Ion IVAN Ion IVAN Ion IVAN
Ipoteze socante

Foarte multe institute de cercetari lanseaza care mai de care ipoteze socante, care au darul de a speria grupuri semnificative de persoane. Se vorbeste despre identificarea cauzelor unor boli, facand referire exacta la aparate, substante si activitati. Se vorbeste de remedii ale unor stari prin luarea de masuri care nu dauneaza dar care sunt la indemana oricui. Sunt situatii in care colectivitatile sunt impartite in subcolectivitati, facandu-se judecati de valoare in mod categoric, prin faptul ca subcolectivitatile sunt disjuncte. Alte institute efectueaza calcule si pe baza rezultatelor sunt trase concluzii cu caracter de maxima generalitate.
pentru a da credibilitate unor astfel de demersuri este important sa se precize:
  • ipotezele care au stat la baza rationamentelor
  • metodele cantitative utilizate
  • testele care au validat rezultatele obtinute
  • natura valabilitatii concluziilor
  • caracterul categoric sau caracterul experimental
  • cerinte de viitor in continuarea cercetarilor.

    Este necesar sa se porneasca de la unele aspecte teoretice foarte clare pentru care exista un aparat statistico-matematic pus la punct si verificat in biologie si in geologie, dar si in constructii sau in alte domenii ingineresti si nu numai. In acest sens trebuie pornit de la ideea ca metodele cantitative opereaza cu multimi omogene. Lucrurile sunt foarte clare in a defini o multime omogena, atat din punct de vedere practic, cat mai ales din punct de vedere teoretic. Multimea creioanelor colorate, neascutite, este o multime omogena. Multimea autoturismelor FERRARI 458 Spider este cu siguranta o multime mai mult decat omogena, adica este formata din elemente aproape identice. Trebuie specificat daca se lucreaza cu intreaga colectivitate sau se lucreaza cu un esantion. Daca se lucreaza cu intreaga colectivitate, este unoa, daca se lucreaza cu esantionul, trebuie sa se vina cu informatii suplimentare, care vizeaza:

  • cat de mare este esantionul
  • daca este reprezentativ
  • care este marja de eroare
  • cum a fost construit esantionul
  • ce metoda de prelucrare a datelor s-a utilizat
  • care este credibilitatea soindajului, in raport cu un istoric dat.

    In lipsa acestor informatii, totul este pus pe nisipuri miscatoare si totul are caracter relativ de barfa, in niciun caz de abordare stiintifica, devenind stire sau mai rau, ceva socant, misterios si ingrozitor, gata sa sperie pana la disperare pe cel care este mai slab de inger la citirea unui text aiuritor. In cazuri cu implicatii majore pentru societate, trebuie procedat astfe:

  • se defineste un prag de eroare foarte mic
  • se iau multimi omogene, specificandu-se criteriile care au stat la baza, criterii foarte solide
  • se constituie mai multe esantioane reprezentative
  • se detrmina studiul pe aceste esantioane pe un interval de timp semnificativ
  • se culeg date care sunt prezentate transparent
  • se aplica o metoda cantitativa adecvata contextului dfinit
  • se verifica toate ipotezele impuse de acea metoda
  • se prezinta rezultatele obtinute
  • sunt indicate marjele de eroare
  • se descriu riscurile ca rezultatele corecte sa fie respinse sau ca rezultate eronate sa fie acceptate
  • se lasa deschisa analiza stabilitatii chiar daca au fost folosite mai multe esantioane.

    Activitatea stiintifica beneficiaza de o anume acuratete si tocmai de aceea, in comunicatele care furnizeaza stirile trebuie incluse acele elemente care lasa loc indoielii, caracterului deschis si mai ales creaza contextul existentei si a altor abordari care au o probabilitate de a duce spre alte concluzii. In chestiunile ipmportante trebuie luate in considerare ipoteze care sa conduca la acceptarea rezultatelor, fara prea multe argumente colaterale. Una dintre ipoteze este legata de dimensiunea esantionului. Una este sa se vorbeasca despre 30 de elemente in esantiona, alta este ca esantionul sa fie format din 2000 de elemente si cu totul altfel se pune problema cand esantionul are 30.000 componente, adica de 10 ori mai multe decat o cere dimensiunea unui esantion care asigura o marje de eroare + sau - de 3%. Iar daca se mai subliniaza ca esantionul este si reprezentativ aratand ce se intelege prin aceasta in raport cu studiul care s-a efectuat, deja rezultatele au o mare greutate. daca se vorbeste de mai multe esantioane reprezentative, iar studiile s-au efectuat independent si rezultatele au fost similare, cercetarea deja miroase a fi perfecta...
    Cand se vorbeste ca un echipament ca este la baza unei anumite consecinte dramatice, este necesar sa se spuna clar cum s-a procedat. Cum s-a derulat cercetarea. Sa se publice date despre populatia studiata, despre intervalul luat in considerare si mai ales sa se faca distinctie intre lotul persoanelor care au interactionat cu echipamentul si ce efecte au fost inregistrate, in comparatie cu lotul persoanelor care nu au interactionat. Trebuie sa existe suficient de multe elemente care sa justifice ca cele doua colectivitati sunt omogene, iar singurul element ce le diferentiaza este interactiunea cu respectivul echipament, care pe concret este telefonul mobil sau o antena de telefon mobil aflata pe un bloc. Legatura dintre un transformator de inalta tensiune si aparitia unor tumori cerebrale a fost demonstrata complet si demonstratia a ramas credibila prin ipotezele de lucru, metodele de analiza si mai ales prin transparenta cercetarii si a modului in care au fost obtinute rezultatele. Tot asa trebuie procedat si in cazul studierii efectului sfectei asupra culorii parului, a studierii razelor X asupra anemonelor. Ma refer la piesa de la Teatrul Mic unde a stalucit marea actrita Olga Tudorache, acum multi ani.



    revenire


    afisat azi 27 octombrie 2015 ora 20,30