Noi avem tot timpul senzaţia că scoaterea din uz a unui produs software nu a ajuns la momentul potrivit. Avem tentaţia de a amâna acel moment. Calitatea scoaterii din uz se apreciază doar de către clienţi care:
- nu-şi dau seama la nivel de interfaţă, că un produs software a fost înlocuit cu un altul,
- sesizează elemente de noutate doar la nivel de viteză şi simplitate dialog,
- saltul calitative este apreciat ca fiind pozitiv de toţi clienţii,
- trecerea este lină, aproape insesizabilă,
- apar noi facilităţi aşteptate de clienţi,
- accesul la toate resursele produsului sunt mult mai simple,
- au dispărut acele constrângeri supărătoare,
- produsul are memorie şi unele lucruri sunt oferite, iar clientul doar selectează,
- se fac şi corecţii automate, lăsându-l pe client să decidă.
Mi s-a întâmplat că un produs foarte bun a fost înlocuit cu un altul cu mult mai slab, iar perioada de acomodare chiar a administratorului de produs a fost supărător de mare.
Am văzut când un produs bun a fost înlocuit cu un altul insuficient testat şi erorile generate au determinat nişte costuri nejustificate dacă se proceda altcumva la nivelul managementului de proces de înlocuire.
Scoaterea din uz este o chestiune de bucătărie internă a fiecărui proprietar de produs software şi clienţii nu trebuie decât sî simtă beneficiile pe acre noul produs software ce-l înlocuieşte pe cel vechi, le aduce. Este asemănătoare situaţia cu înlocuirea unui autobuz hârbuit, înghesuit, cu scaune tari, fără amortizoare cu un alt autobuz nou, cu aer condiţionat, silenţios, cu geamuri mari, cu , cu tapiţerie, cu scaune ergonomice, cu muzică şi cu mult mai spaţios. Călătorii au doar surpriza că ieri era autobuzul vechi, iar azi este cel nou, deci nu se perturbă transportul în nici un fel.