S-a construit o pârtie de schiuri într-un loc unde nu ninge nici trei săptămâni pe an.
S-a construit un bazin de înot într-o zonă unde nu exiswtă conducte de apă curentă şi nici canalizare. Au fost plantaţi palmieri pe litoral, fără a li se asigura pe timp de iarnă transferul în sere încălzite. Proiectul devine neviabil dacă după terminarea finanţării nu reuşeşte să-şi continue activitatea, lucru care se vede în foarte multe situaţii, mai ales acolo unde periodic trebuie făcute înlocuiri de utilaje cu unele de ultimă generaţie.
Am văzut edili care au acceptat proiecte supradimensionate ale clădirilor pentru primării. Unele dintre clădiri au îngheţat în stadii intermediare, dovedindu-se proiecte neviabile din lipsa finanţării. Altele au fost finalizate, dar cheltuielile de întreţinere sunt foarte mari, ceea ce impune schimbarea destinaţiei, tot neviabile fiind din moment ce din primărie se transformă în bodegă.
Dacă mergem prin oraşe vom vedea multe mici magazine care sunt închise. Vom vedea hoteluri intrate în faliment.
Vom vedea hale industriale abandonate, chiar dacă sunt noi. Acestea sunt proiecte neviabile. Magazinele sunt închise din lipsa clientelei. Halele industriale sunt abandonate căci fluxurile de producţie nu au avut acel management care să ducă la produse care să se şi vândă datorită calităţii foarte bune şi a preţului mic.
Proiectele neviabile, chiar dacă au avut un start bun, au mers după zicala că nici o minune nu ţine la noi mai mult de trei zile. Se umblă la reţeta de producţie, scade interesul faţă de calitate, managerii cred că clienţii sunt sclavii lor şi pierd din atenţie că lăcomia lor în a face profit oricum şi din orice determină îndepărtarea clienţilor, căci nici un client nu este masochist să revină de mai multe ori, în magazinul unde a fost păcălit zdravăn.