Strategii

Aici nu este vorba în principal de a defini strategii pentru dezvoltarea de componente d-AN, căci fiecare dezvoltator are strategia lui. Fiind o gamă extrem de mare de dezvoltatori se merge pe ideea că la atâtea bordeie, tot atâtea strategii. De aceea este dificil a vorbi de strategia dezvoltatorilor, căci unii probabil au o strategie, dar foarte mulţi merg la improvizaţie şi deci nu prea au o strategie.
Strategia de dezvoltare a d-AN trebuie să aparţină guvernlui care se ocupă de:
- infrastructură,
- marile operaţii de digitizare,
- aplicaţiile informatice de interes naţional,
- ritmul procesului de digitizare,
- extinderea Internetului în localităţi,
- politicile de stimulare a informatizării.
Este de dorit să existe o etapizare a dezvoltării d-AN. Nici la nivelul UE nu prea există o viziune unitară. Programul de la Lisabona a fost restructurat de câteva ori căci era nerealist, informatizarea necesitând fonduri mult prea mari pe care UE nu este în stare să le aloce, cum nici guvernele nu o fac pentru că nu au din ce. Chiar problema agendei electronice este într-un stadiu incipient. UE se preocupă de drepturile de autor, ştiut fiind faptul că descurajarea dezvoltării d-AN se face exact prin restricţiile generate de drepturile de autor. Unde trebuie plătiţi bani, lumea are reticenţe căci dacă pentru o pereche de pantofi o vedem, ne place şi o cumpărăm, la accesarea de componente d-AN lucrurile stau diferit şi utilizatorii vor căutat tot timpul ceea ce este free, iar cei care cer bani rămân cu buza umflată, dacă nu cumva statul obligă pe cetăţean să utilizeze anumite componente d-AN, ceea ce este deja un abuz al statului. Eu văd definirea unei strategii naţionale de dezvoltare a d-AN cam aşa, pe cel mult două pagini.
O primă etapă 2020-2024 să vizeze derularea digitizării ajungându-se la 50% pentru care să se aloce 100 de miliarde de lei.
Această etapă să vizeze:
- realizarea campusurilor virtuale la toate universităţile,
- realizarea de portaluri pentru toate entităţile statului,
- generalizarea aplicaţiilor de management de documente,
- derularea plăţilor electronice în toate sectoarele, cu fluxuri complete,
- stabilirea de responsabilităţi pe persoane, sancţiuni şi termene.
O a doua etapă, 2025-2030 finalizarea procesului de digitizare pentru restul de 50% şi să se aloce undeva la 200 miliarde de lei.
Această etapă să vizeze:
- generalizarea fluxurilor informatice în toate domeniile de activitate,
- introducerea elementelor de asistare de decizii şi procese cu inteligenţa artificială,
- stabilirea de responsabilităţi pe persoane, sancţiuni şi termene.
Strategia va trebui să introducă drept criteriu de performanţă atingerea la 0,85 a gradului de satisfacţie al cetăţenilor în zona utilizării calculatorului în soluţionarea problemelor de zi cu zi.
Cei ce cred că elaborând tomuri de strategii chiar vor face ceva, greşesc fundamental. Tocmai de aceea UE şi noi batem pasul pe loc, pentru că lucrurilor simple le asociem tot felul de soluţii îmbâcsite, nepractice, greoaie şi imposibil de realizat.


Înapoi