Există nenumărate definiii n DEX pentru morală, dar am ales-o pe acesta: morală; f. 1. știința ce învață a face binele și a evita răul.
Chesia cu moala care dă reguli, norme și principii de conviețuire socială, idei, concepții, convingeri pentru comportamentul în societate, reglementarea raporturilor dintre oameni este interesantă pănă la un punct, dar complicată și cred că mulți fac greșeli tocmai din faptul că teoria devine mult prea complexă și oamenii nu o mai înțeleg. Observ că în definiție, undeva apare că morala înseamnă etică, ceea ce face ca treburile să devină mai alambicate, căci pe drept unii se întreabă de ce mai e nevoie de morală, dacă este definită prin etică șu ce de trebuie să vorbim distinct de etică academică și de morală academică.
Din punctul meu de vedere, a vorbi despre morala academică pentru studenții din zona informaticii economice, este cu totul altceva decăt a vorbi despre moralitatea academică din zona statisticii economice sau din zona ciberneticii economice, iar ca argument vin cu faptul că informatica economică înseamnă fie construcție de software de la zero, fie utilizare eficientă de componente pentru a realiza software, fie gestiunea de rețele de calculatoare sau gestiunea de baze de date, dar și multe alte lucruri.
Mergănd în această logică, separarea binelui de rău este o abordare care simplifică și mai mult chestiunea privind moralitatea academică din zona informaticii economice.
Utilizarea de software cu licență este o cerință de moralitate academică din zona informaticii aplicate în economie, ca și în cazul tuturor celor care intră în laboratoarele din universitate pentru a lucra, indiferent de ce înseamnă interacțiunea student-calculator, în sensul mediului de dezvoltare utilizat.
Este cunoscută tendința cuantificării cu rigurozitate a gradului de învățare, iar acest lucru este realizat cu ajutorul testelor grilă. Morala academică din zona informaticii impune:
construirea unei baze de date de întrebări, însoțite de variante de răspuns,
necesitatea ca întrebările să fie din materialele predate sau seminarizate, asocierea unui grad de dificultate unic fiecărei întrebări,
identificarea unui algoritm pentru alcătuirea bateriilor de teste,
asigurarea ca bateriile de teste să fie echivalente în ceea ce privește gradul de dificultate,
un management al derulării testării pentru a fi reflectată corectitudinea procesului,
menținerea ritmului de testare și a punctajelor obținute,
stabilirea de praguri privind acceptabilitatea sau respingerea prin calificativ final,
realizarea unui mod transparent și neechivoc de derulare a procesului de testare.
Despre procesul prin care se realizează învățarea propriu-zisă se scriu foarte multe lucruri. Era proverbială zicerea că profesorii sunt de două tipuri și anume, unii care vin cu cursul în cap și alții care stau cu capul în curs. Mai existau ziceri despre marele Nicolae IORGa, cănd acesta i se adresează unui student, rugăndu-l să-l trezească pe un student care adormise la prelegerea savantului. Studentul rugat îi răspunde savantului că nu face ceea ce l-a rugat, pentru că nu el este cel care l-a adormit pe studentul luat de valul lui Morfeu.
27 ianuarie 2020


                                                                                                                                                                                                    Înapoi