Porcul

Unchiul era un măgar. După ce că era zgârcit, era și violent. Bătea la fetele lui ca la fasole. O bătea și pe muierea lui, din senin. Când i-au demolat în noiembrie pe ai mei, tata a zis să păstreze un porc și să-i vând pe ceilalţi trei. Unchiul s-a oferit el să-i ţină la soacra lui la patru kilometri de casa noastră. Tata a acceptat. Zi de zi mergea tata cu boabe și pâine să-și hrănească porcul. A venit și Ajunul Crăciunului. Tata a mers să-și ia porcul. Unchiul la întâmpinat pe tata și i-a zis:
- Nașule, păci cum vine asta? Trebuie să mi-l plătești. Porcul nu are judecată.
- Bine, cumnate. I-a zis tata și a plecat.
A doua zi, tata i-a dat două mii de lei lui unchiul și a plecat cu porcul legat cu sfoara de un picior. A tăiat porcul și am făcut fripturi adevărate pe jăratic.
Eu am aflat povestea din întâmplare de la unul dintre fraţi. Nu mi-a căzut deloc bine. De Paști, am venit acasă. Toţi ai mei erau la masă. Era acolo și unchiul. Am văzut negru în faţa ochilor. M-am dus la el. L-am luat de guler, l-am ridicat de la masă și l-am dat afară din casă. Toţi ceilalţi m-au privit sideraţi. Nu le venea să creadă, dar știau povestea. M-am așezat și eu la masă și am ciocnit ouă roșii, veselindu-mă.