|
Toată lumea vorbeşte despre digitalizare. Pandemia a arătat cât de puţin s-a progresat în privinţa digitalizării şi acum toată lumea este cuprinsă de febra digitalizării.
Nu au existat o practică pentru învăţământul online.
Birocraţii au sabotat dezvoltarea aplicaţiilor online şi de groaza de a nu muri de COVID au acceptat lucrul la distanţă, fără a mai exista posibilitatea să-l umilească pe cetăţeanul care se prezentau la ei la ghişee.
Ceea ce era imposibil de realizat, COVID a reuşit să mişte lucrurile şi aşa a înflorit comerţul electronic, aşa s-au derulat mult mai multe tranzacţii bancare în online, iar locuri unde nimeni nu-şi imagina că va fi utilizat calculatorul, au devenit obişnuite în a dezvolta relaţii cu clienţii numai şi numai prin intermediul computerului, fără ca nimeni să nu sufere în vreun fel.
Chestiunea care apare acum este că statul şi întreprinzătorii privaţi, fac ei ce fac să digitalizeze societatea, dar mai trebuie văzut ceea ce face cetăţeanul la el în ogradă să continue procesiul de digitalizare.
Dacă digitalizarea societăţii se realizează la un nivel satisfăcător şi cetăţeanul rămâne la el acasă tot în stadiul de dinaintea digitalizării, lucrurile nu se vor mişca şi el nu va simţi beneficiile digitalizării, căci se vor bate cap în cap două modalităţi de a fi, una cea a digitalizării şi cealaltă, a modului de lucru manual, în care cetăţeanul lucrează exact ca acum 100 de ani, dar în loc de a lucra cu hârtii, lucrează şi cu hârtii dar şi cu fişiere pe care le obţine de la diferiţi furnizori, pe e-mail.
Este absolut necesar ca omul de rând să înveţe să-şi facă şi el acasă o digitalizare a lui, pe care o numesc digitalizare domestică.
La el acasă, cetăţeanul va lucra preponderent cu documente în format electronic, adică cu fişiere care se referă la acte personale, facturi, extrase de cont, cereri, certificate, bonuri fiscale, adeverinţe, autorizaţii, diplome, fotografii şi câte şi mai câte.
Se pune problema stocării în siguranţă a acestor documente în format electronic cu condiţia ca atunci când este nevoie de ele să fie uşor de găsit.
Digitalizarea domestică se referă la:
Vrând-nevrând, mai devreme sau mai târziu, fiecare dintre noi va fi forțat de viață, adică de societate, să deruleze mai bine sau mai puțin bine un proces de digitalizare domestică. Dacă acest proces este bine gândit, viața noastră va fi mult mai frumoasă căci:
- soluționăm excelent problemele curente,
- regăsim rapid orice informație de care avem nevoie,
- nu mai facem drumuri inutile,
- cheltuim exact cât trebuie în rezolvarea problemelor,
- eliminăm orice sursă de disconfort,
- facem totul simplicat, aplicând reguli,
- răspundem la orice problemă,
- evităm penalitățile,
- ne definim ca o persoană promptă.
Este ceva mai greu la început, dar cu timpul, disciplina impusă de digitalizarea domestică se va resimți în toate activitățile noastre, ceea ce este un factor pozitiv care contribuie la definirea profilului nostru în raport cu mediul exterior. Totul este să învățăm de la alții care deja fac digitalizare domestică și o fac foarte bine, dar să învățăm și din propriile noastre greșeli, mai ales în a nu le repeta.
(24 februarie 2023aa)
(actualizare 09 decembrie 2024)
|