Gradul de acoperire

Să presupunem că ştim cu exactitate numărul de municipii ale ţării. Să presupunem că realizăm o listă a acestora. Să presupunem că facem pentru municipii conţinut digital. Se identifică următoarele situaţii;
- au fost făcute descrieri pentru toate municipiile şi atunci gradul de acoperire este 1 sau 100%,
- au fost făcute descrieri numai pentru o parte dintre municipii şi gradul de acoperire este dat de raportul dintre numărul de municipii K, pentru care s-au făcut descrierile şi numărul total al municipiilor N.
Gradul de acoperire GA este deci raportul:
GA = K/N
unde:
- K reprezintă numărul de componente pentru care există conţinut digital,
- N reprezintă numărul total de componente existent în lumea reală.
Trebuie spus că sunt situaţii în care se doreşte calculul gradului de acoperire chiar dacă nu se cunoaşte cu exactitate numărul N al componentelor existente în lumea reală. Dacă acesta se aproximează, evident şi gradul de acoperire este tot o aproximaţie şi are doar caracter pur orientativ, din moment ce N înregistrează variaţii, de obicei prim creşterea sa.
Dacă se doreşte elaborarea unui dicţionar al scriitorilor români, aşa cum s-a mai încercat, se construieşte o listă cu N=3.000 scriitori. Lumea se apucă de treabă şi realizează conţinut digital pentru K=2.000 dintre scriitori, pe care îl şi postează. Gradul de acoperire este:
GA = 2.000/3.000= 0.66 sau exprimat procentual, GA = 66%.
La un moment dat, autorii dicţionarului îşi dau seama că lista de scriitori trebuie îmbunătăţită, deci N devine N+x = 5.000. Autorii au mai realizat conţinut digital şi K+y = 2.500 componente. Gradul de acoperire în noile condiţii este:
GA =(K+y)/(N+x)= 2.500/5.000 = 0,50 sau exprimat procentual, GA = 50%.
Se vede cum acest indicator este contradictoriu. Deşi numărul componentelor digitale a crescut de la 2.000 la 2.500, gradul de acoperire a scăzut, pentru simplul motiv că numărul elementelor de realizat a crescut de la 3.000 la 5.000.
Trebuie remarcat faptul că în cazul avuşiei naţionale digitale, d-AN lucrurile sunt şi mai complicate, căci atât numărul de componente de realizat N, cât şi numărul componentelor realizate K se aproximează şi mai mult, sunt într-o dinamică extrem de fluidă, căci de la o oră la alta apar noi componente sau dispar componente, dacă legăturile conţinutului digital asociate lor devin invalide sau conţinutul digital este şters.


Înapoi