Se știe că munca de cercetare științifică este o importantă componentă a tot ceea ce se întâmplă în mediul academic. Cercetarea științifică are o serie de caracteristici dintre care enumer:
presupune lucru în echipă,
înseamnă soluții originale,
se bazează pe un ciclu de activități,
validarea este elementul esențial,
exigența maximă este specifică cercetătorului,
generalizările sunt ținte urmărite,
reproductibilitatea rezultatelor este esențială,
se urmărește acuratețea demonstrațiilor.
Cei care desfășoară activitate de cercetare științifică nu sunt persoane luate de pa câmp sau de la coada vacii, ci sunt specialiști de înaltă calificare, talentate, cu dorința de a aduce elemente de noutate în domeniile în care s-au pregătit, pentru a soluționa noi probleme apărute în timp. Este adevărat că munca de cercetare nu este o muncă de rutină, supusă normării, că uneori este confundată cu un loc destul de călduț unde timpul trece, leaqfa merge. Numai că o astfel de abordare nu ține la nesfârșit și cel care nu este eficient este evitat de toate echipele și în final trebuie să plece.
Dacă la publicarea unui articole textul rezultat din copy-paste este evidențiat de către software antiplagiat, în activitatea de cercetare lucrurile sunt și mai repede identificate. Orice activitate de cercetare se concretizează printr-o soluție, soluție care este:
un proces tehnologic,
o formulă,
o rețetă,
un algoritm,
un model,
un produs,
o materie primă,
adică ceva extrem de precis, iar autorul sau autorii ce formează echipa trebuie să dovedească faptul că ceea ce oferă fie nu a mai existat vreodată, fie este cu mult mai bun decât ceea ce există, fie se obține cu costuri mult mai mici decât prin procedeele de dinainte. Toate aspectele trebuie argumentate foarte riguros și etica cercetării impune să nu existe artificii sau abordări incomplete care să facă adevărul cu mult mai frumos decât el este în realitate.
Să nu uităm că lumeaq cercetătorilor științifici este destul de populată și oamenii sunt documentați, exigenți și cu experiență și diletantismul și impostura sunt identificate imediat fie în conferințe unde se prezintă soluțiile noi, fie prin forțareaq revistelor să tipărească acele jenante corrigendum în care fie autorul, fie revista își pun cenușă în cap pentru că au permis publicarea de neadevăruri sau de soluții plagiate.
Trebuie spus că toți cei care se pregătesc să devină cercetători științifici trebuie să învețe ce înseamnă etică, moralitate și integritate în munca lor, pentru a nu face niciun pas greșit care duce la consecințe dintre cele mai neplăcute în cadrul echipei sau în lumeaq cercetătorilor, atunci când este identificată o încălcare a eticii, moralității sau integrității în munca de cercetare științifică, prin etalarea unui rezultat original care de fapt nu este original sau a unui rezultat valoros, când de fapt el este bazat pe un fals, voluntar sau involuntar.

23 ianuarie 2020


                                                                                                                                                                                                    Înapoi