din cauza ca se crede ca ceea ce s-a obtinut in cercetare este suficient
- documentarea acopera partial problematica din articol
- lucrarile studiate sunt ele insele prelucrari ale unor lucrari fundamentale
- sunt evitate lucrarile de baza
- sunt luate numai materialele de pe internet ale unor grupuri de lucru sau ale unor autori fara CR
- nu se fac comparatii si analize pentru a vedea daca ceea ce este scris este si corect
- nu acopera toata literatura sau cea mai mare parte a ei
- cand se face documentarea nu se realizeaza si insemnari care sa fie utilizate corect cu referiri cu tot in articol
|
revenire
Experienta proprie
Indiferent ce problema este abordata nimeni nu va trece sa scrie un articol fara o experienta personala in zona abordatra. Daca cineva vrea sa scrie un articol depre proceduri FORTRAN sau C++ este obligatoriu sa fi scris niste programe in aceste limbaje si sa le fi verificat in practica. Adica sa fi fost programe bune la ceva, sa fi foilosit cuiva din industrie, adica sa nu fie niste exercitii in joaca.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- nu exista
- este inconsistenta
- nu are la baza date concrete culese in timp
- este la inceput
- lipsesc rezultatele proprii apte sa fie incluse in articol
- rezultatele proprii sunt prea putine
- s-a lucrat nesistematic asa cum se cere pentru a face generalizari intr-un articol.
|
revenire
Alegerea titlului
Titlul articolului trebuie sa fie sugestiv si scurt. Orice titlul prea lung devine obositor, enervant si face ca articolul sa fie neatractiv. Cu cat titlul este mai bine ales, cu atat articolul se va elabora mai concis si va fi de substanta. Un titlu dezlanat face ca articolul sa fie ca o patura mancata de molii, avand foarte multe lacume. Articolul trebuie sa arate clar daca este vorba despre:
- un model
- un algoritm
- un sistem informatic
- un produs software
- un studiu comparativ al elementelor unei clase
- prezentarea unei noi tehnologii
- definirea unei noi tehnologii
- o metoda de evaluare
- o arhitectura
sau orice altceva.
Despre productivitatea programatorilor, de exemplu se scriu articole cu titlul:
Cai de crestere a productivitatii programatorilor
Masurarea productivitatii programatorilor
Analiza indicatorilor de masurare a productivitatii programatorilor
Indice agregat pentru masurarea productivitatii programatorilor din echipe neomogene
Analiza corelatiei productivitate- calitate in activitatea de programare
Rolul instrumentelor in cresterea productivitatii programatorilor
Corelatia dintre complexitatea programelor si productivitatea programatorilor.
In mod normal un titlu nu trebuie sa depaseasca 8-14 cuvinte pentru a nu fi nici ermetic dar nici plictisitor. U n titlu prea scurt este caracteristic cartilor sau tratatelor pentru ca numarul mic de cuvinte ofera o deschidere mare domeniului ce este abordat.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- titlul este prea lung
- nu contine cuvinte cheie si este prea descriptivist
- se regaseste in literatura ca nume al unei carti deja existente
- este prea pretentios
- conduce la neterminarea articolului stabilind obiective chiar din titlu
- creaza confuzii
- nu incita la citirea articolului
- evita sa arate care este noutatea
- este identic cu alt titlu deja aparut dar cu alt autor si care trateaza ceva similar dar nu identic
- este prea general ca si cum este titlul unui tratat in 5 volume
- este imprecis
- este pompos
- este banal
- este generat nu din cercetare ci din dorinta de a fi la moda
- se suprapune nejustificat cu topicsul volumului unde se doreste a fi publicat desi nu are dimensiunea unei asemenea abordari.
|
revenire
Stabilirea cuvintelor cheie
Cuvintele cheie trebuie sa fie rezonabile ca numar, adica sa nu depaseasca niciodata 10. Daca sunt 5 cuvinte cheie sunt arhisuficiente. Este oblidatoriu ca 2-3 cuvinte cheie sa se regaseasca in titlu. Daca articolul are itlul Baze de date orientate obiect implementate in constructii cuvintele cheie trebuie sa fie obligatoriu legate de:
- baze de date
- avordarea obiectuala
- domeniul constructiilor.
Daca autorul construieste un model, daca el va da si un algoritm, va adauga si cuvintele care arata ca a pus in articol model si algoritm. Intre continutul articolului si cuvintele cheie trebuie sa existe o legatura stransa.
Daca un autor a construit o solutie folosind algoritmi genetici si in titlu dar si in lista de cuvinte cheie nu apare sintagma algoritm genetic cititorul care este interesat de aplicatii privind algoritmii genetici va trece peste articol fluierand, desi articolul i-ar fi folosit cumva. Mai rau este in situatia in care autorul are in titlu ceva despre modele, in lista de cuvinte cheie el pune modele neliniare, iar articolul trateaza numai modele liniare.. Este ca in tabloide cand se anunta ceva socant in titlu, iar in interiorul dezvoltarii aflam ca o baba a trecut strada pe la semafor cand era verde, adica asa cum trebuie. Cuvintele chei trebuie sa arate ce contine articolul, sa fie sugestive dar sa nu induca in eroare pe cititor. Ele se scriu de la inceput pentru ca autorul trebuie sa aiba in minte tot ce va face in articol, fara a lasa la voia intamplarii scrierea lui ca prin aplicarea proverbului ca pofta vine mancand.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- sunt nesemnificative
- nu se vor regasi in capitole
- sunt prea multe
- unele sunt un sir de sinonime
- sunt prea multe adjective
- sunt prea multe verbe
- sunt traduceri neconsacrate ai unor termeni din limba engleza
- reproduc 100% titlul articolului
- utilizarea lor este concentrata exclusiv intr-un singur capitol.
|
revenire
Scrierea rezumatului
Multi autori de articole pleaca de la ideia ca rezumatul se scrie ultimul. Eu cred invers. Experienta gospodinelor care trebuie sa ppregateasca un pranz pentru musafiri arata ca:
- gospodina stabileste felurile de mancare
- face un inventar la ceea ce trebuie sa cumpere
- face un graf GANTT cu activitatile
- se apuca de treaba.
Este clar ca gospodinele, chiar fara a avea studii academice inalte, incep activitatea de pregatire a unui pranz cu un rezumat. Mi se pare normal ca si autorul unui articol sa faca rezumatul de la inceput pentru a sti pe ce drum merge. Este adevarat ca dupa ce a scris articolul el face unele cizelari ale textului, mai adauga o propozitie, mai elimina un cuvat, dar in mare ceea ce a scris initial ramane valabil.
Eu am stabilit o structura standard a unui rezumat pentru ca si articolele pe care le-am scris au ceva comun ca structura. La mine un rezumat contine urmatorul text:
Se analizeaza probelmatica modelarii/dezvoltarii de software/ construirii de algoritni/analizei fiabilitatii...adica raspund la intrebarea CE OBIECTIV?
Motivez demersul... raspund la intrebarea DE CE FAC?
Este construit modelul/ produsul software/algoritmul/etape de analiza...adica raspund la intrebarea CE FAC?
Se foloseste metoda X pentru a realiza modelul/algoritmul/analiza...adica raspund la intrebarea CUM FAC?
Se prezinta avantajele constructiei anuntate...adica raspund la intrebarea ESTE BINE CE FAC?
Rezumatul trebuie sa nu contina cuvinte de umplutura. Textul scris la modul impersonal. Ceea ce este scris sa se regaseasca in capitolele articolului. daca pentru fiecare capitol exista o fraza scurta in rezumat este excelent. Rezumatul trebuie sa contina propozitii ce au in ele cuvinte din titlu dar si din lista de cuvinte cheie. Nu trebuie sa apara in rezumat ceea ce nu se trataeaza in articol. daca in articol sunt tratate chestiuni importante neincluse in rezumat, articolul va trece neobservat pentru ca se citeste titlul, apoi rezumatul, apoi lista de cuvinte cheie, apoi bibliografia si in ultima instanta se citeste articolul. Eu nu voi citi niciodata un articol cu un rezumat stufos.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- contine disproportionat povesti din introducere
- are fraze prea lungi care nu spun exact ce se face in articol
- este dezlanat si nu da o imagine asupra abordarii graduale din articol
- are prea multe cuvinte de unplitura cu rol de a temporiza
- frazele nu urmaresc structura articolului
- nu preia nimic din lista de cuvinte cheie
- se supraevalueaza rezultatele proprii
- limbajul este foarte pompos
- se repeta unele lucruri de prea multe ori
- se fac trimiteri deja la lucrari ale autorului in mod nejustificat
- contine formule, tabele si figuri.
|
revenire
Stabilirea capitolelor
In mod obligatoriu, un articol, oricare ar fi el trebuie sa aiba:
- o introducere in care este expus stadiul in care se afla cercetarea stiintifica dar si zona de aplicatii ale problematicii abordata in articol si sa defineasca obiectivul pe care urmareste sa-l indeplineasca in articol
- concluzii in care se face o recapitulare a ceea ce s-a prezentat in articol ca fiind foarte important si dupa aceea se expun cateva directii de cercetare pe care autorul isi propune sa le urmeze.
O regula de baza in elaborarea oricarei lucrari stiintifice, deci si a unui articole consta in obligativitatea definirii clare si concise a tuturor conceptelor inainte de a fi folosite:
- ceea ce a realizat el in plan teoretic, cu formule, scheme, arhitecturi, algoritmi
Dupa ce a scris introducerea, autorul trebuie sa prezinte elementul anuntat in titlul articolului. Prezentarea trebuie sa fie:
- completa
- clara
- detaliata
- in succesiune logica
- pe zone grupate, fara reveniri
- folosind notatii consacrate
- cu evidentierea a ceea ce este original
- bazata pe desene, grafice, scheme de flux
- consistenta
- structurata
- usor de urmarit si inteles.
Urmatorul capitol trebuie sa dezvolte o latura experimentala care sa evidentieze avantajele elementului tratat si care sa-l convinga pe cititor ca are in fata un rezultat interesant, util si mai ales ca dorinta de a se face inteles a autorului a fost realizata.
Un alt capitol, desigur va face o paralela cu ceea ce exista si trebuie sa se arate ca ceea ce este prezentat in articol este element de noutate si mai ales aduce avantaje in zona costurilor, a randamentelor si a utilitatii.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- lipseste introducerea
- lipsesc concluziile
- sunt prea multe capitole
- exista capitole, subcapitole si subsubcapitole doar de 2- randuri
- se intra direct in problema fara a fixa locul unde se afla articolul in raport cu ceea ce exista
- lipsesc capitole anuntate in abstract sau in lista de cuvinte cheie
- nu exista legatura intre capitole
- desi se specifica entitati la plural in articol apare descrierea unei singure entitati
|
revenire
Elaborarea textului
Consider ca este necesar sa se faca o arborescenta pe ... niveluri.
Pe primul nivel se afla titlul articolului.
Pe al doilea nivel se afla atatea descendenti cate capitole are articolul.
Pe al treilea nivel se vor scrie cinci propozitii simple si logice ca succesiune din care sa rezulte ce se scrie in capitol.
La elaborarea textului se va urmari:
- construirea de fraze scurte
- utilizarea de concepte dupa ce au fost definite
- pasii de descriere a algoritmilor, a proceselor sa urmareasca firul logic
- formulele sa fie explicitate corect si complet
- sa se obtina liniaritate fara trimiteri inainte sau in urma pentru a lamuri
- asigurarea concordantei intre text, formule si figuri
- evitarea preluarilor fara citari
- introducerea citarilor echilibrate
- evitarea disproportiilor
- utilizarea de cuvinte cheie anuntate
- concordanta cu ceea ce este scris in rezumat
- minimizarea repetarilor legate de explicatii in ideia de a accentua
- eliminarea banalitatilor.
Daca in capitol titlul contine pluralul unui substantiv, evident structura capitolului va urmari o enumerare pentru a exprima concordanta intre continut si titlul capitolului. Daca in capitol se va afla cuvantul ETAPE, in continutul capitolului vor fi descrise etapa-1, etapa-1, etapa-3, ... etapa-kalocand pentru fiecare etapa cam acelasi numar de randuri. Daca in titlul capitolului apare cuvintul CRITERII in text se vor descrie cel putin doua criterii a;locand fiecaruia cam acelasi numar de randuri. Crearea de disproportii alocand unui element din enumerare foarte multe randuri si dand detalii nesemnificative in detrimentul celorlalte, va face ca articolul sa para ca o fiinta diforma.Eu am preferat sa am scheme fixate pentru anumite elemente ce se introduc in articol. Pentru formule consider util sa se procedeze astfel:
- pun denumirea indicatorului si acronimul asociat
- pun formula
- explicitez variabilele din partea dreapta a expresiei analitice.
Productivitatea muncii, W este data de relatia:
W = V / N
unde:
V - valoarea procuctiei
N - numarul de muncitori
In acest fel nu se pierd elementele pentru descrierea completa a formulei.
Se va asigura ca formulele sa fie corecte matematic, adica sumele vor avea informatii care delimiteaza variabila, valoarea de start si valoarea finala. Este important:
- sa se utilizeze verbe la modul impersonal
- sa se evite adjectivele
- autoaprecierile sa lipseasca
- sa se evite cuvinte care il pun pe cititor in situatii jenante, precum este evident ca...
Alfetl de abordari scad dramatic calitatea intregului demers si cititorul cand intalneste articole ale aceluiasi autor le va ocoli pe motiv de autor nu de continut.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- frazele sunt prea lungi
- apar detalii nerelevante
- se folosesc sintagme precum: de asemenea, in general, asa precum, unele, oricum, precum si in alte situatii
- se trece direct la al treilea rand fara a exista in primul rand si in al doilea rand
- se folosesc stiluri diferite dupa cum rezulta din traduceri brute de texte incluse fara a fi prelucrate
- se lolosesc prea des cuvinte ca: unele, unii, anumite, anumiti, niste
- se amesteca modul impersonal cu verbele la persoana a intaia singular
- se foloseste in mod neadecvat pluralul regal cu noi am facut sau noi am dres, desi modul impersonal este mai rezonabil
- se vorbeste despre altceva in capitol decat este anuntat in titlu
- etapele prezentate sunt amestecate nu sunt in ordinea lor logica
- lipseste echilibrul la nivelul detaliilor, unele aspecte sunt foarte detaliate, altele sunt foarte sumar prezentate
- formulele nu sunt corecte
- desenele sunt incomplete
- textul e scris intr-o limba si figurile preluate de altundeva sunt in alta limba
- sunt greseli de gramatica
- nu sunt puse diacriticele
- in capitol nu apare nimic anuntat deja in rezumat
- sunt date in capitol lucruri importante si nu apar cuvintele cheie ce definesc elementele de noutate in lista de la inceput
- nu se spune nimic despre provenienta unor lucruri preluate fara sa se indice sursele
- nu se spune clar ce este al autorului, adica ceea ce este original
- lipsesc concluziile
- nu este asigurata concordanta intre yexy si figuri, intre text si tabele
- desi sunt anexe, nu se fac referiri la ela
- se folosesc nejustificat constructii precum:in general, in primul rand, de cele mai multe ori, pe de o parte, asa cum s-a mai aratat, este evident ca, cu toate ca, sunt anumite, dar nu numai, nu in ultimul rand
- abunda adjectivele care creaza o imagibe dezastruasa asupra rezultatelor originale, cand sunt in exces
|
revenire
Gestiunea bibliografiei
Mai intai trebuie spus ca bibliografia nu este folosita pentru a prelua neautorizat parti scrise de altii pentru a fi considerate de cititor ca sunt ale celui care a scris articolul sau pentru a fi descoperite de avizati ca furt intelectual. Daca este necesar sa se faca referire la anumite concepte, la unele formule, la unele tabele, fara a fi incluse in articol se vor face precizarile de rigoare punand intr-o fraza ceea ce trebuie si indicand intre paranteze drepte lucrarea despre care este vorba. daca este preluata o formula, o definitie sau un tabel, este obligatoriu sa se arate sursa. Nu trebuie abuzat de astfel de preluari caci nici sintezele bibliografice nu fac preluari de dragul de a avea un text amplu.
In introducere dautorul are dreptul de a scrie In [3], [6], [20] si [23] este abordata problematica ... in contextul .... ceea ce determina trecerea la abordarea anuntata in titlul articolului...
Fata de figura data in [15], procesul propus introduce.... si se vor pune elementele care fac diferentierea. Datele din tabelul dat in [21] au menirea de a arata avantajele utilizarii algoritmului descris in articol, fara de articolul descris la paginile 345-386 din lucrarea mentionata. Trebuie sa rezulte cu claritate ca preluarile vin sa sublinieze avantajele aduse de solutia descrisa in articol si nu sa faca din articol o lucrare prin compilare, caci de fapt se obtine efectul invers.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- lista contine numai lucrari foarte vechi
- in titlurile din bibliografie nu se regaseste niciun cuvant cheie din lesta
- sunt numai carti sau numai articole
- este folosita bibliografie numai de pe Internet
- nu este respectata nicio regula de scriere a titlurilor, autorilor reviste, an, pagini...
- sunt copiate gresit numele autorilor, paginile, titlul revistei
- sunt interschimbate elementele de la un articol la altele
- nerespectand standarde sau recomandari, se pierd informatii extrem de importante pentru a oidentifica lucrarile consultate
- lista lucrarilor este prea scurta
- lista lucrarilor din bibliografie este prea lunga in raport cu lungimea articolului
- un autor are mult prea multe lucrari
- bibliografia continew numai lucari autohtone
- bibliografia are peste 80% lucrari ale autorlui articolului
- este facuta din bibliografiile altor carti fara a consulta acele carti in original
- lucrarile sunt axate numai pe un capitol al articolului.
|
revenire
Asigurarea originalitatii
Unii autori se cred deasupra muritorilor si cred ca ei sunt atat de destepti incat fura fara a fi prinsi. Asta inseamna ca in articolele lor inclufd prin furt calificat ceea ce nu au facut ei, pretinzand ca este al lor. Viata este foarte comlexa si exista proverbul:munte cu munte se intalneste darmite om cu om ceea ce inseamna ca orice furt intelectual are sanse 100% de a fi descoperit si nu neaparat accidental. Acum ca exista Internetul plagiatul se descopera cat ai clipi. Unii autori cred ca daca fura si daca:
- nu indica de unde au furat
- schimba denumiri de variabile
- fac figura cu susul in jos
- interschimba coloane in tabele
- folosesc alte cuvinte dar cu acelasi sens
- construiesc fraze echivalente
- citeaza de ochii lumii
nu vor fi dovediti. Fals, in lumea stiintifica exista foarte multe curiozitati si nu ramane niciun hot neprins pentru ca:
- un autor autentic vrea sa vada ce s-a mai scris in domeniul sau si-si gaseste articolul furat de altul care se lauda cu el cand vrea sa devina ministru al educatiei
- un tanar isi face lucrarea de licenta si cand se apuca sa citeasca bilbiografia are surpriza ca profesorul lui are o carte in franceza exact cu continutul altei carti tot in franceza publicata cu 10 ani mai inainte.
- din intamplare, un pasionat de detalii este pozitionat pe domeniul de unde s-a furat si desi nu scrie articole, numai pentru ca este informat, descopera furtul.
Exista modalitati clare de a asigura originalitatea si anume:
- o solida cunoastere a domeniului
- un nivel de moralitate foarte ridicat
- un autocontrol desavarsit
- constiinta lucrului facut de fiecare
- delimitatea ce este al autorului de ce este al altuia
- desfasurarea unei cercetari stiintifice autentice nu mimarea acesteia
- existenta unui act de creatie.
Trebuie spus ca in stiinta o data manjit cu noroi pentru plagiat nici o mie de apa nu-l mai spala pe autor. El va purta vesnic stigmatul hotului dovedit si ispasirea oricarei pedepse este considerata insuficienta. Caion a ramas ca personaj negativ in literatura caci individul l-a acuzat pe nedrept pe Caragiale legat de originalitatea dramei Napasta. Probabil asta si-a dorit. Nu cred ca un autor tanar mai ales isi doreste sa iasa din activitatea publicistica inainte de a intra, ca fiind acuzat de furt intelectual din prima. Exista modalitati de a se inspira ale autorilor din alte lucrari. Astfel:
- daca a gasit un articol cu 20 titluri bibliografice la 15 pagini scrise, autorul isi va propune si el tot asa ceva
- daca un articol trateaza analiza comparata a algoritmilor dse sortare, autorul are toata deschiderea sa analizeze algoritmii de inversare a matricelor sau algoritmii de rezolvare a sistemelor liniare sau structurile ciclurilor de dezvoltare software pentru diferite tehnologii
- daca un autor vede ca sunt articole ce folosesc baze de date deschise, adica la libera utilizare cu obligativitatea indicarii acestora, bineinteles ca va folosi si el aceleasi baze de date indicandu-le ca sursa a datelor de intrare pentru implementarea de algoritmi proprii
- daca fraza cu adresarea de multumiri are o anumita structura si autorul in articolul sau va construi o fraza cu aceleasi elemente si o va pune asa cum se pune in toate articolele mai la sfarsitul textului de incheiere.
Deci exista milioane de modalitati prin care un autor isi dovedeste originalitatea fara a fi banal.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- se procedeaza la coy-paste
- se schimba numai niste notatii
- se construiesc fraze echivalente celor din materialul original
- se preiau formul, uneori gresite, din carti sau din alte articole
- concluzii eronate, neverificate publicate in reviste slabe sunt tratate ca fiind bune, corecte si infailible
- distanta dintre ceea ce exista si ceea ce se pune in articol este foarte mica si articolul devine o copie palida a ceea ce se stia deja
- se adauga variabile nesemnificative, neutre
- se introduc in proces etape care nu joaca niciun rol ci numai acela de a face ca schema sa aiba un numar mai mare de blocuri
- rezultatele efective sunt trase de par ca sa se obtina concluzia asteptata, fie prin falsificarea datelor, fie prin trunchierea lor.
|
revenire
Construirea figurilor
Figurile si tabelele sun necesare pentru a da culoare unui articol si pentru a clarifica structuri de linii de productie, evolutii ale factorilor, legaturi dintre componentele unui sistem. Figurile nu trebuie sa fie incarcate. Trebuie sa fie sugestive si daca sunt preluate elemente din alte scheme devenite clasice, componentele adaugate care aduc ceva noiu vor di marcate cumva pentru a nu se poierde in multimea lucrurilor deja cunoscute. este bine ca schemele, gaficele sa nu fie adaptari pornind de la lucruri deja banale, ci sa fie constructii proprii catre inclut fluxuri noi, componente cu nume noi si cu functionalitati despre acre in articol se vorbeste pentru prima data. Nici prea multe figuri sau prea multe tabele sau prea multe grafice nu trebuie incluse intrun articol. Asa cum omul are doi ochi, zece degete la maini si nu 30, un nas si nu 5, tot asa trebuie un echilibru la construirea unui articol. Ceea ce este important este legat de faptul ca o figura inclusa trebuie numerotata si referita. este nerealista discutarea unei figuri inexistente, cum tot bizar este sa fie inclusa o figura lasata in aer fara a fi analizata. Figurile trebuie sa ajute textul, nu sa-l incurce.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- se preiau din alte materiale fara a indica sursa ceea ce inseamna plagiat
- nu sunt tradusi termenii ca ele sa fie in aceeasi limba cu articlul
- sunt prea complicate
- arcele care arata fluxuri nu sunt cu sageti
- pentru a le face ... originale, autorii pun in oglinda sau rastoarna figuri din alte materiale
- nu sunt referite in articol
- nu au un titlu
- numerotarea nu este in concirdanta sau in secventa articolului ci a altor materiale
- sunt explicate eronat pentru ca nu s-a inteles semnificatia blocurilor
- in text se discuta despre aspecte ce nu sunt date in figura
- apar blocuri care nu sunt legate intre ele
- arcele care leaga blocurile arata ca se face orice cu orice
- lipsesc intrari, lipsesc iesiri.
|
revenire
Realizarea citarilor
Este rezonabil sa se faca un T si in dreapta sa se puna 1,2,3,... adica lucrarile asa cum sunt numerotate in bliblografie. In stanga, pe masura ce se fac citari se va trage o bara, asa cum fac puscariasii cand isi numara zilele de parnaie pe perete. Se va vedea cand o lucrare este citata prea des dar si cand o lucrare nu este citata deloc. Autocitarile seamana cu zicerea:lauda-te gura ca-ti dau prajitura.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- o lucrare este citata de zeci de ori si altele niciodata
- autocitarile sunt exagerat de multe si nejustificat
- sunt citate lucrari in locuri nepotrivite care nu au legatura cu continutul capitolului
- nu sunt citate exact lucrarile din care s-a furat pentru ca nu sunt trecute in bibliografie de parca nu s-ar descoperi smecheria
- lucrarea de baza este citata ca nefiind semnificativa
- citarea se face dand senzatia unui favor
- se folosesc cuvinte nepotrivite care au caracter de a minimaliza contributii ale altora in favoarea unor fleacuri sau banalitati din articol
- se flosesc lucrari nesemnificative intr-o lista prea lunga de citari consecutive.
|
revenire
Greseli frecvente
- cuvintele din titlu nu apar in lista de cuvinte cheie
- sunt anuntate figuri care nu exista
- lipsesc explicatii la semnificatia variabilelor din expresiile analitice
- lipsesc citarile
- bibliografia nu are legatura cu continutul
- elementele din bibliografie sunt incorect transcrise
- limba folosita este primitiva
- sunt similitudini obraznice cu lucrari neincluse in bibliografie
- sunt prezentate lucruri neintelese de autor
- apar repetari suparatoare de la un capitol la altul
- autorul scrie despre lucruri pe care nu le cunoaste decat din auzite
- se vede ca autorul nu are practica in domeniu.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- au fost enumerate in capitolul distinct si nu se mai pun greseli la greseli...
|
revenire
Dimensiunea articolului
Mai toti autorii cred ca sunt atat de interesanti incat simt nevoia sa se exprime in articole de zeci de pagini, adica un fel de SURVEY ON ..., ceea ce devine absolut neplacut cand revista sau conferinta impun un numar limita de pagini, sa zicem 5 pagini. Trebuie spus ca daca este impusa o limita si articolelul are mai multe pagini acesta SE RESPINGE caci regula este regula, mai ales in tarile civilizate.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- articolul este prea mare in raport cu cerintele din ghidul revistei
- articolul este prea scurt si nu lamureste cu nimic
- ca sa se ajunga la lungimea ceruta se taie din articol facand de neinteles anumite lucruri
- nu se fac calcule de dimensiune de la inceput
- prin taiere anumite secvente devin foarte subtiri
- apare dupa taiere un capitol de cateva randuri
- se elimina lucarri din bibliografie fara a adapta citarile din articol
- se taie din seriile de date care sunt anuntate cu N termeni si apar cu M termeni M mult mai mic decat N
- se pun puncte puncte in loc de ecuatii de pasi ai algoritmului si totul devine de neinteles.
|
revenire
Lucru in echipa
Este cel mai bine ca un articol sa fie scris in echipa. Poetul zicea:
Unde-i unul nu-i putere
La nevoi si la durere.
Unde-s doi puterea creste
Si dusmanul nu sporeste.
Cand cercetarea se desfasoara in echipa, este normal si natural ca tot in echipa sa fie scris articolul. Pe dambovita sau mai concret in spatiul nostru cel mioritic, scrierea de articole in echipa revine uneori la un autor care face totul iar ceilalti care apar coautori sunt:
- sefii pentru ca autorul este subaltern
- persoane indicate de sefi ca trebuie sa aiba si ei publicatii
- neveste ale sefilor caci si ele trebuie sa manace o paine
- colegi care fac si ei acelasi lucru prin reciprocitate pentru a avea cat mai multe articole
- sponsori care contribuie la plata taxelor si a cheltuililor de deplasare la conferinte
- insi neintrebati dar care dau bine la imaginea autorului
- personalitati care accepta incurajarea tinerilor.
Circula si un banc pe vremea odiosului: un asistent merge la profesor si-i zice ca a scris si el un articol si il intreaba daca vrea sa participe la publicare. Profesorul accepta.. Profesorul merge la decan si spune ca el si asistentul lui au scris un articol si il intreaba daca vrea sa participe la publicare. Decanu accepta. Decanul merge la recor si-i zice ca el, cu profesorul si cu asistentul acestuia au scris un articol si si il intreaba daca vrea sa participe la publicare. DRectorul accepta, dar uoitandu-se mai atent zice ca sunt prea multi autori si propune sa-l scoata din lista pe asistent. Acum dupa 1989 niciodata nu s-a mai intamplat o astfel de grozavie. Totul curge ca la carte, principial si logic ca in Alice in tara minunilor.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- echipa nu exista in realitate, ci mai multi specialisti care lucreaza independent
- nu exista acel management care asigura un articol omogen chiar daca este facut de mai multi fiecare facand sa zicem un capitol
- constructiile sunt diferite si nu formeaza un intreg articulat
- lipsa de colaborare reala duce la discontinuitati si daca nu exista cineva care sa lucreze pe tot materialul acesta va fi ca o casa facuta de zidari legati la ochi
- nu s-a discutat suficient si fiecare vine cu partea lui obtinand de fapt atatea articole cati membri are echipa pentru ca fiecare are o introducere a lui, fiecare are o dezvoltare si fiecare are concluziile lui
- dorinta ca toti sa fie sefi, cand in realitate este unul singur care stie mai multe despre domeniul articolului
- manifestarea orgoliilor chiar cand persoanele isi dau seama ca gresesc
- respectarea ierarhiei deasupra adevarului stiintific
- acceptarea unor erori din slugarnicie
- eliminarea spiritului combativ din autoritarism ieftin
- manifestarea a doi sau mai multi manageri pentru acelasi material
- discutarea pe la colturi si nu cu toata echipa
- discutii cu argumente fluide si schimbari de atitudine dupa cum bate vantul
- efectuarea de noi propuneri cand materialul este 100% gata de trimis
- aparitia de discutii precum eu as fi facut altfel... dupa ce s-au luat deciziile si respectivul nu a scos un cuvant
|
revenire
Alegerea revistei
Un articol nu se publica oriunde.
Exista reviste cu continut ce rezulta din titlu. revista IEEE software va publica articole despre software si in niciun caz despre cum se face mierea sau despre modelele de prognoza ale colectarii taxelor de la bordeluri daca legea prostitutiei va fi adoptata de forurile legiuitoare. Alegerea revistei se face consultand numere ale unor reviste si analizand anunturile privind orientarile pentru subiectele asociate numerelor ce vor apare. Sunt reviste care anunta cu 6-12 luni inainte tematica si autorii au timp suficient sa scrie articole care sa se incadreze in contextul impus. Cu cat revista este mai pretentioasa, cu atat este mai important sa existe concordanta intre continutul articolului si topicul revistei.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- alege gresit revista ca tematica
- merge la reviste importante fara sa aiba experienta necesara
- nu citeste articole din revista sa vada exigenta, structura, tematica
- nu are la baza criterii realiste
- criteriul este ca un coleg a trimis acolo si i s-a publicatr
|
revenire
Construirea unui sablon
Cand articolul trateaza mai multe modele, mai multe produse, mai multe tehnologii, este rezonabil ca autorul sa construiasca un sablon.
Pe coloane va pune modelele sau tehnologiile sau produsele.
Pe linii va pune caracteristicile cu care realizeaza descrierea.
Este vorba de a face un tabel asa cum au producatorii de telefoane mobile sau cei de la STABACS cand isi prezinta produsele. Este o forma sintetica prin care cumparatorul are toate elementele de a compara si de a fi in cunostinta de cauza cand alege. Dupa ce are tabelul construit cu toate casutele completate, autorul trece la scrierea capitolelor. El va parcurge tabelul pe coloane si in acest fel asigura o tratare omogena tuturor modelelor, produselor sau tehnologiilor. Nefacand asa, autorul va trata haotic acele componente si va obtine in final un articol incomplet aprofundat si neomogen. Nu este deloc usor sa fie construit un astfel de tablou dar odata construit el va fi dezvoltat prin bordare, asa cum se face la algebra cu determinantii, adaugand linii sau coloane. Se adauga linii cand sunt identificate noi caracteristici de dezvoltare a prezentarii cu noi detalii. Se adauga coloane daca sunt identificate noi modele sau noi produse sau noi tehnologii.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- respinge ideia sablonului
- crede ca documentarea sistematica nu e necesara ci se asigura de la sine
- in loc sa depuna eforturi pentru a-l completa taie si coloane dar taie si linii simplificand totul din comoditate
- considera efortulinutil incat desi anunta multimi de colectivitati crede ca triseaza punand in loc decat cel putin doua elemente ca ssa se justifice pluralul, unul sinfur
- lasa prea multe casute necompletare in tabel si nici nu face eforturi pentru ceea ce afce original sa puna informatii
- casutele necompletate ii arata lipsurile de informatie sau din documentare dar nu le accepta
- lucreaza empiric, nesistematic neacordand importanta tratarii sistematice, complete si omogene.
|
revenire
Reviziuirile cerute
Revistele care se respecta trimit articolul in orb la evaluare. Evaluatorii au observatii si comentarii. daca articolul este OK se recomanda publicarea lui asa cum este. daca articolul are o serie de chestii minore, sunt semnalate si se cere autorului sa le solutioneze. Daca minusurile articolului sunt majore fie se propune ca articolul sa fie respins, fie se solicita efectuarea de modificari importante. La revistele mari durata de asteptare pana sa se publice un articol este 1,5 la 2,5 ani.
Cand se merge la o casa mare se joaca dupa regulile acsei, asa ca autorul joaca cum i se canta. Adica trebuie sa primeasca observatiile si sa treaca la efectuarea corectiilor. Punct. Ordinul se executa, nu se discuta.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- daca articolul are carente se cer completari si autorul le refuza
- desi este plagiat autorul se incapataneaza sa zica despre articol ca e original
- formulele sunt gresiute si autorul zice ca este neinteles
- se cer completari la descrierea noutatii si autorul face revizuiri trimitands un cu totul alt material
- ii acuza pe evaluatori de subiectivism
- trimite articolul la alta revista mai slaba
- considera revizuirile drept o jignire
- nu citeste observatiile si respinge orice revizuire
|
revenire
Bucuria publicarii
Cu cat revista este mai importanta, cu atat bucuria aparitiei unui articol in paginile sale este mai mare. Exista si tristetea respingerii unui articol. ca la olimpiada ai castigat, mergi inainte. Ai pierdut, mergi inainte. Viata nu este facuta dintr-un articol. Intr-o cariera, un om scrie zeci de articole. Sute sunt cam multe, mii de articole, suna cam indecent.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- e simtita la trimiterea articolului
- e disproportionata cu valaoea destinatarului revista sau conferinta fara evaluatori
- e prematura in raport cu aprecierile cititorilor
- nu are la baza utilitatea noutatii
- in realitate se dovedeste ca publicarea este un esec
- rezultatele din articol nu se verifica la cititori din cauza ca lipsesc detalii esentiale si cititorii gresesc aplicarea
|
revenire
Autoevaluarea articolului
Capacitatea de autoevaluare se cultiva din copilarie. Multi elevi si studenti vorbesc de faptul ca au facut bine la examene si la afisarea rezultatelor in loc de 8,50 sau 9,20 apare nota 3. Inseamna ca elevul sau studentul nu au capacitatea de autoevaluare bine pusa la punct. Stiu situatii in care un candidat avea la examene erori de + sau- 10 sutimi sau altcineva avea eroare de plus sau minus 5 sutimi, ceea ce zic eu sunt cazuri foarte fericite.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- in sens de a exagera contributiile
- in sensul de a considera ca nimeni nu a mai facut nimic in acel domeniu
- efectuarea de calcule privind evaluarea fara a tine seama de criteriile stabilite in ghid
- considera ca ponedera articolelor proproii din bibliografie desi in exces, este justificata
- nu tine seama de disproportii precum rezumatul este 1/2 din articol
- nu tine seama si pune la un articol de 5 pagini 70 de titluri bibliografice
- admite ca normale orice exagerari
- considera ca redundanta este necesara ca sa se inteleaga corect cele expuse
- nu vede ca apar contradictii intre capitole
- considera ca folosirea de notatii neomogene este normala
- baga in zona de normalitate abateri de la regulile generale de elaborare a oricarui articol de nivel mediu.
|
revenire
Autocitarea
Este unul dintre cele mai rele lucruri care se intampla la scrierea unui articol, dand senzatia ca autorul:
- nu a citi si altceva
- a cazut in extaz din cauza admirarii propriilor productii
- nu stie sa se opreasca din a selecta cateva articole scrise de el
- urmareste sa fie apreciat de altii cum ca este citat dar de fapt isi fura caciula
- crede in ignoranta lui ca numai el a abordat subiectul din articol
- da dovada de lipsa de respect fata de citiroii sai
- considera pe toata lumea ca fiind ignoranta si el este deasupra tuturor.
Acum exista instrumente care scot la iveala aceasta smecherie ieftina si mai mult, il fac de cacao pe autor, aruncandu-i in fata adjectivele care evidentiaza cu claritate cat de mic este. daca se ofera un sfat, acesta este sa se evite autocitarile caci o data manjit cu noroi, un autor nu va fi spalat nici de o mie de ape, chiar daca Dunarea vine cu valuri mari si este la cote de inundatie.
Si citarile prin reciprocitate sunt periculoase, caci se face o balanta si in calcule intra numai soldul ramas. Ideia ca eu te citez pe tine, tu citeaza-ma pe mine este de-a dreptul vulgara, mai ales cand cei doi partener de bisiness spurcat nu au nicio tangenta. Adica unul scrie despre cosmetizarea de cadavre, iar celalalt scrie despre bomboane de eucalipt contra tusei. In lumea stiintifica totul se masoara riguros, totul se ierarhizeaza si pagubele se sparg in capul celui care le produce.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- este superabundenta
- sunt autocitate articole care nu au nicio legatura cu subiectul avordat
- sunt referite articole ale altora care sunt viciate de abundenta citarilor autorului articolului de fata.
|
revenire
Analiza cantitativa
La un articol trebuie facuta o analiza cantitativa asa cum se fac masuratorile la om stiind ca exista unele proportii. Mainile omului nu au 6 metri, capul omului este cam 1/8 din inaltimea omului, laba piciorului si ea are dimensiuni cat de cat rezonabile, fara a fi luate in calcul exceptiile. De aceea si articolul trebuie sa pastreze niste limite. Daca revistele fixeaza dimensiunea maxima a articolului la K pagini se fac calculele in felul urmator:
- titlul, rezumatul, cuvintele cheie, concluziile, prezentarea autorului si bibliografia formata din S titluri nu depasesc 2 pagini
- introducerea are si ea cel mult 1,5 pagini
- articolul nu trebuie sa fie faramitat in prea multe capitole, deci numarul de capitole este H
- lungimea unui capitol data in pagini este LH = (K -3,5)/H se ia prin rotunjire in minus dupa care se fac ajustari decente
- numarul de citari din articol nu depaseste 2*S
- trebuie evitate disproportiile dintre capitole si mai ales aparitia de sub-sub-subcapitole cu cate 3-4 randuri care nu spun nimic
- trebuie evitate formulari precum asa cum s-a spus la capitolul.. sau asa cum se va demonstra in capitolul...
Analizele cantitative se fac mereu si la inceputul scrierii articoluluoi dar mai ales, dupa. Se va evita incalcarea cerintelor impuse in ghidul de elaborare al revistei unde articolul va fi trimis, pentru a evita respingerea sa pe viciu de forma.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- nu se face si articolul apare dezechilibrat ca tratare
- autorul crede ca ce gandeste el este infailibil si nu tine seama de numarul de pagini impus
- se insista la nivelul de detalii in mod neomogen
- lista cuvintelor cheie este foarte mare
- lundimile titluriulir de capitole sunt foarte mari
- schemele si tabelele sunt imbacsite
- numarul de variabile care nu aduc nimic nou este foarte mare
- lista de ipoteze inconsistente este mare.
|
revenire
Directiile de cercetare
Se scriu in cateva cuvinte la sfarsitul articolului pentru a arata ca preocuparea subiectului tratat este una serioasa. Nu trebuie date detalii care sa conduca la dezvoltari ulterioare ale altor echipe si autorul care a anuntat directiile sa vad ca altii au fructificat ideile sale. Directiile vor merge fie in ideia de a extinde dar in egala masura directiile merg si in ideia de a aprofunda.
Daca autorul a tratat doua clase de modele si mai exista inca cinci, el va anunta ca directii de cercetare doua modele despre care are ideie si despre care este suficient de lamurit. Ar fi exagerat sa anunte ca directie vreo sapte clase de modele si el sa nu aibe nimic realizat in clipa cand a scris incheierea articolului pe care il da spre publicare. Mersul in profunzime vizeaza:
- introducerea de noi seturi de adte de test
- extinderea experimentelor spre alte zone de practica
- identificarea de nuante mai fine de separare a elementelor calitative
- tratarea sistemica
- identificarea modalitatilor de a generaliza
- stabilirea de limite de variabilitate
- cresterea complexitatii constructiei cu elemente diferite.
Aceste cai trebuie sa fie convingatoare. Daca se face reducerea frecarii cu 5% si creste durata de functionare, este ridicol sa se spuna ca in articolul urmator se prezinta realizarea unui perpetuum mobile, unde sunt demonstrate toate virturile, adica frecare zero si durata de miscare infinita. Modestia invita pe autor sa ia in considerare elemente realizabile intr-un timp rezonabil cu resurse rezonabile si cu eforturi, de asemenea, rezonabile.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- sunt mai putin pretenytioase decat continutul articolului
- lipsesc
- au caracter prea general si prea formal
- dau senzatia abordarii fanteziste
- depasesc resursele care exista si care vor exista mai ales in ceea ce priveste resursa umana
- nu sunt bazate pe oferte fezabile de proiecte pentru care sa se obtina finantare
|
revenire
Problema testatii
Cand se scrie un articol se fac verificari legate de:
- corectitudinea bibliografiei
- modul in care au foist facute citarile
- structura expresiilor analitice pentru a fi complete si corecte
- concordanta dintre text si figuri
- modul de utilizare in text a cuvintelor cheie
- logica intregului material.
Testarea vizeaza componenta care este prezentata drept noutate. Trebuie sa se arate cu claritate ca este ceva nou, ceva superior in comparatie cu ceea ce exista si ca aduce elemente noi pentru practicieni. Toate acestea fac obiectul testarii. Si se porcedeaza in doua feluri si anume:
- daca pentru componente existente exista serii de date cu care au fost facute masuratori ale caracterisiticilor, aceleasi serii de date se folosesc si se calculeaza aceiasi indicatori si componenta este descrisa in articol DACDA si NUMAU DACA este SUPERIOARA celor existente; altfel, pardon, la loc comanda! articolul nu are subiect
- daca nu exista seturi de adte, se construiesc propriile seturi, pentru componentele existente se dezvolta procese de testare cu aceste seturi de date; seturile sunt folosite si pentru componenta descrisa in articol; numai daca rezultatele arata ca este mai buna decat ceea ce exista, atunci articolul este OK.
Este rezonabi;l ca aceste testari sa se faca inainte de a se scrie articolul. O cercetare serioasa are un ciclu al ei si publicarea unui articole este undeva, o etapa spre finalul acestui ciclu. Nu se pun boii inaintea carului, adica nu ne apucam sa publicam articole originale fara sa fi facut ceva concret, fara o cercetare, fara a avea rezultate superioare celor existente. cel mult, inainte de a face cercetarea propriu-zisa se scrie un material gen sinteza prin acre sistematizam ceea ce s-a citit in faza de documentare si verificam ca am inteles corect lucrurile.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- nu se face verificarea a nimic si se crede ca prima inspiratie rezolva totul
- se testeaza numai lucrurile absolut simple
- testarile sunt partiale
- se folosesc date simulate
- se fac emulari fara a se merge pe cazuri reale
- se preiau rezultatele testarilor facute de altii
- graficele arata altceva decat rezultatele testarii
- baza de testare este gresita ca volum, structur
- ipotezele de testare nu sunt corecte.
|
revenire
Intre cantitate si calitate
Este adevarat ca promovarile se fac pe punctaje. Este adevarat ca tezele de doctorat trebuie sa includa un anumit NUMAR de articole scrise si publicate de autor, dintre care unele musai trebuie sa fie articole ISI sau in reviste cu factor de impact. De la cantitate la calitate este cale foarte lunga. Din punctul meu de vedere un articol pe o tema necesita munca de aproape un an. Perioada se scurteaza daca vor fi scrise articole pe o aceeasi tema sau din acelasi domeniu.
A scrie 10 articole pe probleme care nu au legatura una cu cealalta mi se pare non=sens pentru ca:
- o cercetare serioasa dureaza cam 3 ani
- documentarea trebuie sa fie strict la obiect
- se eclude ideia ca articolele din articole se FACE
- un articol trebuie sa indice in clar pe baza carui contract de cercetare este realizat
- publicarea unui articol include in bibliografie un studiu pe aceeais tema facut de autor sau o comunicare la o conferinat
- scrierea unui articol necesita un anume limbaj, o anumita terminologie, ori diletantismul se vede de la 1km si se taxeaza dur.
Trebuie muncit din greu si trebuie asigurat un echilibru intre cantitate si calitate.
cand am inceput sa lucrez cu noi colaboratori, eu am avut 80% contributie, apoi treptat-treptat aceasta a scazut ajungand la 50%. Dupa aceea tinerii au lucrat independent. Tinerii au venit cu lucruri practice dinactivitatea lor de zi cu zi. calitatea este esentiala. Ea se construieste cu truda si cu exigenta maxima. Nimic nu trebuie lasat la voia intamplarii. In Europa si in America sunt lucruri foarte clare. Exista anumite conferinte de top, exista anumite reviste. Se stie exact ca daca un articol este acceptat acolo inseamna ca este vorba de o lucrare originala si valoroasa. In consecinta nu sunt date elemente cantitative. Elementele cantitative sunt necesare numai acolo unde neincrederea si subiectivismul au niveluri exagerate. Cand exista o comisie cu inalt nivel de moralitate, cand acolo sunt specialisti, cand sunt mai multe dosare in concurs pentru un acelasi post, cu certitudine functioneaza in primul rand autoselectia si dupa aceea rezultatele sunt de necontestat. Cand insa concursurile beneficiaza de aranjamente, apar aceste bariere externe, precum articolele ISI si numarul de puncte. Despre seriozitatea unor concursuri si mai ales despre neseriozitatea unor candidati se scriu tone de hartie, caci este o abordare neserioasa:
- inscrierea unei persoane la vreo 10 concursuri pentru ocuparea unui post din cele 10 total ortogonale
- etc
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- dand prioritate cantitatii se pierde calitatea
- dorinta de a publica mult face sa nu se zaboveasca suficient pe material
- apar variatii pe o aceeasi tema urmarindu-se cantitatea si scade nivelul de originalitate
- a tine la perfectiune inseamna s amana si continutul se invecheste
- pierderea echilibrului si facand din cantitate un oibiectiv are loc deteriorarea elementelor de profunzime si de originalitate
|
revenire
Versiunile articolului
sa aiba in minte:Un articol traverseaza mai multe etape. Ideal este ca autorulsa aibe in minte:
- titlul
- rezumatul
- structura pe capitole
- ideile principale din fiecare capitol
- schitele figurilor
- expresiile analitice
- coloanele si liniile tabelelor
- unde vera sa ajunga
- linii directoare legate de structura bibliografiei pe care o are deja.
De cele mai multe ori, autorul isi noteaza pe niste fise pe masura ce ii vin in minte diferite aspecte legate de articol. Dupa ce are 15-20 de astfel de insemnari se contureaza din ce in ce mai clar cum va arata articolul. In spatele redactarii se afla o bogata activitate de cercetare pe problema respectiva, cu rezultate originale verificate. Folosind acele fise se creioneaza primul schelet al articolului. Este rezonabil sa se gestioneze stadiile articolului. Nu se va lucra un nou stadiu suprascriind peste vechiul stadiu fara ca acest vechi stadiu sa fi fost salvat in prealabil. Consider util sa se gaseasca un acronim sugestiv al fisierului unde se gestioneaza textul articolului. Acesta va avea in alcatuire ceva despre domeniu, data cand s-a facut si ceva despre varianta, fara a asocia variantei mai mult de doua pozitii. Un nume precum FiabIan2015V007.docx va arata ca articolul se ocupa de fiabilitate, ca a fost inceput in ianuarie 2015 si este varianta a saptea.
In clipa in care se trece la efectuarea de corectii, de includere a unor tabele, a unor figuri si la efectuarea de interpretari ale rezultatelor, inainte de a face asa ceva, se salveaza fisierul sub numele FiabIan2015V008.docx si numai dupa aceea se va lucra pe versiunea 008. Exista aplicatii performante de management de documente unde aceste salvari de versiuni si tot traseul unui document este gestionat de aplicatie. Numai dupa o experienta indelungata de folosit un astfel de instrument trebuie incredintata realizarea managementului articolului. daca nu este stapanit bine instrumentul, comenzi executate aleator au ca efect distorsionarea de continut si numai solicitand cu disconfortul de rigoare sprijinul unui cunoscator se reconstituie textul asa cum si l-a dorit autorul.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- nu sunt tinute coerent
- se incurca de la o versiune la alta
- se trimite la revista o versine veche
- ultima versiune nu este si cea mai bine prelucrata
- nu exista notatii care sa lamureasca ce inseamna fiecare versiune
- se lucreaza direct pe fisier si nu se tin separat versiunile
- corectiile care duc la variante mai slabe fara versiuni nu permit reconstituiri corecte.
|
revenire
Cei care citesc articolul
Un autor educat si cu aplecare spre meseria sa se va gandi nu la pnctajele pe care trebuie sa le acumuleze in disperare de cauza pentru a promova pe o treapta superioara cand i s-a scos postul la concurs, ci trebuie sa se gandeasca la cititorul articolului scris de el. Cititorul este:
- tot un cercetator ca si autorul si care doreste sa completeze ceea ce stie el
- un specialist din industrie care vrea sa rezolve o problema concreta
- un student curios care vrea sa invete mult mai multe
- un cetatean care vrea sa se informeze.
Indiferent despre cine este vorba, autorul trebuie sa manifeste:
- respect
- atentie la utilizarea limbii in care este scris articolul
- spirit critic pentru asigurarea coerentei
- dorinta de a fi cat mai bine inteles
- onestitate in ceea ce prezinta
- rigurozitate.
Numai in aceste conditii autorul va fi recunoscut si citat cu adevarat si nu formal in contrapartida, eu te citez pe tine, tu citeaza-ma pe mine.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- sunt considerati ingnoranti, adica desconsiderati
- li se cere sa inteleaga si cele mai intraductibile propozitii
- nu sunt luati in considerare ca si cum articoilul este scris pentru el insusi
- se presupun cunoscute mult prea multe lucruri
- primesc texte de foarte slaba calitate din cauza ca autorul se considera superior
- sunt tratati cu superficialitate, crezand ca greselile nu vor fi descoperite niciodata
- pe principiul ca merge si asa unele dintre constructii sunt subrede in articol.
|
revenire
Grupul tinta
Special am lasat la ultima pozitie discutia despre grupul tinta. Un autor ia in considerare sa se adreseze unui grup tinta numai atunci cand nu are constrangeri legate de tematica de tratat, de termene si de punctaje de promovare. Numai dupa tingerea unor obiective cu limitari de numar si de timp, autorul se va gandi sa scrie articole pentru un anumit grup tinta. Daca se gandeste la un grup tinta, autorul:
- ia in considerare nivelul de pregatire a membrilor grupului
- foloseste terminologia, acronimele si elementele de jargon ale grupului
- tine seama de necesitatile de solutionare de probleme concrete
- se documenteaza pe chestiuni concrete legate de stadiul de dotare a locurilor de munca
- stie care sunt resursele disponibile si propune solutii fezabile.
Daca articolul are un grup tinta precis delimitat utilitatea lui este foarte mare si tocmai de aceea trebuie construit mai altfel in ideia de a oferi toate elementele in succesiunea lor, astfel incat cine citesate articolul sa foloseasca direct si fara rateuri ceea ce este scris acolo. Autorul trebuie sa invete cum sunt scrise cartile de bucate si sa ofere toate detaliile pentru ca acesta sa aiba succes in aplicarea celor scrise in articol. sa ne imaginam ca in cartea de bucat nu scrie ca faina se pune in ploaie, adica putin cate putin. Clar ca aluatul se prabuseste si in loc de o prajitura pufoasa iese o bucata de caramida pentru furnale. Tot asa si autorul articolului. Inainte de a-l da la publicat este obligatoriu sa reia partea experimentala sa vada daca etapele sunt in succesiunea necesara si daca nu a pierdut o etapa, un ingredient sau o activitate. Numai dupa ce este convins ca totul este perfect, va trimite articolul spre a fi publicat. Daca apar erori si utilizatorii nu obtin ceea ce este anuntat ca obiectiv, in revista in numerele urmatoare aparitiei articolului vor apare abordari de tip CORRIGENDUM in care se vor marca erorile din articol si se vor da si solutii pentru a le remedia, ceea ce nu-i vor cadea bine autorului. Acesta sa-si ia gandul ca va mai publica ceva in revista respectiva.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- este supraevaluat in ideia ca audienta este cu mult mai mare decat este in realitate
- nu este luat in considearre dintr-o tratare superficiala
- autorul se considera deasupra tuturor
- nu sunt luate in considearre abilitatile grupului tinta
- se vorbeste pe un alt limbaj decat cel cunoscut
- este tratat de sus
- nu-l familiarizeaza cu ceea ce este noutate absoluta
- se introduc noi notatii pentru variabile care au deja notatii consacrate fara a fi explicata punerea in corespondenta.
|
revenire
Bucataria unui articol
Cu niste preocupari si cu lecturi destul de solide in zona bodybuilding imi propun sa scriu un articol intitulat Procedura pentru masuratea stadiului de pregatire in raport cu un reler dat.
Grupul tinta: barbatii care fac culturism si care au un model printre culturistii consacrati.
Necesitatea: stabilirea de programe care sa determine apropierea de performantele modelului ales.
Modalitatea: efectuarea de masuratori usor de realizat pentru cativa indicatori si calculul unui indicator normat.
Reprezentarea: o forma grafica sugestiva, usor de interpretat.
Forma concreta: o procedura cu pasi clar detaliati.
cercetarea efectuata a vizat in timp:
- identificarea unei liste de culturisti pentru care sunt date masuratori
- definirea reperului
- efectuarea de masuratori de catre un culturist
- construire indicator pentru masurarea distantei fiecarei caracteristici a culturistului fata de reper
- construirea de indicator agregat pentru calculul distantei generalizate a culturistului fata de reper
- stabilirea de directii de cercetare viitoare
- colectarea de date
- discutiile cu sportivii.
Definirea procedurii presupune stabilirea caracteristicilor notate R1, R2, R3, R4, R5, R6, R7 si R8, pentru care exista deja masuratori. Se porneste de la ce masuratori au efectuate deja modelul considerat reper. Acestea sunt:
R1 - inaltimea culturistului considerat reper
R2 - greutatea culturistului considerat reper
R3 - circumferinta bratului culturistului considerat reper
R4 - circumferinta pieptului culturistului considerat reper
R5 - circumferinta taliei culturistului considerat reper
R6 - circumferinta gambei culturistului considerat reper
R7 - circumferinta coapsei culturistului considerat reper
R8 - procentul de grasime masurat la culturistul considerat reper.
In cazul in care lipsesc unele dintre caracteristici nu este nicio problema. Se lucreaza cu ce exista masurat la sportivul ales ca reper. Se fac masuratori pentru aceleasi caracteristici respectand niste reguli care se gasesc in toate manualele de culturism de catre sportivul care vrea sa stie unde se afla in comparatie cu modelul sau. Se noteaza acele masuratori intr-un tabel cu 10 coloane. Pe prima coloana este data efectuarii masuratorilor iar pe celeallte 8 se afla valorile obtinute pentru H1, H2, H3, H4, H5, H6, H7 si H8, unde:
Hd1 - inaltimea culturistului la data d
Hd2 - greutatea culturistului la data d
Hd3 - circumferinta bratului culturistului la data d
Hd4 - circumferinta pieptului culturistului la data d
Hd5 - circumferinta taliei culturistului la data d
Hd6 - circumferinta gambei culturistului la data d
Hd7 - circumferinta coapsei culturistului la data d
Hd8 - procentul de grasime masurat la culturist la data d.
Coloana a 10-a va contine indicatorul de distanta ce se va calcula.
Tabelul se va completa in mod dinamic pe masura ce se scurge timpul. Deja au fost facute o serie de masuratori, cu luarea in considerare ca reper pe Arnold Schwarzenegger intrucat este unul dintre cei mai cunoscuti. Exista masuratori pentru foarte multi culturisti, deci un culturist de la noi are nenumarate posibilitati de a-si gasi reperul. De regula trebuie ales ca reper un culturist care are inaltime foarte apropiata de inaltimea culturistului
Tezulta urmatorul tabel:
| Nume
| Inaltime
| Greutate
| R1
| R2
| R3
| R4
| R5
| R6
| R7
| R8
| Indicator
| ARNOLD
| Inaltime
| Greutate
| R1
| R2
| R3
| R4
| R5
| R6
| R7
| R8
| 1
| Data1
| 185
| 110
| H1,1
| H1,2
| H1,3
| H1,4
| H1,5
| H1,6
| H1,7
| H1,8
| Val1
| Data2
| 185
| 110
| H2,1
| H2,2
| H2,3
| H2,4
| H2,5
| H2,6
| H2,7
| H2,8
| Val2
| Data3
| 185
| 110
| H3,1
| H3,2
| H3,3
| H3,4
| H3,5
| H3,6
| H3,7
| H3,8
| Val3
| Data4
| 185
| 110
| H4,1
| H4,2
| H4,3
| H4,4
| H4,5
| H4,6
| H4,7
| H4,8
| Val4
| ...
| ...
| ...
| ...
| ...
| ...
| ...
| ...
| ...
| ...
| ...
| ...
| Datak
| 185
| 110
| Hk,1
| Hk,2
| Hk,3
| Hk,4
| Hk,5
| Hk,6
| Hk,7
| Hk,8
| Valk
| ...
| ...
| ...
| ...
| ...
| ...
| ...
| ...
| ...
| ...
| ...
| ...
| Datan
| 185
| 110
| Hn,1
| Hn,2
| Hn,3
| Hn,4
| Hn,5
| Hn,6
| Hn,7
| Hn,8
| Valn
| | | | | | | | | |
Se calculeaza o valoare intermediara:
Wk,j = min{Rk,j, Hk,j} / max{Rk,j, Hk,j} , j=1,2,3,4,5,6,7,8
Se calculeaza:
SUM k= Wk,1 + Wk,2 + Wk,3 + Wk,4 + Wk,5 + Wk,6 + Wk,7 + Wk,8
Valk = 1/8 * SUM k
Se scrie un program in limbajul C++ pentru impleementarea micului algoritm de calcul.
Dintr-un tabel cu valori sistematic alese pentru a verifica programul se vede daca acesta efecteueaza corect calculele.
Se va demonstra ca indicatorul este normat.
Folosind nomogramele se va construi o reprezentare grafica pentru a vedea cat de diferit este sportivul fata de reperul sles de el, eventual se va stabili daca este o legatura intre nomograma si valoarea indicatorului calculat.
Se observa ca este conturat un intreg material pentru un articol consistent. acum pornind de la titlu se va construi rezumatul si apoi structura articolelor.
In rezumat:
- se stabileste necesitatea unui astfel de indicator
- se defineste culturismul reper si cum se alege acesta
- se precizeaza care sunt caracteristicile de masurat
- se definsc indiucatorii care vor fi calculati prin programul C++
- se construieste tabelul cu valor
- se interpreteaza coloana a 10-a a tabelului
- se arata ca este necesara si o reprezentare grafica si se arata cum se foloseste.
In mod corespunzator se identifica si capitolele.
Va fi un capitol cu stadiul actual al activitatii in domeniul bodybuilding.
Va fi un capitol despre reper.
Un alt capitol se refera la caracteristicile inaltime, greutate si circumferinte.
Capitolul cu indicatorii contine formule, proprietatile.
Va fi un capitol cu implementarea cu programul C++ si o serie de elemente practice de interpretare.
Va fi si un capitol privind reprezentarea grafica.
Capitolul de concluzii va arata ca datele se gestioneaza si stau la baza deciziilor privind alimentatia si programele de antrenament.
Bibliografia care sta la baza acestui articol:
- carti de culturism
- articole de metrici
- niste teze de doctorat pe care le-am coordonat.
Toate insemnarile vor sta la baza redactarii articolului.
Se incepe cu construirea arborescenteii in care la fiecare capitol vor fi scrise 5 propozitii. Se analizeaza arborescenta pentru a elimina redundanta din articol si pentru a pune ceea ce se foloseste inainte de a fi folosit. Adica definesc si dupa aceea utilizez.
Se observa ca atunci cand vrem sa scriem un articol vine o avalansa de idei. Ele se scriu pe niste fise asa cum apar si nu se asteapta ca materialul sa se inchege. Bucutaria realizarii unui articol include:
- incercari
- reveniri
- ipoteze
- corectii
- variante
- calcule
- schite foarte simple
- notatii despre ce mai trebuie facut
- semne de intrebare unde lucrurile nu sunt sigure.
Aici apar premisele unor variante de titluri, a unor variante de structuri. Cand bucataria este sificient de bine dotata si cand lucrurile devin clare se va trece la scrierea articolului, fara a rupe fisele, ci numai la taierea acelor elemente ce au fost incluse. daca fisele se rup si se arunca la gunoi fara a fi folosit tot continutul lor, regretele vor fi zadarnice atunci cand credem ca ceva foarte bun nu este inclus, dar pentru ca nu mai exista ca in basme: ca daca n-ar fi nu s-ar mai povesti...
Am pus toate aceste lucruri sa arat ca a scrie un articol nu este cum ai scrie un rezumat pe care l-ai memorat. Cine are curiozitatea sa mearga la muzeu si sa vada manuscrisele lui Sadoveanu si ale lui Rebreanu va vedea ca pe paginile lor sunt multe stersaturi, multe reveniri. O carte se scrie cu truda, iar un articol se scrie tot cu truda, cu sudoare si necesita multe ore de nesomn.
|
GRESELI FRECVENTE
|
|
- crede ca articolul se scrie dintr-o suflare
- nu exista o astfel de perioada de pregatire
- bucataria contine ceva si articolul nu utilizeaza nimic din notarile intermediare
|
revenire
|